Raport săptămânal NATO - UE LEVANT Balkanii de Vest Regiunea Mării Negre
BALCANII DE VEST - Evenimente importante văzute de la BUCUREŞTI - Iunie 2018
Monitorul Apărării şi SecurităţiiDeclaraţii eronate ale ministrului sârb al apărării La 17.06.2018, ministrul sârb al apărării, Aleksandar VULIN, a acordat o declaraţie agenţiei sârbe de presă ”Tanjug”, în care a vorbit despre stadiul mai multor proiecte de înzestrare şi echipare a Armatei Serbiei (Vojska Srbije/VS).
[ 
English Version HERE ]
Un anunţ de senzaţie se referă la faptul că, până la sfârşitul anului 2018 sau cel mai târziu până la începutul anului viitor (2019), aviaţia militară sârbă va avea operaţionale ”toate cele 14 avioane MiG-29”[1]. Tot în domeniul aviaţiei militare, ministrul a anunţat sosirea, până la sfârşitul anului 2018[2], a două elicoptere Airbus (H-145M), unul urmând a intra în înzestrarea VS, iar celălalt în înzestrarea Poliţiei Serbiei (Policija Srbije/PS).
Ministrul a mai vorbit de modernizarea tuturor avioanelor MiG-29, respectiv de aducere a acestora la nivelul generaţiei ”4+ sau 4.5”[3], care ar satisface nevoile Serbiei de a descuraja un eventual atac împotriva sa. Ministrul a mai amintit de donaţia rusă promisă în decembrie 2016, dar nerealizată până în prezent, care ar putea consta în 30 de tancuri T-72 modernizate şi 30 de vehicule blindate de tipul BRDM-2 (modernizate), dar şi de faptul că în înzestrarea VS vor intra vehicule blindate de luptă (”Lazar 3”) şi aproximativ 40 de sisteme diferite de armament[4].
Într-o scurtă analiză, portalul sârbesc specializat de aviaţie ”Tango Six”[5] arată că mai multe afirmaţii ale ministrului sunt eronate sau imprecise şi au capacitatea de a induce în eroare opinia publică privind starea şi viitorul aviaţiei militare sârbe.
Printre erorile semnalate de ”Tango Six” pot fi menţionate:
- VS dispune de patru avioane MiG-29 operaţionale, în condiţiile în care se ştie că un avion nu a zburat de foarte mult timp (de opt ani!), fiind folosit pentru piese de schimb în vederea menţinerii capacităţii de zbor a celorlalte trei avioane (fenomen denumit în jargonul specific ”canibalizare”);
- perioada de funcţionare între două reparaţii capitale a expirat în cazul a două avioane MiG-29 (resursa de zbor poate fi extinsă, dar este necesar ca acestea să fie trimise la termenul stabilit pentru efectuarea reparaţiei capitale şi refacerea resursei de zbor);
- niciunul din cele cinci avioane donate Forţelor.Aeriene sârbe de către F. Rusă nu a zburat, după mai mult de opt luni şi jumătate de la sosirea în Serbia. Cel de-al şaselea avion, trimis la reparaţie capitală (Uzina 121 de Reparaţii Kubinka, F. Rusă), imediat după efectuarea formalităţilor vamale şi de predare-primire, în octombrie 2017[6], nu a revenit în Serbia;
- din datele anterioare rezultă că patru avioane MiG-29 care ar urma să fie donate de către Belarus trebuie să ajungă în Serbia la începutul anului 2019, necunoscându-se dacă aparatele vor fi livrate cu reparaţia capitală efectuată (fiind, astfel, pregătite de zbor) sau vor urma acelaşi proces ca şi celelalte avioane donate de F. Rusă.
[1] Patru avioane (trei cu simplă comandă şi unul cu dublă comandă) aflate în înzestrare din perioada fostei Armate Populare Iugoslave (JNA), şase avioane donate de F.Rusă în decembrie 2016 şi aduse în Serbia în octombrie 2017 şi patru avioane dintr-o posibilă donaţie bielorusă (detaliile fiind în curs de negociere).
[2] Trebuie livrate în total nouă elicoptere, şase pentru VS şi trei pentru PS. Celelalte şapte elicoptere trebuie să ajungă în Serbia în cursul anului 2019.
[3] Generaţia de avioane militare 4+ sau 4.5, în cadrul procesului de fabricaţie se bazează pe scheletul aeronavelor de generaţia a 4-a la care se adaugă elemente de înaltă tehnologie şi sisteme integrate care conferă o avionică, manevrabilitate şi capabilităţi specifice luptei aeriene superioare.
[4] Este de presupus că sunt din producţie indigenă.
[5] tangosix.rs (https://tangosix.rs/2018/18/06/vulin-za-tanjug-svih-14-mig-ova-29-ce-biti-spremno-kraja-ove-ili-pocetkom-sledece-godine-tango-six-ne-bas/).
[6] Potrivit ”Tango Six”, ar trebui să zboare curând primul din cele cinci avioane MiG-29 din donaţia rusă, care este în proces de demontare a unor echipamente ruseşti şi de ”unificare” cu celelalte patru aparate aflate în înzestrarea aviaţiei militare sârbe din perioada JNA şi reparate în perioada 2007-2008.
***
Este foarte puţin probabil ca la sfârşitul anului 2018 sau începutul anului 2019 să fie operaţionale ”toate cele 14 avioane MiG-29” ale F.Aer. sârbe. Prin reducere la absurd, dacă acest lucru s-ar întâmpla, ar fi doar pentru o perioadă foarte scurtă, deoarece cel puţin trei din avioanele mai vechi (din perioada JNA) trebuie trimise la reparaţie capitală. Efectuarea reparaţiei capitale şi transferul în Serbia a unui avion MiG-29 din F.Rusă, respectiv realizarea donaţiei de avioane bieloruse şi starea în care vor fi transferate aceste avioane în R.Serbia nu vor depinde de partea sârbă. În acest context, este semnificativ de subliniat că, opinia publică sârbă nu a fost informată despre stadiul realizării donaţiei de tancuri T-72 şi vehicule blindate BRDM-2, şi nici despre stadiul şi detaliile donaţiei bieloruse (de patru avioane MiG-29).
O altă mare necunoscută rămâne ”modernizarea” avioanelor MiG-29. Belgradul şi Moscova au un acord-cadru, care permite modernizarea a 10 avioane MiG-29 (eventual, la generaţia ”4+ sau 4.5”), dar nu sunt cunoscute detalii privind momentul începerii modernizării şi stadiul la care s-a ajuns în cadrul negocierilor pe această temă. Frecvent, această ”modernizare a aparatelor de zbor militare” este legată de negocierile cu Moscova pentru livrarea de sisteme de rachete de apărare aeriană.
Exerciţiul tactic trilateral ”Frăţia Slavă 2018”
În perioada 18-28.06.2018, în Federaţia Rusă (poligonul ”Raevski”, din Regiunea Krasnodar) a avut loc exerciţiul tactic trilateral ”Frăţia Slavă 2018”, la care au participat aproximativ 1.000 de militari din forţele pentru operaţii speciale din R.Belarus[1], F.Rusă[2] şi R.Serbia[3], cu sprijin din partea aviaţiei militare ruse şi a altor categorii de forţe armate din F. Rusă.
Exerciţiul este unul ”tradiţional”, care se execută anual, prin rotaţie, într-unul din cele trei state menţionate, faza activă a exerciţiului desfăşurându-se în perioada 26-28 iunie 2018. Pe timpul exerciţiului a fost planificată întrebuinţarea tehnicii de desant special, inclusiv a celei pentru desantarea tehnicii de luptă. Temele exerciţiului au fost ”Acţiunile antiteroriste în localitate” şi ”Acordarea de sprijin populaţiei civile”, fiind simulată desfăşurarea acţiunilor specifice temelor menţionate pe timpul unei operaţii de menţinere a păcii.
Printre noutăţile exerciţiului din 2018 s-a numărat formarea unui grup tactic întrunit de forţe speciale de nivel batalion de către militarii din cele trei armate. Totodată, a fost vorba şi despre augmentarea participării, în exerciţiu fiind angajat, în final, un grup de luptă de nivel regiment (denumit de organizatori ”grup de luptă de coaliţie”, ca urmare a participării multinaţionale). Organizarea de nivel grup de luptă independent oferă o mare libertate de acţiune şi are scopul de a crea posibilitatea îndeplinirii mai multor sarcini şi misiuni în mod independent faţă de forţele principale. În acest scop, grupul de luptă dispune de aproape toate formele (subunităţile) de asigurare pentru luptă: cercetare, război electronic, asigurare de geniu, apărare CBRN şi asigurare logistică. Trebuie subliniat că, pe timpul exerciţiului, a fost desantată tehnică blindată din dotarea forţelor ruse de desant aerian (vehicule blindate BMD-4M şi BTR-MDM ”Rakuşka” şi tunul antitanc autopropulsat 2S25 ”Sprut-SD”). Nu în ultimul rând, la exerciţiu au participat şi reprezentanţi ai Comitetului Internaţional de Cruce Roşie/CICR.
Pe timpul fazei active a exerciţiului, personalul CICR, în cooperare cu forţele grupului de luptă multinaţional, s-au antrenat pentru implementarea unor proceduri specifice ce constau în desantarea din avioane IL-76MD a unor încărcături cu ajutoare umanitare, destinate populaţiei civile afectate, dispuse în raioane greu accesibile, în această etapă fiind planificată şi utilizarea tehnicii din dotarea CICR.
[1] Peste 250 de militari, din Bg. 103 Independentă de Gardă de Desant Aerian.
[2] Peste 700 de militari, un batalion întărit de paraşutişti (din regimentul de la Kuban), circa 150 de unităţi de tehnică de forţe terestre, 10 elicoptere şi avioane ale forţelor terestre ruse şi ale Forţelor Aerocosmice (avioane de transport IL-76MD), apărarea aeriană a Regiunii Militare Sud.
[3] Circa 50 de militari constituiţi într-o subunitate antiteroristă (companie cu destinaţie specială), specializată în paraşutare în teren greu accesibil.
***
Participarea la exerciţiu a militarilor din Brigada Specială Pančevo (subordonată Comandamentului Forţelor Terestre de la Niš, din Armata Serbiei) a vizat atingerea atât a unor obiective profesionale (antrenarea militarilor sârbi într-un mediu multinaţional, schimbul de experienţă privind tehnici, tactici şi proceduri de paraşutare şi de luptă antiteroristă), cât şi a unora politice (reafirmarea politicii de ”neutralitate militară” a R.Serbia, respectiv a colaborării atât cu forţe armate ale unor state din Est, cât şi cu forţe armate ale unor state din NATO şi UE)[1]. Participarea militarilor sârbi la astfel de exerciţii este considerată a fi benefică pentru însuşirea tehnicilor, tacticilor şi procedurilor/TTP de întrebuinţare în luptă a forţelor pentru operaţii speciale din Belarus şi Rusia şi compararea apoi cu TTP proprii şi cu TTP din armate ale statelor membre ale NATO şi partenere, pentru identificarea de modalităţi optime de acţiune. Nu în ultimul rând, se poate aprecia că experienţa dobândită în astfel de exerciţii creşte încrederea populaţiei în armata sârbă şi, în ultimă instanţă, poate avea chiar rol de descurajare pentru executarea de acţiuni teroriste pe teritoriul R.Serbia.
În 2018, este planificată participarea militarilor sârbi şi la activităţi cu structurile militare din Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă a Comunităţii Statelor Independente. Nu în ultimul rând, este posibil ca exerciţiul ”Frăţia Slavă 2018”, să fi avut ca scop şi verificarea de către Moscova a posibilităţii aplicării rezultatelor acestuia pentru livrarea de ajutoare umanitare în zone greu accesibile, de conflict, de exemplu, din Siria, în cadrul unei coaliţii multinaţionale şi în cooperare cu CICR.
[1] În perioada 11-22.06.2018, în Baza Militară ”Sud” de la Cepotina/Bujanovac, din sudul Serbiei Centrale, s-a executat exerciţiul ”Platinum Wolf 2018”, cu participarea de contingente militare din mai multe state membre ale NATO şi ”partenere” (Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Muntenegru, România, Serbia, SUA, Ungaria).
Suplimentarea efectivelor la graniţe
Comitetul Independent al Adunării Parlamentare a BIH, organism responsabil de activitatea forţelor de poliţie bosniace, a solicitat, în data de 18.06.2018, suplimentarea imediată cu cel puţin 200 de ofiţeri a forţelor care asigură paza frontierei. În prezent, Poliţia de frontieră a BIH dispune de 1.847 de ofiţeri (nu toţi se ocupă de asigurarea pazei frontierei de 1.551 de kilometri a ţării), având nevoie pentru completarea efectivelor de încă 500 de ofiţeri.
Este de remarcat că, de la începutul anului 2018, Serviciul pentru Afaceri cu Străinii al BIH[1] a înregistrat peste 6.000 de migranţi ilegali. În pofida faptului că 5.887 dintre aceştia şi-au exprimat intenţia de a solicita azil, doar 611 au făcut-o până în prezent. Migranţii şi refugiaţii care traversează Balcani de Vest provin în special din Siria, Pakistan, Afganistan, Algeria, Libia, Maroc, Irak şi teritoriile palestiniene.
***
În contextul măsurilor adoptate de autorităţile bosniace, este semnificativ de evidenţiat că, pe data de 18.06.2018, poliţia bosniacă de frontieră a blocat intrarea pe teritoriul BIH a aproximativ 100 de migranţi la graniţa cu Croaţia pe fondul creşterii fluxului de persoane care folosesc rutele din regiunea Balcanilor de Vest pentru a ajunge în Europa de Vest. În acest context, Poliţia croată a intensificat acţiunile de patrulare de-a lungul graniţei sale de 1.000 kilometri cu BIH. Mai mult, Slovenia, Austria şi Germania au cerut autorităţilor croate să intensifice controalele la graniţa cu BIH, fiind făcută recomandarea să se acorde o mai mare atenţie zonelor localităţilor Cazin şi Velika Kladuša.
Gestionarea fenomenului migraţiei pe rute care au ca destinaţie Europa Occidentală a devenit una foarte serioasă pentru Guvernul BIH. Autorităţile din Velika Kladuša (BIH), care se confruntă cu un număr semnificativ de migranţi, au acordat sprijin cu alimente, haine, asistenţă medicală şi cazare temporară. Creşterea numărului migranţilor care au intrat în BIH se datorează şi acţiunilor traficanţilor care au creat o nouă rută: din Grecia prin Albania, Muntenegru şi BIH în Croaţia şi Europa de Vest. Problema migranţilor ilegali ar putea deveni o provocare din ce în ce mai mare şi mai greu de gestionat pentru BIH. Recent, au fost raportate grupuri de migranţi în Ilidza (sudul Cantonului Sarajevo), Bihac, Trebinje, Zvornik, Bijeljina şi în alte părţi ale BIH.
[1] Serviciul pentru Afaceri cu Străinii din Bosnia şi Herţegovina a fost înfiinţat în anul 2006. Principala sa funcţie este de a gestiona migraţia pe teritoriul BIH. Această structură are o importanţă deosebită în lupta împotriva crimei organizate, a contrabandei, a imigraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane, toate acestea constituind indicatori esenţiali în cadrul procesului de pregătire a BIH pentru abolirea regimului de vize.
Întâlnire la nivel înalt Belgrad – Priştina
Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate/vicepreşedinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini, a găzduit o întâlnire la nivel înalt şi facilitat dialogul între preşedinţii Serbiei, Aleksandar Vučić, şi Kosovo, Hashim Thaçi, la Bruxelles, pe data de 24.06.2018, aceasta fiind prima întâlnire politică la nivel înalt după cea din 23.03.2018. Înainte de reuniunea celor doi preşedinţi, au avut loc negocieri tehnice între părţi. Iniţial, Priştina a refuzat să continue dialogul tehnic cu Belgradul, condiţionând prezenţa sa de modificarea ordinii de zi de pe agendă, solicitând în acest sens schimbarea concentrării dezbaterilor "de la problema comunităţii municipalităţilor sârbe la toate celelalte acorduri neîndeplinite, inclusiv cel privind energia". Înaltul Reprezentant şi preşedinţii celor două entităţi din Balcanii de Vest au avut discuţii intense şi productive cu privire la cadrul unui acord privind normalizarea cuprinzătoare a relaţiilor dintre cele două părţi. Părţile au fost de acord să intensifice activitatea în următoarele săptămâni.
După întâlnire, preşedintele Kosovo a subliniat că întâlnirea cu preşedintele Serbiei a fost dificilă, având în vedere că se continuă discuţiile cu privire la vechile problemele de secole între sârbi şi albanezi. Hashim Thaçi a evidenţiat că "ştie că, cu un posibil acord, ambele părţi pot câştiga foarte mult, dar se teme că dacă nu se ajunge la un acord, vor pierde, pentru că vor răni viitorul european, vor întârzia viitorul european şi vor rămâne izolaţi".
În acelaşi context, preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, a subliniat că o soluţie pentru rezolvarea diferendului dintre Kosovo şi Serbia ar trebui să fie raţională, oficialul sârb completând că "este de acord că toate problemele ar trebui rezolvate în mod paşnic, prin respect reciproc, acest lucru fiind foarte important pentru sârbii kosovari şi pentru toţi cetăţenii Serbiei". Acesta a anunţat că se va adresa cetăţenilor sârbi în legătură cu rezolvarea problemei Kosovo, în viitor, fără a oferi detalii suplimentare. Preşedintele sârb a confirmat, de asemenea, că dialogul cu Kosovo şi cu UE va fi intensificat.
***
UE, prin reprezentantul său, Federica Mogherini, continuă activităţile şi întâlnirile cu Vučić şi Thaçi, principalul obiectiv fiind normalizarea relaţiilor, până în prezent fiind luate în considerare numeroasele acorduri existente şi rezultatele obţinute pentru stabilirea paşilor ulteriori.
În acest context, este demn de remarcat că, în mediile diplomatice şi în cele de analiză a dinamicii situaţiei Balcanilor de Vest, se încetăţeneşte evaluarea conform căreia, soluţionarea diferendului dintre Grecia şi R. Macedonia, privitor la numele statului macedonean, va contribui la creşterea presiunii asupra liderilor de la Belgrad şi Priştina pentru accelerarea soluţionării propriei lor dispute cu privire la statutul şi viitorul Kosovo.
Eric Gordy, profesor de Sociologie Politică şi Culturală la Şcoala de Studii Slavice şi Est-Europene de la University College din Londra, a declarat că, „Preşedintele Serbiei, Vučić, este conştient de faptul că se aşteaptă de la el să ajungă la un acord cu liderii kosovari de la Priştina [...] de asemenea, este probabil clar pentru toată lumea ce ar presupune un acord: recunoaşterea, garanţii puternice de protecţie şi reprezentare a minorităţilor şi o anumită autonomie pentru municipalităţile din nordul sârbesc".
Londra va rămâne implicată în Balcanii de Vest
Marea Britanie a anunţat că va desfăşura suplimentar aproximativ 40 de militari pentru a participa la monitorizarea alegerilor generale ce vor avea loc, în BIH, în data de 07.10.2018. Anunţul a fost făcut de Secretarul britanic al apărării, Gavin Williamson, în cadrul reuniunii recente a miniştrilor apărării din statele NATO, de la Bruxelles (07-08.06.2018), oficialul britanic subliniind că decizia adoptată are ca principal scop contracararea oricărei "influenţe externe maligne" şi pentru a asigura alegeri generale "libere şi corecte" în BIH.
***
|
Din ce în ce mai des, oficialii britanici transmit mesaje comunităţii internaţionale şi, în special, pentru UE, dând asigurări că Brexitul nu va afecta implicarea de peste 20 de ani a Marii Britanii în regiunea Balcanilor de Vest. În acest sens, ultimele decizii adoptate de liderii britanici confirmă că nivelul cel mai ridicat de credibilitate pare să îl aibă agenda angajamentului Regatului Unit în domeniul apărării, securităţii şi asigurării stabilităţii regiunii. Cel mai probabil, militarii britanici, care vor participa la monitorizarea alegerilor din BIH, vor avea expertiză în domeniul intelligence.
În acest context, este semnificativ de evidenţiat reacţia ambasadorului Rusiei în BIH, Piotr Ivanţov, şi, mai ales, a preşedintelui R.Srpska, Milorad Dodik, cei doi criticând Marea Britanie pentru "amestecul" în procesul electoral ce urmează a avea loc în cele două entităţi ale BIH.
Cetăţenii Bosniei şi Herţegovinei (BIH) neîncrezători în viitorul ţării
În data de 19.06.2018, au fost făcute cunoscute opiniei publice, de către Institutul Republican Internaţional (IRI-Washington, DC 20005), rezultatele unui nou sondaj[1]realizat în BIH, acestea scotând în evidenţă că majoritatea cetăţenilor sunt pesimişti în legătură cu viitorul ţării, dar în acelaşi timp, sondajul evidenţiază existenţa unor mari vulnerabilităţi în faţa influenţei externe.
Directorul adjunct al IRI pentru Europa, Paul McCarthy, a subliniat faptul că "este deranjantă combinaţia dintre nivelurile ridicate de pesimism, preocupările pentru situaţia de securitate a ţării şi convingerea că naţionalismul etnic este cel mai frecvent tip de extremism ", completând, mai departe, că "există pericolul ca aceste sentimente să poată fi manipulate de forţele iliberale atât în interiorul, cât şi în afara ţării, pentru a alimenta extremismul, în acest context, fiind esenţial ca guvernul BIH să ia măsuri pentru a aborda problemele care contribuie la aceste atitudini negative".
Sunt edificatoare, în acest sens, următoarele rezultate:
- aproximativ 86% dintre cetăţenii BIH cred că ţara lor se îndreaptă într-o direcţia greşită, în timp ce doar 9% cred că BIH se îndreaptă în direcţia cea bună;
- 53% consideră că situaţia de securitate a ţării este nesatisfăcătoare, 42% dintre respondenţi exprimând opinia conform căreia naţionalismul etnic este cel mai răspândit tip de extremism din ţară;
- studiul evidenţiază, de asemenea, că majoritatea respondenţilor susţin instituţiile europene şi euroatlantice, dar în pofida a 56% în favoarea susţinerii (mai mult sau mai puţin ferme) a aderării la NATO şi a 75% în favoarea susţinerii (mai mult sau mai puţin ferme) a integrării în UE. În timp ce 48% dintre cetăţeni BIH consideră că Rusia ar trebui considerată un partener în cadrul angrenajului securităţii europene, doar 28% doresc ca SUA să joace un rol în securitatea europeană.
În acest context, Paul McCarthy a subliniat că "atitudinea cetăţenilor bosniaci exprimată faţă de instituţiile occidentale şi Rusia indică faptul că aceştia ar putea fi vulnerabili la manipularea de către Kremlin", directorul adjunct al IRI completând că "este esenţial ca structurile transatlantice să investească în implicarea în BIH pentru a se asigura că ţara rămâne pe o traiectorie europeană şi democratică".
Conform opiniei a 57% dintre cei chestionaţi, cea mai mare problemă cu care se confruntă BIH actualmente este nivelul ridicat al şomajului, iar corupţia, mita, nivelul scăzut al dezvoltării economiei, salariile şi pensiile reduse, politicienii şi partidele politice sunt enumerate printre primele cinci mari probleme cu care se confruntă BIH (aproximativ 41% dintre cei chestionaţi s-au declarat mulţumiţi cu privire la ordinea politică actuală din BIH - 27% dintre sârbii bosniaci, 46% dintre bosniacii musulmani şi 48% dintre croaţii bosniaci). Aproximativ 35% dintre cei intervievaţi consideră criminalitatea organizată ca fiind cea mai mare ameninţare la adresa securităţii BIH, urmată de conflictele dintre grupurile etnice şi grupurile religioase. Cu privire la preferinţele exprimate pentru anumiţi actori internaţionali, cetăţenii BIH s-au exprimat în proporţie de 21% în favoarea Turciei, rolul acestui stat fiind catalogat ca fiind unul pozitiv în BIH, după care urmează F.Rusă cu 20% din preferinţe, SUA cu 13% şi Arabia Saudită cu 10%.
După cum se poate observa, constatările reflectă în mare măsură diviziunile etnice şi religioase ale ţării, 76% dintre bosniacii musulmani exprimându-şi preferinţa pentru Turcia, 77% dintre sârbii bosniaci preferând F. Rusă şi 40% dintre croaţii bosniaci preferând SUA.
Potrivit a 37% dintre respondenţi, lipsa oportunităţilor economice şi nivelul ridicat de sărăcie sunt catalogate ca fiind principalele motive pentru care anumite persoane pleacă şi se integrează în diverse grupări teroriste care luptă pe teritoriul altor state, iar 49% văd întoarcerea acestor luptători ca pe o ameninţare la adresa securităţii.
***
Lipsa oportunităţilor economice, fragilitatea sistemului politic şi încă tumultoasele tensiuni etnice şi religioase rezultate din conflictele armate care au condus la dezintegrarea fostei Iugoslavii constituie principalii factori care au contribuit la crearea un climat tensionat, de nemulţumire şi divizare în BIH, fapt care a făcut din această entitate din Balcanii de Vest principala ţintă vizată de acţiunile de propagandă şi influenţă ale unor actori statali şi non-statali care au ca principale obiective fragilizarea stabilităţii şi obstrucţionarea procesului de aderare la UE şi NATO. Cetăţenii BIH continuă să se confrunte cu lipsa înţelegerii adevăratei dimensiuni a influenţei negative externe şi a extremismului. Problemele specifice acestui domeniu constituie adesea obiectul speculaţiilor, manipulării, dezinformării şi confuziei intenţionat create, toate acestea făcând dificilă realizarea unităţii necesare pentru abordarea constructivă, eficientă şi eficace a provocărilor cu care se confruntă BIH.
În acest context, rezolvarea problemelor economice şi sociale care alimentează pesimismul cetăţenilor bosniaci şi sentimentul de nesiguranţă impun dezvoltarea cooperării şi realizarea reconcilierii între cele trei principale etnii (sârbii bosniaci, croaţii bosniaci şi bosniacii musulmani). Cu toate acestea, este puţin probabil să se pună în operă foarte rapid un astfel de proces complex în contextul creşterii contribuţiei unor actori statali şi non-statali la exacerbarea tensiunilor etnice şi religioase în regiune. Drept urmare, este esenţial ca factorii de decizie din BIH să colaboreze cu acei actori internaţionali care doresc menţinerea stabilităţii regiunii şi integrarea în structurile europene şi euroatlantice a BIH pentru a facilita reconcilierea, astfel încât ţara să poată avea, în cele din urmă, pacea şi prosperitatea dorite de poporul bosniac.
[1] Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.513 persoane cu vârste peste 18 ani, pe baza datelor şi informaţiilor colectate în perioada 29.03-12.04.2018 şi cu o marjă de eroare de plus sau minus 2,5%.
Oportunitate pentru cercetătorii din Balcanii de Vest
În data de 13.06.2018, la Bruxelles, a avut loc întâlnirea Grupului de lucru pentru cercetare şi dezvoltare din Balcanii de Vest. Discuţiile participanţilor s-au axat pe posibila participare a Balcanilor de Vest la programul "Horizon Europe"[1], acest fapt având legătură cu propunerea Comisiei Europene de a fi asigurată o finanţare de 100 de miliarde de euro pentru programe de cercetare şi inovare pentru o perioadă de şapte ani (2021-2027). Vanja Ivosevic, expert principal al RCC (Regional Cooperation Council/Consiliul de Cooperare Regională)[2] pentru abilităţi şi mobilitate, a apreciat că bugetul majorat propus pentru punerea în aplicare a măsurilor care vizează împărtăşirea excelenţei în cadrul programului "Horizon Europe" este unul binevenit.
În acest context, este semnificativ de subliniat faptul că RCC a prezentat concluziile chestionarului care a fost trimis la cinci puncte de contact EURAXESS[3] din regiunea Balcanilor de Vest, reieşind că principalele provocări cu care se confruntă serviciile EURAXESS sunt legate de:
- puţini cercetători folosesc portaluri şi servicii EURAXESS;
- numărul redus de instituţii naţionale care publică posturi vacante pe portalurile EURAXESS;
- capacităţile reduse ale birourilor EURAXESS.
În ceea ce priveşte atragerea cercetătorilor străini în regiunea Balcanilor de Vest, birourile EURAXESS au identificat ca provocări atât atractivitatea redusă pentru poziţiile de cercetători din regiune (din cauza infrastructurii de cercetare insuficient dezvoltată care reduce probabilitatea atingerii nivelului de excelenţă în cercetare), cât şi incompatibilitatea condiţiilor de muncă şi a sistemelor de impozitare şi asigurări de sănătate cu standardele în domeniu din alte state, în special cu standardele din cadrul UE.
Punctele de contact EURAXESS au fost de acord să pregătească un plan comun de instruire pentru a spori capacităţile centrelor EURAXESS din regiunea Balcanilor de Vest şi pentru a aborda împreună provocările, acest plan urmând a fi lansat din septembrie 2018 de RCC cu centrele EURAXESS din regiune.
***
"Horizon Europe" este un instrument cheie care permite cercetătorilor din Balcanii de Vest să colaboreze cu instituţii de cercetare de vârf din statele membre ale UE. Cu toate acestea, nivelul slab de dezvoltare al economiilor din statele din Balcanii de Vest generează o serie de provocări ce ţin de capacitatea acestora de a se ridica la nivelul statelor membre ale UE care deţin sisteme de cercetare superioare, bine finanţate şi care ating nivelul de excelenţă.
Drept urmare, putem evidenţia ca fiind demnă de apreciat atitudinea liderilor celor şase entităţi din Balcanii de Vest care au recunoscut atât importanţa mobilităţii în regiune, în general, cât şi importanţa mobilităţii cercetătorilor în regiune, în special, în contextul pilonului mobilităţii din Planul multianual de acţiune privind spaţiul economic regional (MAP REA). Aceştia s-au angajat să elimine, până în anul 2020, obstacolele care împiedică mobilitatea cercetătorilor în regiune. O astfel de atitudine ar putea accelera procesul de implementare în Balcanii de Vest a standardelor europene din domeniul cercetării şi atingerea nivelului de excelenţă, fapt care ar putea avea o influenţă semnificativă în procesul de aderare la UE.
[1]Programul "Horizon Europe" este un program nou care va succeda programului "Horizon 2020", acesta din urmă fiind catalogat, la momentul lansării, ca fiind un program important de cercetare şi inovare din UE, cu fonduri de aproape 80 de miliarde de euro disponibile pe parcursul a 7 ani (2014-2020), în afara investitiţiilor private presupuse a fi atrase.
[2] RCC serveşte cooperării regionale şi integrării europene şi euroatlantice a Europei de Sud-Est, pentru a stimula dezvoltarea în regiune în beneficiul cetăţenilor statelor din această regiune.
[3] EURAXESS este o platformă care pune la dispoziţia cercetătorilor, întreprinzătorilor, universităţilor şi întreprinderilor o cantitate semnificativă de informaţii şi care favorizează interacţiunea acestora.
