18 octombrie 2021

Ziua europeană împotriva traficului de persoane. România, al treilea an consecutiv pe lista SUA de monitorizare privind ţările în care guvernul nu îndeplineşte standardele pentru eliminarea traficului de persoane

Andreea Soare

Pe 18 octombrie, este marcată „Ziua europeană împotriva traficului de persoane”, un capitol la care România, potrivit unui raport al SUA, nu stă prea bine.

Sursă foto: Mediafax

Potrivit raportului Departamentului de Stat al SUA din 2021 privind Traficul de persoane, România se află, pentru al treilea an consecutiv, la Nivelul 2, adică pe Lista de monitorizare privind ţările în care guvernul nu îndeplineşte standardele eliminării traficului de persoane, deşi face eforturi în acest sens.  În comparaţie cu raportul anterior al Departamentului de Stat al SUA, Români nu şi-a mărit eforturile pentru reducerea traficului de persoane. Mai mult decât atât, autorităţile au investigat, pus sub acuzare şi condamnat mai puţini traficanţi.

Traficul de persoane este o afacere profitabilă şi în continuă creştere în România. Este un fenomen complex, iar câţiva dintre factorii care favorizează aceste activităţi sunt sărăcia, corupţia, inegalitatea socială, dezvoltarea inegală şi practicile tradiţionale şi culturale dăunătoare. Totodată, România are o cultură bazată pe ruşine, astfel încât victimele traficului de persoane nu îndrăznesc să se întoarcă acasă, odată supuse exploatării.

Un alt factor care contribuie la creşterea numărului victimelor traficului de persoane este complicitatea persistentă, la nivel inferior, a funcţionarilor publici la infracţiuni legate de traficul de persoane.  De asemenea, deficienţele din domeniul aplicării legii şi vidul de cunoştinţe au avut un impact negativ asupra eforturilor de contracarare a traficului de persoane. Mai mult decât atât, serviciile acordate victimelor au rămas la un nivel neadecvat şi victimele au fost supuse riscului de a fi traficate din nou.

Ambasada SUA în România monitorizează atent eforturile României în acest sens şi propune câteva recomandări prioritare în vederea eliminării traficului de persoane:

  • Identificarea proactivă a potenţialelor victime, în special din rândul categoriilor vulnerabile precum solicitanţi de azil, persoane implicate în sexul comercial şi copii din instituţiile de stat, printr-o mai bună pregătire a poliţiştilor şi a inspectorilor de muncă pentru a recunoaşte indicatorii exploatării.
  • Fermitate în anchetarea şi urmărirea penală în cazurile de trafic de persoane, conform legislaţiei, şi pedepse semnificative cu închisoarea pentru traficanţii condamnaţi, inclusiv pentru funcţionarii publici complici.
  • Sporirea semnificativă a calităţii şi disponibilităţii serviciilor specializate dedicate victimelor, adulţi şi copii, inclusiv prin pregătirea angajaţilor de la protecţia copilului de la nivel local, care lucrează cu victimele şi prin asigurarea resurselor de care aceştia au nevoie, precum finanţarea.
  • Modificarea legislaţiei pentru a permite oferirea de sprijin financiar ONG-urilor pentru servicii destinate victimelor şi crearea şi instituirea unui mecanism formal de administrare a fondurilor.
  • Extinderea eforturilor de pregătire a funcţionarilor implicaţi în procedurile judiciare – în special a judecătorilor – pentru abordarea cazurilor de trafic de persoane şi lucrul cu victimele, în vederea sensibilizării în privinţa traficului de persoane şi a înţelegerii tuturor formelor de trafic.
  • Suplimentarea numărului de poliţişti care anchetează infracţiunile de trafic de persoane şi a numărului de anchetatori financiari specializaţi în cazuri de trafic de persoane.
  • Intensificarea eforturilor de a pune în aplicare legislaţia în materie de muncă a minorilor, în special în zonele rurale şi locurile unde serviciile de asistenţă socială nu au suficient personal şi nici capacitatea de a sancţiona încălcările.
  • Dezvoltarea unui sistem integrat de arhive publice şi baze de date ale guvernului pentru ca procurorii să identifice şi să pună sechestru pe bunurile traficanţilor.
  • Creşterea semnificativă a pregătirii pentru membrii instituţiilor de aplicare a legii în domeniul interacţiunii cu victimele, strângerii de dovezi privind traficul de persoane şi înţelegerii constrângerii psihologice, precum şi integrarea acestei înţelegeri a constrângerii psihologice, a traumei aferente şi impactului asupra victimelor în reacţiile instituţiilor guvernamentale.
  • Acordarea permisiunii autorităţilor să sancţioneze agenţiile de recrutare pentru practici care contribuie la traficul de persoane, cum ar fi perceperea de comisioane de recrutare de la lucrători.
  • Sporirea calităţii consilierii psihologice a victimelor şi îmbunătăţirea accesului acestora la asistenţă medicală.
  • Acordarea de consiliere juridică adecvată şi protecţie în instanţă victimelor care sprijină punerea sub acuzare.
  • Revizuirea mecanismului de acordare a reparaţiilor în sensul reducerii la minimum a taxelor judiciare şi al intensificării eforturilor de a asigura compensaţii pentru victime.

 România rămâne, în principal, o ţară sursă pentru traficarea victimelor în scopul exploatării sexuale şi a exploatării prin muncă forţată în Europa, se mai arată pe site-ul ambasadei SUA.

Cele mai multe dintre victimele identificate în 2020 (72%) sunt victime ale traficului de persoane în scopul exploatării sexuale. De obicei, traficanţii sunt cetăţeni români care fac parte dintr-un grup infracţional organizat, bazat pe legături etnice sau de familie, care trafichează românce şi copii români în România şi în alte ţări din Europa, printre care Finlanda, Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie.

Experţii continuă să semnaleze creşterea numărului de femei din România recrutate pentru căsătorii false în Europa de Vest; după încheierea acestor căsătorii, traficanţii le forţează pe femei să practice sexul comercial sau să muncească. Minorii constituie circa 50% din numărul total de victime identificate în România. Funcţionarii publici şi ONG-urile semnalează o intensificare a acţiunilor de racolare a copiilor prin intermediul internetului şi al reţelelor de socializare, pe fondul pandemiei.