Ziua NATO în România

România este în NATO de 21 de ani

Pe 29 martie 2004, România a depus instrumentele de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO.

Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, „Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.

În prezent, NATO cuprinde 32 de state membre din Europa şi America de Nord. Cele 12 state fondatoare ale organizaţiei sunt Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos. Au existat mai multe etape de extindere, dintre care cele mai recente au avut loc în 2020, 2023 şi 2024, când Macedonia de Nord, Finlanda şi Suedia au finalizat formalităţile de aderare.

În România sunt peste 4.000 de militari aliaţi, în bazele de la Kogălniceanu (grupul american de luptă şi detaşamentul de aeronave pentru poliţia aeriană), Cincu (Grupul de luptă NATO condus de Franţa), Deveselu (unitatea antirachetă Aegis Ashore) şi Câmpia Turzii (detaşamentul de drone MQ-9 Reaper din Ţările de Jos).

România are mai multe structuri aliate de comandă pe teritoriul ţării: Corpul Muntinaţional Sud Est (Sibiu), Divizia multinaţională şi Forţa de Integrare NATO (Bucureşti) şi Brigada Multinaţională (Craiova). La acestea se adaugă Centrul de excelenţă Humint de la Oradea.

Generalul care l-a învins pe Hitler devine primul comandant NATO

Anul acesta sărbătorim 76 de ani de la înfiinţarea NATO, pe 4 aprilie 1949. După formarea Alianţei, cele 12 state fondatoare au avut nevoie de un lider militar pentru crearea unei forţe armate integrate, astfel că cel mai faimos general al celui de-Al Doilea Război Mondial, americanul Dwight D. (Ike) Eisenhower, cel care l-a înfrânt pe Hitler, a fost votat, în decembrie 1950, în unanimitate, primul Comandant Suprem al Forţelor Aliate din Europa.

NATO apără democraţia de 76 de ani

Pe 4 aprilie 1949 s-a semnat Tratatul Atlanticului de Nord, la Washington D.C. de 12 membri fondatori. Tratatul are la bază Articolul 51 al Cartei Naţiunilor Unite care dă dreptul statelor independente la apărare individuală sau colectivă.

Prin semnarea Tratatului, membrii NATO îşi arată determinarea să protejeze libertatea, patrimoniul comun şi civilizaţia popoarelor lor, întemeiate pe principiile democraţiei, libertăţii individuale şi statului de drept. Apărarea colectivă rămâne elementul central al Alianţei Nord-Atlantice.

Momentele definitorii ale Alianţei rămân căderea zidului Berlinului, destrămarea URSS şi crearea de parteneriate cu fostele ţări adversare din Pactul de la Varşovia.

Începând cu 1991, Europa se reuneşte, iar ţări foste comuniste încep să se alăture Alianţei, România fiind primul stat din Europa Centrală şi de Est care a aderat la Parteneriatul pentru Pace, în 1994.

După invazia rusă din Ucraina, Alianţa Nord-Atlantică a condamnat războiul pornit de Vladimir Putin şi se adaptează la noua situaţie de securitate prin susţinerea militară a Ucrainei, dislocarea de militari în estul Europei şi creşterea capacităţilor militare.

Cum a evoluat România după aderarea la NATO

După aderarea la NATO, România a arătat că a ieşit din zona gri, ne-am alăturat lumii dezvoltate şi democratice, iar acest lucru a dus la dezvoltarea economică şi accederea în Uniunea Europeană trei ani mai târziu.

Armata s-a transformat, de la 400.000 de militari s-a ajuns la aproape 70.000, după suspendarea serviciului militar obligatoriu în 2007 şi profesionalizarea armatei.

Pentru armată a însemnat, de asemenea, şi participarea la misiuni internaţionale. România a rotit peste 50.000 de militari în conflictele de pe glob, unde a cheltuit peste 4 miliarde de lei. Peste 30 de militari au murit iar alţi aproximativ 100 au rămas cu răni grave. În acest moment, ţara noastră are dislocaţi aproximativ 500 de militari în misiuni externe.

Din păcate, după aderare, România a renunţat să-şi modernizeze tehnica şi a prins-o pe picior greşit anul 2014, când Putin şi-a arătat prima dată intenţiile imperialiste de refacere a URSS prin anexarea ilegală a Crimeei şi invazia Donbasului. Din 2017, bugetul alocat Apărării a fost de 2 la sută din PIB, dar doar în 2020 MApN a reuşit să şi cheltuie toţi banii. În anul 2022, când Putin a atacat Ucraina, cu războiul la graniţă, Armata a reuşit să cheltuie doar aproximativ 1,8 la sută din PIB. Pentru anul 2023, România a alocat 2,5 la sută din PIB, dar a cheltuit doar 1,58%.

O altă problemă gravă este reprezentată de lipsa personalului cu funcţii mici, dar şi o rezervă operaţională unde sunt mai multe cadre militare faţă de soldaţi.

În acest moment, Forţele Navale Române nu au nicio navă de luptă nouă sau modernizată, Forţele Aeriene se bazează doar pe o escadrilă de F-16 din trei câte ar trebui să aibă, iar Forţele Terestre au doar o brigadă din opt dotată cu transportoare moderne Piranha 3 şi 5.

Pentru Ministerul Apărării naţionale, anul 2024 a fost unul dintre cei mai buni din punct de vedere a contractelor de achiziţie semnate, fiind vorba de aproximativ 10 miliarde de euro.

Cele mai importante programe semnate în 2024 sunt:

•         Avion multirol de generaţia a V-a, F-35 (32 de avioane, valoare contract – 6,5 miliarde USD (fără TVA), termen de livrare 2031-2034);

•         Sistem obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion (Etapa I – 3 sisteme, valoare contract – 4,6 miliarde lei (fără TVA), termen de livrare 2027-2029);

•         Autovehicule tactice blindate de tip uşor – ATBTU (Etapa I – 1059 vehicule care vor fi livrate de Otokar, valoare contract – 4,58 miliarde LEI (fără TVA), termen de livrare 2025-2029, aproape 280 vehicule livrate în 2025);

•         Sisteme Mini UAS clasa I – aripă fixă (Etapa I – 22  sisteme care vor fi livrate de Quantum Systems/Germania, valoare contract – 91,7 milioane lei (fără TVA), termen de livrare 2026);

•         Aparatură optică şi optoelectronică;

•         Sistem de radare meteorologice fixe în bandă C şi bandă X (2 loturi, valoare contract – 70 milioane lei (fără TVA), termen de livrare 2026).

Această tendinţă va continua şi în 2025, când contracte importante, de peste 8 miliarde euro, urmează să fie semnate pentru o nouă armă de asalt, transportoare blindate, maşini de luptă a infanteriei, nave de patrulare etc.

Programe fundamentate, cu proceduri de atribuire în pregătire, care vor fi iniţiate în anul 2025

•         Sistemul de armament individual tip NATO (6 tipuri, valoare contract – 440 milioane EURO (fără TVA). Programul este în evaluarea Agenţiei Române de Cooperare Tehnologică şi Industrială pentru Securitate şi Apărare - ARCTIS, aşa cum cer procedurile);

•         Maşina de luptă a infanteriei pe şenile (Etapa I - aprox. 246 vehicule, valoare estimată contract – 2,54 miliarde EURO (fără TVA), programul este în evaluarea ARCTIS);

•         Radar de dirijare la apropiere şi aterizare mobil, RDAAM (4 sisteme, valoare estimată contract – 298 milioane lei (fără TVA), programul este în evaluarea ARCTIS);

•         Sistem satelitar militar de telecomunicaţii (SSMT) programul este în evaluarea ARCTIS) (1 sistem, valoare estimată contract – 420 milioane USD (fără TVA), termen de livrare – 36 luni de la semnarea contractului, programul are aprobarea Parlamentului României);

•         Sistemul de securitate şi apărare cibernetică (SSAC) (1 sistem, valoare estimată 838 milioane lei);

•         Revitalizarea aeronavelor C-130 şi modernizarea sistemului de avionică al acestora (pentru 6 aeronave, valoarea estimată a contractului – 108 milioane USD, fără TVA);

•         Sistem de război electronic mobil (21 de sisteme de diferite tipuri, valoarea estimată a contractului este de aprox. 1 miliard EURO (fără TVA), achiziţia a primit aprobarea Parlamentului, însă vom reveni la Parlament pentru reactualizarea aprobării, având în vedere că programul  a fost redefinit în anumite segmente);

•         Nava de Patrulare Maritimă (2 nave, valoarea estimată a contractului este de aprox. 300 milioane EURO (fără TVA), documentele sunt în fundamentare, va fi urmărit interesul esenţial de securitate, adică producţia în ţară);

•         Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR - Sistemul integrat de comunicaţii şi informatica pentru dotarea structurilor tip Batalion  şi Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR - Punct de comanda tip brigadă (17 sisteme, valoare estimată aproape 850 milioane lei (fără TVA), livrare 2027-2030);

•         Reţele militare de date (infrastructură de reţea, valoare estimată a contractului 612 milioane EURO (fără TVA),;

•         Transportor blindat pentru trupe – Etapa II (150 TBT Piranha 5, valoare estimată 674 milioane EURO (fără TVA), cu livrare în 2026-2028);

•         Continuarea programului pentru echipamente de geniu (326 de complete, valoare aproximativă a contractului de aprox. 17,5 miliarde lei, va fi cerută aprobarea Parlamentului).