Yemen – războiul dronelor s-a mutat în Arabia Saudită

Perspectiva istorică

Mai mult de 10.000 de persoane şi-au pierdut viaţa de când Coaliţia arabă, condusă de Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite (EAU), a început campania militară în Yemen cu aproape patru ani în urmă. Războiul civil a împins ţara, oricum săracă, la limita pragului foametei, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a agenţiilor non-guvernamentale care acţionează în zonă.

În ianuarie a.c., experţii Organizaţiei Naţiunilor Unite au concluzionat, într-un raport către Consiliul de Securitate, că Teheranul transportă ilegal combustibil către Yemen pentru a finanţa eforturile de război. Cu un an în urmă, un grup al ONU a criticat Iranul pentru încălcarea embargoului privind livrarea de arme către Yemen, permiţând rebelilor Houthi să obţină rachete iraniene. Teheranul a respins în mod repetat aceste afirmaţii.

Dar şirul consistent de atacuri asupra poziţiilor saudite, executate în ultimul timp, pare să confirme presupunerile ONU.

În luna mai a.c., două staţii de pompare a petrolului din Arabia Saudită au fost vizate de atacuri cu drone care au provocat întreruperi minore ale aprovizionării, evidenţiind un salt aparent semnificativ în capabilităţile rebelilor Houthi.

La începutul lunii iunie a.c., rebelii Houthi au lansat o rachetă asupra aeroportului saudit Abha, rănind 26 de civili în sala de sosiri a terminalului. Au fost executate, de asemenea, atacuri cu rachete şi în alte zone din regiunile sudice ale regatului, inclusiv Khamis Mushait şi Jizan. Unele drone au fost interceptate, dar cert este că altele şi-au atins ţintele.

Recent, forţele saudite au interceptat două drone lansate de rebelii Houthi, susţinuţi de Iran. Prima dronă a vizat provincia Jizan, în timp ce cea de-a doua a vizat o zonă rezidenţială din provincia Asir, a făcut cunoscut Coaliţia, într-un comunicat emis de agenţia de presă saudită de stat, sâmbătă 29 iunie. Turki al-Maliki, purtătorul de cuvânt al Coaliţiei conduse de saudiţi în Yemen, a declarat că dronele nu au provocat daune sau pierderi semnificative.

Astfel, ştirile privind atacurile cu drone sau rachete executate de rebelii Houthi din Yemen asupra unor obiective din Arabia Saudită nu mai constituie o surpriză …, iar războiul din Yemen pare să fi căpătat o altă turnură, în condiţiile în care rebelii Houthi şi-au intensificat atacurile cu drone şi rachete asupra oraşelor din ţara vecină, Arabia Saudită. Această intensificare coincide cu creşterea tensiunilor, din ultimele luni, dintre Iran şi statele arabe din Golf aliate ale SUA. Dar rebelii Houthi neagă primirea unor eventuale ordine de la Teheran şi spun că au dreptul de a se apăra.

Confruntarea prin forţe proxy continuă

Începând cu luna aprilie a.c., rebelii au executat cel puţin zece atacuri cu rachete asupra unor ţinte din Arabia Saudită. Aceste atacuri indică faptul că războiul din Yemen nu se apropie de sfârşit. Mai mult, escaladarea recentă demonstrează că Iranul consideră rebelii Houthi un aliat valoros prin care poate duce războaie proxy, în contextul tensiunilor crescânde din Golful Persic.

În mod ironic, în ceea ce ar putea fi descris cu precizie ca o profeţie de auto-convingere a justeţei intervenţiei în ţara vecină, Riadul a susţinut că raţiunea pentru intervenţia Arabiei Saudite a fost contracararea sprijinului militar substanţial iranian pentru rebelii Houthi din Yemen. Este adevărat că şi atunci când Coaliţia condusă de Riad a început pentru prima oară operaţiunile în Yemen, Iranul a oferit sprijin rebelilor Houthi, dar, în ultima perioadă, nivelul şi gradul acestui sprijin au crescut dramatic.

Departe însă de a contracara influenţa iraniană în Yemen, acţiunile Coaliţiei arabe, au amplificat-o. Aceasta face parte din strategia tradiţională a Iranului, prin care construieşte o reţea de proxy şi miliţii înzestrate cu o gamă largă de armament. Blocada saudită pentru interzicerea transporturilor de arme iraniene către rebelii Houthi pare să nu fie o reuşită.

Rebelii Houthi şi-au intensificat campania militară împotriva Coaliţiei conduse de Arabia Saudită şi au pus la îndoială posibilitatea de implementare a armistiţiului pentru portul Hodeidah, negociat de ONU în timpul discuţiilor cu reprezentanţii părţilor aflate în conflict, în decembrie anul trecut, în capitala suedeză, Stockholm.

În cadrul acordului de încetare a focului, rebelii Houthi au fost de acord să predea controlul porturilor Hodeidah, Saleef şi Ras Isa către autorităţile locale, „în conformitate cu legea yemenită”.

După acest acord, focusul operaţiunilor rebelilor s-a mutat în teritoriul saudit. Motivul: să lupte în interiorul teritoriului saudit, să afecteze infrastructura acestei ţări drept represalii pentru „agresiunile zilnice” ale Coaliţiei conduse de Riad şi să semnaleze că presiunea din ce în ce mai mare asupra Iranului, ca susţinător principal al Houthi, ar avea un preţ imens pentru securitatea naţională a Arabiei Saudite.

Intensificarea atacurilor Houthi asupra unor  ţinte din Arabia Saudită şi posibila legătură cu presiunea economică şi militară din ce în ce mai mare asupra Iranului sugerează că, în eventualitatea unui conflict dintre SUA şi Iran, Arabia Saudită ar putea fi o ţintă imediată a rachetelor iraniene şi dronelor yemenite. În acelaşi timp, intensificarea atacurilor Houthi ar putea avea drept scop să arate SUA şi aliaţilor săi că orice conflict cu Iranul riscă să provoace un război regional prin intermediul unei forţe proxy similară Hezbollah-ului libanez, o sursă de putere şi descurajare împotriva principalului rival, Arabia Saudită.

În aceste condiţii putem afirma că tensiunile dintre Iran şi SUA, precum şi cu Arabia Saudită şi EAU, se apropie de un nivel critic.

Pe timpul unei întâlniri de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, în 24 iunie, Kuweitul - care a deţinut preşedinţia Consiliului în luna iunie - a condamnat atentatele recente asupra petrolierelor din Golful Oman, pe care Iranul este suspectat de a le fi orchestrat. Kuweitul a subliniat, de asemenea, necesitatea ca toate părţile să exercite o „reţinere maximă” pentru a evita un conflict de amploare.

În acelaşi timp, Administraţia Trump sprijină campania Coaliţiei arabe din Yemen, în pofida opoziţiei în creştere a Congresului. Washingtonul consideră Yemenul drept una dintre primele linii în conflictul regional cu Iranul. Opţiunea Administraţiei de la Washington de „presiune maximă” împotriva Iranului a dus la ignorarea naturii contraproductive a conflictului din Yemen.

Şi rolul lui Khashoggi...

Asasinarea jurnalistului saudit în exil, Khashoggi, în sediul consulatului saudit din Istanbul, are consecinţe şi în războiul yemenit... Moartea lui Khashoggi a declanşat dezbateri la nivel mondial privind interzicerea vânzărilor de arme către Arabia Saudită, care a devenit cel mai mare importator de armament din lume în perioada 2014-2018.

În aceste condiţii, mai multe state europene au oprit deja exportul de arme către Arabia Saudită - Norvegia, Suedia, Austria, Grecia şi regiunea belgiană Wallonia. Germania a anunţat că a suspendat furnizarea de arme Arabiei Saudite. Danemarca, Finlanda şi Olanda au urmat exemplul cu suspendarea aprobărilor viitoare pentru exporturile de arme, în timp ce Austria a susţinut un embargo asupra armelor la nivelul întregii UE.

Guvernul britanic a anunţat că nu va acorda noi licenţe pentru exporturile de arme către Arabia Saudită sau partenerii de coaliţie, printre care se numără EAU. Senatul american a respins - cu un vot de 53 la 45 - un plan al preşedintelui american, Donald Trump, de a ocoli Congresul şi a finaliza vânzările de arme în valoare de 8 miliarde de dolari către regat.

Franţa, Spania, Italia şi Canada însă nu au oprit exporturile de arme către Arabia Saudită.

Va rămâne războiul din Yemen în ...Yemen? Se pare că implicaţiile acestuia depăşesc graniţele acestui stat...