Serviciul estonian de informaţii externe: Rusia va dubla numărul trupelor de-a lungul graniţei cu statele baltice şi Finlanda

Directorul general al Serviciului de Informaţii Externe din Estonia, Kaupo Rosin, este cel care a transmis această informaţie, după o analiză a acţiunilor Rusiei. Anunţul său este făcut în contextul în care mai mulţi lideri europeni au transmis, în ultima perioadă, că Rusia nu se va opri la Ucraina şi că ar putea desfăşura acţiuni militare agresive şi împotriva statelor NATO, în viitor.

Rosin nu transmite că Rusia va desfăşura un atac direct asupra NATO, ci că Moscova ia în considerare un posibil conflict militar cu NATO în următorul deceniu.

Potrivit acestuia, reformele militare ruseşti, care au avut loc încă de la finalul anului 2022, indică o creştere substanţială în numărul trupelor de pe flancul de est al NATO.

„Rusia plănuieşte creşterea forţei militare de-a lungul graniţei cu statele baltice şi Finlanda. Vom asista la o creştere a numărului trupelor, posibil la o dublare a acestui număr. Vom vedea creşteri şi ale numărului transportoarelor ruseşti, tancurilor şi sistemelor de artilerie, în următorii ani”, a spus Rosin.

Raportul prezentat de Rosin, marţi, arată că numărul trupelor ruseşti dislocate de-a lungul graniţei sale cu Estonia s-ar putea dubla pornind de la 19.000 de militari, numărul de dinaintea invaziei Ucrainei din 2022.

De-a lungul graniţei de 1.340 de km cu Finlanda, noul membru al NATO, Rusia ar putea disloca două sau trei unităţi de manevră cu sprijin de foc şi unităţi de sprijin de luptă, mai scrie în raport. O masare de trupe şi arme similară a fost văzută de-a lungul graniţei ruseşti cu Ucraina şi înainte de invazia din februarie 2022, când trupele lui Putin au început să se îndrepte spre Kiev.

Şi ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a anunţat, săptămâna trecută, că există posibilitatea unui atac rusesc asupra unui stat NATO în următorii 3-5 ani. Anunţul acestuia s-a bazat pe informaţii recente ale structurilor daneze de informaţii.

Rosin crede că cea mai bună modalitate de a descuraja posibilele acţiuni ostile ale Rusiei asupra statelor NATO este creşterea cheltuielilor dedicate apărării. Estonia plănuieşte să ajungă la 3% din PIB.

Dar nici Rusia nu ignoră acest aspect. În 2024, plănuieşte să cheltuie 6% din PIB pentru apărare. Moscova primeşte, de asemenea, ajutor de la China, Coreea de Nord, Iran şi Belarus pentru a ţine producţia de armament la un ritm care să nu afecteze operaţiunile militare din Ucraina. Doar anul trecut, Rusia a produs 3,5 milioane de unităţi de muniţie, cred estonienii. Acest număr va creşte în 2024 la 4,5 milioane, asta în timp ce Europa se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte producţia de lovituri de artilerie.