Raport săptămânal NATO - UE LEVANT Balkanii de Vest Regiunea Mării Negre
Raport Special BALCANII DE VEST - Noiembrie 2018 (II)
Stelian Teodorescu
I. Creşterea tensiunilor între Belgrad şi Priştina, regrese şi abordări noi în soluţionarea problemei statutului Kosovo
II. Ecouri ale exerciţiului tactic cu trageri de luptă ”Secolul Învingătorului 1918-2018”
III. Şefii structurilor de informaţii militare din Europa de Sud-Est angrenaţi în dezbateri cu privire la provocările legate de securitatea cibernetică în Balcanii de Vest
IV. Atelier de lucru pentru dezvoltarea strategiilor de reabilitare şi reintegrare a luptătorilor terorişti străini reîntorşi în comunităţile locale
I. Creşterea tensiunilor între Belgrad şi Priştina, regrese şi abordări noi în soluţionarea problemei statutului Kosovo
În contextul tensiunilor în creştere dintre Serbia şi Kosovo, în primul rând din cauza intenţiei liderilor de la Priştina de a crea o armată proprie, Hashim Thaci a avut, în data de 08.11.2018, la Bruxelles, o întâlnire, tensionată, cu omologul său sârb, Aleksandar Vučić, sub medierea UE, discuţiile dintre cele două părţi încheindu-se după mai puţin de o oră. Această situaţie tensionată a fost cauzată însă atât de introducerea de către autorităţile kosovare, la începutul lunii noiembrie, a unor taxe pentru produsele din Serbia Centrală (şi Bosnia şi Herţegovina) care se exportă în Kosovo, cât şi de neîndeplinirea obligaţiilor Priştinei privind înfiinţarea Asociaţiei Municipalităţilor Sârbe din Kosovo (ZSO), derivate din ”Acordul de la Bruxelles” (19.04.2013). În încercarea de a se debloca negocierile dintre cele două părţi, a fost subliniat faptul că, fără un acord bilateral, niciuna din cele două entităţi nu îşi poate atinge obiectivul de aderare la UE.
Mai mult, tensiunile au fost amplificate şi de nemulţumirea preşedintelui sârb, A. Vučić, cu privire la modul în care a fost tratat în timpul comemorării centenarului sfârşitului Primului Război Mondial, eveniment organizat în Franţa, în data de 11.11.2018, unde s-au reunit lideri din numeroase ţări şi unde preşedintele kosovar, Hashim Thaci, a fost plasat în spatele liderilor Franţei, Germaniei, Rusiei şi SUA, în timp ce Vučić a fost plasat într-un stand separat pe partea opusă. Privitor la frustrările exprimate de preşedintele sârb, este demn de remarcat că ambasadorul francez din Belgrad, Frederic Mondoloni, a cerut scuze Serbiei, în data de 12.11.2018, oficialul francez subliniind că aranjamentul din timpul ceremoniei de la Paris a fost o "greşeală regretabilă".
Pe timpul evenimentului de la Paris, Hashim Thaci, s-a întâlnit cu preşedintele SUA, Donald Trump. Oficialul kosovar şi-a declarat acordul cu preşedintele american cu privire la necesitatea unui acord de pace final şi cuprinzător între Kosovo şi Serbia, cei doi preşedinţi convenind şi "asupra necesităţii de a extinde pacea şi reconcilierea" în Balcanii de Vest.
Liderul kosovar a evidenţiat că, în acelaşi context, a discutat despre normalizarea relaţiilor Priştinei cu Belgradul şi cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Cu privire la acest subiect, preşedintele Thaci a subliniat că V. Putin şi-a declarat sprijinul pentru realizarea unui acord de pace între Serbia şi Kosovo. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut cunoscut opiniei publice că "Preşedintele Putin a subliniat că Priştina trebuie să ajungă la un consens cu Belgradul şi i-a spus preşedintelui Thaci că Rusia va sprijini o decizie comună a Belgradului şi Priştinei". În acelaşi context, poate fi remarcat şi comentariul purtătoarei de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, din data de 15.11.2018, făcut cu privire la declaraţia preşedintelui kosovar, Hashim Thaci, conform căruia "poziţia Rusiei în relaţia cu Priştina ar trebui schimbată". Maria Zaharova a subliniat că "totul se bazează pe dreptul internaţional“ şi că "astăzi este în vigoare Rezoluţia CS al ONU (1244), care nu a fost abrogată, şi care determină poziţia Rusiei în legătură cu o soluţie pentru cazul Kosovo". Mai mult, Zaharova a evidenţiat că "Rusia înţelege că există negocieri între cele două entităţi şi că a anunţat că îşi formulează poziţia atât pe baza dreptului internaţional, cât şi, bineînţeles, pornind de la faptul că deciziile care ar putea fi adoptate ar trebui să corespundă intereselor Serbiei".
În pofida optimismului arătat de oficialii de la Bruxelles la începutul anului, privind soluţionarea rapidă a ”dosarului Kosovo” în cadrul dialogului dintre Belgrad şi Priştina şi creionarea unui ”acord obligatoriu” între cele două părţi, analiştii consideră că s-a înregistrat un regres.
Preşedinţii Serbiei şi Kosovo au introdus în ecuaţie două necunoscute noi (A.Vučić - separare, delimitare în Kosovo; H.Thaçi - corecţia graniţelor, respectiv aderarea la Kosovo a municipalităţilor din sudul Serbiei cu populaţie majoritară albaneză), fără a prezenta detalii, ceea ce a creat confuzie, atât la Belgrad, cât şi la Priştina. Pe acest fond, Washingtonul şi-a modificat poziţia privind respingerea oricărei discuţii pe marginea graniţelor între R.Serbia şi Kosovo, fiind dispus să accepte un eventual acord al părţilor, după ce acesta îi va fi adus la cunoştinţă şi îl va analiza.
Declaraţiile, dar şi apariţia şi consolidarea, la un moment dat, la nivel regional şi internaţional a percepţiei că soluţionarea disputei dintre Kosovo şi Serbia ar putea fi făcută printr-un schimb de teritorii ce ar putea fi acceptat la nivel internaţional cu scopul de a stabiliza regiunea Balcanilor de Vest şi de a consolida o perspectivă europeană reală pentru această regiune, au pus în stare de alertă mai mulţi lideri europeni, printre care şi pe cancelarul german, Angela Merkel. Majoritatea acestor lideri şi-au declarat, în nenumărate rânduri, îngrijorarea că punerea în operă a unei astfel de decizii ar putea reînvia ostilităţile între cele două entităţi vecine.
Propunerile legate de graniţe au luat prin surprindere şi Moscova, care a reacţionat confuz. Se pare că, în prezent, Kremlinul ar putea acorda spaţiu de manevră Belgradului, pentru ca acesta să ajungă la un acord cu Priştina, dar ţinând cont de interesele sârbilor, ceea ce lasă loc multor interpretări. O serie de clarificări cu privire la poziţia Rusiei ar putea fi făcute pe timpul vizitei preşedintelui V.Putin, la Belgrad, în a doua jumătate a lunii ianuarie 2019. Moscova a pregătit pentru acest eveniment "un pachet special pentru Serbia cu cel puţin 20 de acorduri strategice", în valoare de câteva sute de milioane de euro, care va cuprinde investiţii în infrastructură, energie, agricultură, apărare, educaţie şi turism. Cele mai importante părţi ale acestui pachet vor fi contractele pentru construirea coridoarelor feroviare, conectarea Serbiei la conducta de gaz Turkish Stream, livrarea tancurilor T-72 şi a rachetelor antiaeriene, precum şi exportul de produse alimentare către Rusia. Mai mult, există informaţii conform cărora, în timpul vizitei lui Putin în Serbia, preşedintelui Vučić i se va conferi Ordinul Sfântului Alexandru Nevski, un înalt ordin rusesc.
În contextul temerilor induse la nivel internaţional dar, cel mai probabil, şi ca urmare a constatării ineficienţei strategiei utilizate până în prezent, preşedintele kosovar face dovada unei noi abordări a soluţionării disputei cu Serbia şi neagă că un posibil acord de pace cu Belgradul ar putea implica redesenarea frontierelor pe criterii etnice. Drept consecinţă, asistăm la schimbări semnificative în ceea ce priveşte abordarea autorităţilor kosovare în procesul de soluţionare a disputei cu Serbia şi a problemei statutului Kosovo, preşedintele, Hasim Thaci, insistând cu privire la faptul că, în pofida temerilor din ambele entităţi "nu va fi o divizare a Kosovo, nu vor exista frontiere bazate pe criterii etnice, iar Kosovo şi Serbia vor rămâne multietnice în spirit şi în realitate". Această nouă abordare a Priştinei este evidenţiată şi în declaraţii recente ale preşedintelui kosovar, care a subliniat atât necesitatea unei "păci juste şi durabile" în Balcani, cât şi faptul că un acord de pace nu este posibil decât dacă Serbia şi Rusia vor recunoaşte Kosovo ca stat suveran.
Este de remarcat că preşedintele kosovar cere liderilor europeni să sprijine finalizarea unui acord între Kosovo şi Serbia înainte de viitoarele alegeri pentru Parlamentul European, din perioada 23-26.05.2019, invocând faptul că acest proces electoral ar putea da o mai mare putere partidelor anti-migraţie, care se opun extinderii UE. Mai mult, Hashim Thaci, a subliniat că Europa va pierde o "oportunitate istorică" şi a avertizat că, fără un acord de pace, islamiştii ar putea deveni mai puternici într-un Kosovo majoritar musulman, oficialul kosovar subliniind că "dacă nu există niciun acord, atunci va exista un vid care va fi folosit de ideologii care nu sunt occidentale".
Prin acţiunile lor, Serbia şi Kosovo urmăresc normalizarea relaţiilor bilaterale, dar în concordanţă cu propriile lor interese, în speranţa de a-şi continua parcursul lor european. În timp ce Belgradul şi sârbii kosovari percep dialogul de la Bruxelles ca fiind unul ”tehnic”, menit să faciliteze viaţa cetăţenilor din Kosovo, Priştina l-a prezentat mereu ca pe nişte negocieri de pace, menite să conducă la încheierea unui ”acord obligatoriu”, care să recunoască independenţa Kosovo.
Este de evidenţiat disponibilitatea manifestată, în ultima perioadă, de preşedintele kosovar (09.11.2018), "pentru a lucra împreună cu autorităţile de la Belgrad în vederea definirii frontierelor, aşa cum au făcut cu Macedonia şi Muntenegru". Pentru a obţine sprijinul principalilor actori internaţionali pentru consolidarea statalităţii Kosovo, Hashim Thaci face dovada dezvoltării în marile capitale ale lumii a unui tip specific de diplomaţie bazată pe exploatarea oricărei oportunităţi pentru promovarea intereselor în cadrul unor întâlniri ad-hoc cu principalii liderii ai lumii.
Drept urmare, Belgradul se arată profund nemulţumit de atitudinea şi acţiunile liderilor kosovari, acuzând Priştina că, în loc să se concentreze pe dialog, se concentrează pe realizarea obiectivului de obţinere a statutului de membru în organizaţiile internaţionale în încercarea de a consolida independenţa Kosovo. În acest context, este semnificativă poziţia preşedintelui sârb care a subliniat că "dialogul cu Kosovo" va continua atunci când Priştina "acceptă să acţioneze într-o manieră civilizată şi în conformitate cu regulile stabilite", Belgradul avertizând că nu va participa la dialog până când Priştina nu va anula decizia privind impunerea de taxe suplimentare pentru mărfurile din Serbia Centrală.
Amânarea ”dialogului” afectează imaginea UE, care este mediator şi garant al implementării acordurilor convenite, actuala garnitură de la conducerea UE sperând ca până la finalizarea mandatului (jumătatea anului 2019) să se încheie un acord juridic între Belgrad şi Priştina. Într-un astfel de context, potrivit informaţiilor din mass-media, Serbiei i se cere să revină la ”masa dialogului”, oferindu-i-se, în schimb, deschiderea în luna decembrie a unor noi capitole de negociere (în condiţiile în care Belgradul consideră că poate deschide, fără vreo condiţionare, cel puţin trei capitole, din cele cinci pe care le pregăteşte). În acelaşi context, autorităţile kosovare sunt nemulţumite de tergiversarea de către Bruxelles a abolirii regimului de circulaţie cu vize pentru ”cetăţenii kosovari”, în pofida faptului că Priştina ar fi îndeplinit ”condiţiile tehnice” impuse anterior de UE pentru renunţarea la regimul de vize.
În actualele condiţii, este nevoie ca actorii internaţionali (SUA, UE, Rusia) să identifice noi formule, pentru a debloca ”dialogul” şi a operaţionaliza acordurile deja convenite. În caz contrar, există riscul acumulării de tensiuni, care ar putea genera violenţe locale, în pofida faptului că în Kosovo există o prezenţă militară internaţională (KFOR).
Concluzionând, noua abordare a autorităţilor kosovare pentru soluţionarea disputei cu Serbia exprimă optimismul prudent al acestora, în timp ce autorităţile de la Belgrad fac dovada unei nelinişti semnificative, mai ales în contextul ultimelor acţiuni din Parlamentul de la Prişina, care au ca obiectiv definirea cadrului juridic pentru formarea unei armate proprii şi, implicit, consolidarea statutului de independenţă al Kosovo. Problemele acumulate în ”dosarul Kosovo” în 2018 reprezintă un regres, acestea transferându-se, inevitabil, în 2019 şi putând deveni provocări majore pentru structurile euroatlantice în procesul de gestionare a soluţionării disputei Serbia-Kosovo şi, nu în ultimul rând, viitorul Balcanilor de Vest.
II. Ecouri ale exerciţiului tactic cu trageri de luptă ”Secolul Învingătorului 1918-2018”
Pentru a celebra 100 de ani de la victoria în Primul Război Mondial, în perioada 08-10.11.2018, în R.Serbia (Serbia Centrală şi Vojvodina) s-a desfăşurat exerciţiul militar tactic întrunit cu trageri de luptă ”Secolul Învingătorului 1918-2018”[1]. Din datele oficiale disponibile, exerciţiul a avut loc fără incidente şi a obţinut calificative maxime din partea conducerii militare şi de stat de la Belgrad.
Tema generală a exerciţiului a fost ”Pregătirea şi întrebuinţarea forţelor de reacţie ale Armatei Serbiei” (Vojska Srbije, VS). La exerciţiu au participat ambele categorii de forţe ale VS (Forţele Terestre/F.Ter. şi Forţele Aeriene/F.Aer.) şi, practic, toate specialităţile şi genurile de armă (inclusiv Flotila Fluvială/Ft.Flv.).
În fiecare din cele 10 regiuni din Serbia de desfăşurare a exerciţiului (de la Titel, în Vojvodina, în nordul ţării, la platoul Pešter, în apropiere de graniţa administrativă dintre Serbia Centrală şi Kosovo) s-a jucat câte un scenariu propriu. Principalele faze au fost executate în poligoanele provizorii ”Titel” (pe râul Tisa, în apropiere de Titel) şi ”Pešter” (pe platoul Pešter) şi în poligonul întrunit ”Pasuljanske livade” (în apropiere de Ćuprija).
La exerciţiu au participat aproximativ 8.000 de militari, peste 600 de mijloace de luptă (blindate, sisteme de artilerie şi rachete etc.), nave fluviale şi peste 20 de aparate aeriene.
Exerciţiul tactic întrunit cu trageri de luptă, ”Secolul Învingătorului 1918-2018”, a vizat verificarea nivelului de pregătire a forţelor de reacţie din VS, ca şi a capacităţii VS de a angaja lupta simultan în 10 regiuni diferite, pentru a oferi timp în vederea mobilizării forţelor principale de apărare şi, ulterior, la nevoie, a forţelor teritoriale[2]. Nu în ultimul rând, s-a dorit prezentarea capacităţii de luptă a VS, prin demonstrarea stării de operativitate a tehnicii militare principale (avioane de vânătoare, avioane de asalt, elicoptere de luptă, elicoptere de transport, tancuri, vehicule blindate, sisteme de artilerie terestră şi lansatoare multiple de rachete sol-sol, sisteme de artilerie şi rachete de apărare antiaeriană, nave de diverse categorii din înzestrarea Ft.Flv.). În context, între elementele impresionante, în opinia Belgradului, ar trebui să fie întrebuinţarea simultană a opt avioane MiG-29, alături de alte avioane şi elicoptere de luptă şi de transport, ca şi angajarea pe timpul întregului exerciţiu a nu mai puţin de 100 de tancuri şi a altor 100 de vehicule blindate de luptă şi a 100 de sisteme diverse de artilerie (ceea ce ar marca, pe de altă parte, simbolistica celei de-a 100 aniversări a victoriei în Primul Război Mondial) şi, nu în ultimul rând, focul de baraj executat de o baterie de lansatoare de rachete cu mai multe ţevi de tipul ”Oganj” (la exerciţiul de pe platoul Pešter).
Un scop secundar al exerciţiului a fost promovarea mijloacelor, a tehnicii şi echipamentelor achiziţionate pentru forţele de reacţie ale VS în cadrul proiectelor ”1.500” şi ”1.500+”. Pe termen lung, aceasta ar putea stimula producţia unor astfel de sisteme pentru export.
Conducerea de stat de la Belgrad, în frunte cu preşedintele A.Vučić, a asistat la mai multe segmente ale exerciţiului, inclusiv la două dintre fazele de cea mai mare amploare, în poligonul ”Pešter” şi poligonul ”Pasuljanske livade” (10.11). De remarcat prezenţa, in poligonul ”Pešter”, a unor personalităţi din conducerea Republicii Srpska (Bosnia şi Herţegovina), preşedintele, Milorad Dodik, şi premierul, Željka Cvijanović.
În plan politico-diplomatic, exerciţiul ”Secolul Învingătorului 1918-2018” a avut ca efect o dispută în mass-media, între ministrul sârb al apărării, Aleksandar Vulin, şi analiştii croaţi, care au calificat ”Secolul Invingătorului” drept un răspuns la exerciţiul similar desfăşurat în Croaţia, la jumătatea lunii octombrie 2018 (”Velebit 18”).
Unele declaraţii ale preşedintelui Serbiei pe timpul exerciţiului au stârnit atât curiozitatea cât şi imaginaţia analiştilor. A.Vučić a promis că în 2019 VS va fi şi mai puternică şi că va primi ceva despre care el nu poate vorbi acum, iar analiştii speculează că acesta nu a avut în vedere doar donaţiile promise (30 de tancuri T-72 şi 30 de vehicule blindate de cercetare BRDM-2) şi achiziţiile cunoscute deja din Rusia (elicoptere Mi-35 şi Mi-17) şi China (câteva sisteme de UAV-uri înarmate), ci şi achiziţia unui sistem de rachete de apărare antiaeriană (”Panţir S-1” din Rusia sau echivalentul chinez al sistemului rusesc de rachete de apărare antiaeriană S-300).
III. Şefii structurilor de informaţii militare din Europa de Sud-Est angrenaţi în dezbateri cu privire la provocările legate de securitatea cibernetică în Balcanii de Vest
Şefii structurilor de informaţii militare din Europa de Sud-Est (SEEMIC) au adoptat "Raportul OSINT", evaluare dedicată "Provocărilor pentru securitatea infrastructurilor critice în Europa de Sud-Est", în cadrul celei de-a 10-a conferinţe, desfăşurată la Tirana, în data de 07.11.2018, evenimentul fiind organizat în comun de Consiliul Regional de Cooperare (RCC) şi de Agenţia de Informaţii şi Securitate a Apărării (DISA) din cadrul Ministerului Apărării al Albaniei. Evenimentul a reunit profesionişti din mediile militare din regiune, NATO şi USEUCOM.
Raportul OSINT adoptat abordează problema atacurilor cibernetice la infrastructura critică, parteneriatul public-privat în infrastructura informatică, caracterul regional şi internaţional al securităţii cibernetice şi, cu atât mai important, provocările privind securitatea cibernetică pentru infrastructura militară, precum şi factorul uman în securitatea informatică.
Astfel, având în vedere natura războiului hibrid modern, precum şi provocările actuale şi cele previzionate privind securitatea, a fost evidenţiat că, foarte probabil, securitatea cibernetică va domina agenda de securitate pentru următorii ani, deoarece a devenit noul punct fierbinte şi, implicit, o provocare serioasă la nivel local, regional şi global.
SEEMIC este o iniţiativă regională la care participă şefii structurilor de informaţii militare din Europa de Sud-Est şi este condusă şi co-prezidată de RCC, cu rotaţia anuală a statului gazdă. Albania a fost gazda desfăşurării acestui eveniment în 2018, convenindu-se ca Slovenia să găzduiască SEEMIC în 2019, iar Turcia în 2020.
În cadrul evenimentului s-a evidenţiat faptul că suntem martorii diferitelor atacuri cibernetice la scară globală, regiunea Balcanilor de Vest confruntându-se cu aproximativ 400 de atacuri de securitate cibernetică raportate în 2017, dar, în absenţa unui mecanism coerent de monitorizare şi raportare de incidente cibernetice, s-ar putea să fi existat mult mai multe atacuri nedeclarate. Mai mult, a fost subliniată necesitatea dezvoltării unei abordări strategice a cooperării regionale şi a elaborării unei strategii regionale cibernetice, identificând şi stabilind infrastructura critică regională, împreună cu standardele minime comune. Drept urmare, Raportul OSINT din 2018 adoptat este considerat ca fiind elementul care vine în sprijinul definirii acţiunilor viitoare în domeniul securităţii cibernetice.
Constatările preliminare ale unui studiu comandat de RCC privind securitatea cibernetică şi radicalizarea online arată că procesele de radicalizare prin reţelele de internet sunt evidente în întreaga regiune. Toate ţările din Balcanii de Vest au strategii naţionale de prevenire şi combatere a extremismului violent (P-CVE/Prevenirea şi combaterea extremismului violent/Prevention and Countering of Violent Extremism), dar lipseşte progresul în operaţiunile lor. Cele mai importante deficienţe asociate cu punerea în aplicare sunt legate de resursele reduse ale organismelor, participarea adecvată a societăţii civile, lipsa unor parteneriate importante public–privat, precum şi inexistenţa politicilor şi programelor educaţionale.
IV. Atelier de lucru pentru dezvoltarea strategiilor de reabilitare şi reintegrare a luptătorilor terorişti străini reîntorşi în comunităţile locale
În data de 13.11.2018, la Tirana, a început "Atelierul de lucru privind dezvoltarea strategiilor de reabilitare şi reintegrare a luptătorilor terorişti străini". Evenimentul este organizat de Centrul Regional de Implementare şi Verificare a Controlului Armamentelor / Regional Arms Control Verification and Implementation Assistance Centre / RACVIAC[3], de la Zagreb, în cooperare cu Misiunea OSCE în Bosnia şi Herţegovina (BIH) şi Ministerul Apărării din Albania.
Scopul organizării şi desfăşurării acestui eveniment este de a spori gradul de conştientizare şi de a împărtăşi cele mai bune practici privind această ameninţare de securitate contemporană, discutând provocările, priorităţile, lecţiile învăţate în procesul de reintegrare a luptătorilor terorişti străini reîntorşi şi a membrilor familiilor acestora în comunitatea din care fac parte, în timpul şi după procedurile judiciare, şi cum să fie facilitată implicarea organizaţiilor societăţii civile în acest domeniu.
Acest atelier de lucru este al patrulea eveniment dintr-o serie de activităţi organizate anterior de RACVIAC, privind punerea în aplicare a Rezoluţiei 2178 a CS al ONU şi rezoluţiile conexe, ţinând seama de recomandările Conferinţei anuale de luptă împotriva terorismului desfăşurată la Roma, în mai 2018, eveniment în cadrul căruia o atenţie deosebită s-a acordat subiectului întoarcerii luptătorilor terorişti străini.
În cadrul atelierului, se evaluează politicile, programele şi actorii existenţi la nivel naţional, regional şi internaţional şi se discută despre provocările legate de rolul organizaţiilor societăţii civile, al comunităţii religioase, al tineretului şi al sistemului educaţional în reabilitarea şi reintegrarea luptătorilor terorişti străini reîntorşi şi membrilor familiilor acestora, în special a copiilor care i-au urmat pe aceştia în zonele de război şi s-au reîntors în cadrul comunităţilor din care fac parte.
În plus, participanţii discută despre nivelul cooperării internaţionale, regionale şi subregionale, analizează nevoile specifice ale ţărilor din Europa de Sud-Est în elaborarea unui program naţional pentru implicarea organizaţiilor societăţii civile în procesul de reabilitare şi reintegrare a membrilor familiilor luptătorilor terorişti străini, discutarea perspectivelor în prevenirea radicalizării şi angajării în continuare a extremismului violent şi asigurarea reabilitării şi reintegrării eficiente a luptătorilor terorişti străini, evaluarea nivelului de implementare a sistemului ONU privind securitatea frontierelor şi schimbul de date şi, la final, discutarea propunerilor pentru elaborarea unui plan de acţiune cu idei şi activităţi concrete care să fie implementate în viitor.
La atelierul de lucru participă peste 30 de persoane, reprezentanţi guvernamentali, precum şi reprezentanţi ai Biroului ONU pentru Droguri şi Criminalitate / United Nations Office on Drugs and Crime / UNODC[4], ai Delegaţiei UE în BIH, Misiunii OSCE în BIH, Consiliului de Cooperare Regională, societăţii civile şi ai mediului academic.
[1] ”Vek pobednika 1918-2018”.
[2] La război se înfiinţează opt brigăzi teritoriale, patru dintre acestea (”Banat”, ”Belgrad”, ”Rasina” şi ”Timok”) având la pace ”comandamente de dezvoltare”, iar celelalte patru (”Bačka”, ”Braničevska”, ”Drinska”, Jablanička) formând-se pe baza unor centre de instrucţie existente la pace.
[3] Centrul Regional de Implementare şi Verificare a Controlului Armamentelor / Regional Arms Control Verification and Implementation Assistance Centre / RACVIAC este o organizaţie internaţională, independentă şi regională, cu misiunea de a promova dialogul şi cooperarea în materie de securitate în Europa de Sud-Est printr-un parteneriat între ţările din regiune şi partenerii lor internaţionali. Programul anual de activităţi al RACVIAC cuprinde până la 30 de activităţi: seminarii, cursuri de formare, ateliere de lucru, conferinţe, întâlniri şi o serie de alte activităţi extracurriculare.
[4] United Nations Office on Drugs and Crime - este un lider global în lupta împotriva drogurilor ilicite şi a criminalităţii internaţionale. Înfiinţată în 1997 printr-o fuziune între Programul Naţiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor şi Centrul pentru Prevenirea Criminalităţii Internaţionale, UNODC operează în toate regiunile lumii printr-o reţea extinsă de birouri. UNODC se bazează pe contribuţii voluntare, în principal din partea guvernelor, pentru 90% din bugetul său.
