21 aprilie 2019

YEMEN – LOCUL UNDE MOARTEA VINE DIN CER

Claudiu Nebunu

Războiul din Yemen (sau „Războiul uitat”) continuă... Lupte pe pământ, sub raidurile aeriene zilnice ale Coaliţiei conduse de Arabia Saudită... Bombele nu aleg între militari şi civili, inclusiv copii... Se pare că nici coordonatorii atacurilor nu aleg între ţinte militare şi civile (sau chiar le aleg?)... Numărul de victime creşte de la o zi la alta, situaţia se înrăutăţeşte şi nu se întrevede nicio soluţie realistă. Raidurile aeriene sunt condamnate dar continuă... Exporturile de armament către Arabia Saudită şi EAU sunt condamnate, dar continuă...De situaţie profită teroriştii, în speţă Al-Qaida... dar şi în această lume a terorii sunt rivalităţi, iar confruntările cu Statul Islamic încep să apară pe teritoriul yemenit...Deşi recunoscuţi internaţional, preşedintele şi premierul nu reuşesc să guverneze. Deşi blamaţi internaţional, rebelii Houthi par să o facă...

Sursă foto: Mediafax

Introducere în scenă...

Războiul din Yemen, cea mai săracă ţară arabă, a început în 2014, când rebelii Houthi au preluat controlul asupra capitalei Sana’a şi au dezvoltat acţiuni ofensive spre sud, în încercarea de a prelua controlul asupra Aden, oraşul unde se refugiaseră autorităţile yemenite. Îngrijorată de ascensiunea revoltei, Arabia Saudită a constituit o Coaliţie arabă, care a recurs la o campanie aeriană masivă în scopul sprijinirii forţelor guvernamentale şi reinstaurării regimului condus de preşedintele Abd-Rabbu Mansour Hadi.

Începând cu 26 martie 2015, Coaliţia arabă a executat peste 19.000 de raiduri aeriene asupra zonelor controlate de rebelii Houthi, în încercarea de a recupera terenul pierdut de forţele pro-guvernamentale. Atacurile au avut ca ţinte inclusiv ceremonii religioase, şcoli şi spitale, elemente de infrastructură pentru producerea şi transportul apei şi energiei electrice, cauzând mii de victime civile.

Yemenul a rămas divizat între forţele pro-guvernamentale care controlează sudul şi o bună parte din centrul ţării şi forţele rebele care deţin capitala Sana’a, nordul şi o bună parte din vestul ţării (unde se află şi oraşul-port Hodeidah).

Intervenţia puterilor regionale (Arabia Saudită, respectiv Iran) în conflict ameninţă să târască ţara spre o mai largă divizare sunnito-şiită. În acelaşi timp, luptele continuă să ia un important tribut de vieţi omeneşti, făcând din Yemen una din cele mai grave crize umanitare din lume.

Colapsul economiei din cauza războiului şi, implicit, inflaţia au contribuit la împingerea populaţiei spre sărăcie şi foamete, categoria cea mai afectată fiind copiii. Ofensiva declanşată de forţele pro-guvernamentale sprijinite de raidurile Coaliţiei arabe asupra Hodeidah a complicat şi mai mult situaţia umanitară, readucând conflictul în atenţia internaţională.

Oraşul-port Hodeidah (la Marea Roşie), care constituie principala poartă de intrare pentru ajutoarele destinate rebelilor şi pentru schimburile comerciale cu aceştia, este aflat sub controlul Houthi încă din 2014. Prin portul Hodeidah intră în ţară aprox. 70% din bunurile destinate rebelilor (ajutoare umanitare în principal, hrană şi combustibili). Potrivit saudiţilor, portul generează venituri de aprox. 30-40 mil. de dolari, fonduri folosite de rebeli pentru procurarea de arme şi muniţii din Iran.

Agenţiile umanitare implicate în Yemen au avertizat că un asalt asupra Hodeidah ar putea distruge ultimele linii de aprovizionare pentru milioane de oameni înfometaţi (dintr-o populaţie de 28 de milioane de locuitori, opt milioane se află în pragul foametei; organizaţia umanitară britanică „Save the Children” estimează că cel puţin 85.000 de copii sub 5 ani au murit de foame de la începutul războiului).

Războiul celor „100 de ... victime” (pe săptămână)

Raidurile aeriene executate (07 aprilie) de Coaliţia condusă de Arabia Saudită asupra unei zone rezidenţiale din capitala yemenita Sana’a, aflată sub controlul rebelilor, au avut ca rezultat uciderea a 13 civili, inclusiv copii... Peste 130 de răniţi... printre obiectivele vizate a fost şi o şcoală...

Cel puţin şapte persoane, printre care patru copii, au murit în urma unui atac aerian executat (26 martie) în apropierea unui spital din nord-vestul Yemenului... Peste 40 de răniţi, mare parte copii...

Ştiri de acest tip răzbat aproape săptămânal în mass-media internaţionale cu referire la ceea ce se întâmplă în Yemen... Explicaţiile (când vin) sună astfel: „atacul a vizat o bază militară a rebelilor Houthi...”!

Aproape 5.000 de civili ucişi sau răniţi în 2018, fiecare al cincilea fiind un copil, urmare a raidurilor Coaliţiei arabe (potrivit rapoartelor UNHCR)... Nu este mare numărul în comparaţie cu alte războaie (de întindere „mondială” sau durată de „zeci de ani”) din alte timpuri... Însă, în contextul anilor prezenţi, într-un conflict local, în termeni de victime colaterale este mult... Nu sunt incluse victimele cauzate de boli, malnutriţie etc... 

Jumătate dintre victime au fost înregistrate în zona portului Hodeydah, scena unor intense confruntări între rebelii Houthi şi forţele pro-guvernamentale sprijinite (aerian) de Coaliţia arabă condusă de Arabia Saudită.

O treime dintre victime a fost surprinsă în case, pe drum spre / la locurile de muncă sau în alte împrejurări fără legătură cu războiul (diverse evenimente, aniversări, pieţe etc.).

Peste 19.000 de raiduri aeriene ale Coaliţiei arabe constituită de prinţul saudit, Mohammed bin Salman (ministru al apărării), în patru ani (4.750 pe an, peste 90 pe săptămână, 13 pe zi – judecată statistică, fără a ţine seama de perioadele mai intense sau de oarecare acalmie)... O implicare semnificativă de forţe...

Când a început campania aeriană, au fost mari aşteptări în sensul unei victorii a forţelor pro-guvernamentale, sprijinite de Coaliţia arabă, în termeni de săptămâni. După patru ani de lupte şi peste 60.000 de morţi, capitala Sana’a şi majoritatea aşezărilor urbane sunt încă sub controlul rebelilor.

În pofida asigurărilor date de Coaliţie că vor fi luate toate măsurile pentru a evita pierderile colaterale, un număr semnificativ de atacuri aeriene au vizat zone civile. Potrivit datelor colectate de Yemen Data Project, aproape două treimi din raidurile coaliţiei au lovit ţinte non-militare sau necunoscute.

Aeroporturi, porturi, poduri şi căi de comunicaţii au fost în mod repetat ţinte ale atacurilor. De asemenea, spitale, şcoli, ferme, facilităţi din industria petrolului şi gazelor, afaceri private au fost atacate în mod deliberat. Urmare a acestor atacuri aproape neîntrerupte, infrastructurile civilă, economică şi medicală ale Yemenului au fost aproape distruse, iar situaţia din această ţară a devenit una dintre cele mai grave crize umanitare.

Cum răspunde comunitatea internaţională? În noiembrie anul trecut, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care a cerut statelor membre UE să înceteze orice vânzări de arme către părţile implicate în războiul din Yemen, inclusiv către Arabia Saudită, care conduce coaliţia militară arabă ce-l susţine pe preşedintele yemenit Abd-Rabbu Mansour Hadi.

De asemenea, Senatul american a aprobat o rezoluţie prin care se cere oprirea susţinerii militare americane faţă de coaliţia condusă de saudiţi în războiul din Yemen.

Rezultate? Germania, care hotărâse suspendarea livrării de arme, a decis reluarea acestora către state terţe care au licenţe pentru Arabia Saudită şi EAU; Preşedintele american, Donald Trump, în stilul caracteristic, nu prea ţine cont de rezoluţiile legislativului... Cele mai mari pieţe de export din intervalul 2013-2017 pentru armamentul produs în SUA au fost Arabia Saudită (către care s-au dus 18% din totalul exporturilor) şi  EAU (7,4%).

Fără perspective...

După patru ani de la constituirea Coaliţiei arabe condusă de Arabia Saudită şi lansarea raidurilor aeriene împotriva rebelilor Houthi din Yemen, aceştia încă menţin controlul asupra celei mare părţi a ţinuturilor muntoase din nordul ţării, precum şi asupra capitalei Sana’a.

În timp ce zona oraşului-port Hodeydah experimentează o perioadă de relativă acalmie după implementarea unui acord de încetare a focului mediat de ONU între rebelii Houthi şi guvernul yemenit, violenţele au continuat neabătut în alte zone.

În Taiz, al treilea oraş yemenit ca mărime, miliţiile locale care s-au alăturat forţelor pro-guvernamentale, după ce au respins forţele Houthi din mare parte a oraşului, au început să se confrunte între ele pentru influenţă. În nordul ţării, forţele pro-guvernamentale, sprijinite de raidurile Coaliţiei arabe, au preluat controlul unor zone de la graniţa cu Arabia Saudită. Totuşi, peste 15 milioane de yemeniţi (mai mult de jumătate din populaţie) trăiesc încă în zone controlate de rebelii Houthi.

Preşedintele Abd-Rabbu Mansour Hadi şi premierul Maeen Abdulamik „guvernează” din oraşul-port Aden (sudul ţării, al doilea oraş ca mărime), dar nu au reuşit încă să organizeze o sesiune a Parlamentului de când a început războiul. Mai mult, o mişcare separatistă, Consiliul de Tranziţie din Sud / CTS, şi-a intensificat apelurile pentru schimbarea actualei guvernări (recunoscută internaţional). CTS, formaţiune sprijinită de Emiratele Arabe Unite (EAU), a subminat în mod repetat acţiunile guvernului şi urmăreşte reînfiinţarea Republicii Yemenul de Sud (care s-a unit cu Nordul în 1990).

Unul din marii profitori ai războiului din Yemen a fost organizaţia teroristă Al-Qaida, care a exploatat situaţia pentru extinderea zonei de influenţă. Deşi în ultima perioadă a pierdut teritorii în favoarea miliţiilor sprijinite de EAU, organizaţia încă menţine controlul asupra unor zone din sud şi sud-est, unde sunt active tabere de antrenament pentru recruţi.

Totuşi, este de notat o reducere a acţiunilor împotriva forţelor guvernului şi miliţiilor pro-guvernamentale sprijinite de EAU, din considerentul că astfel i-ar sprijini pe rebelii Houthi. Dar şi acţiunile directe împotriva Houthi au fost reduse din cauza necesităţii reorientării atenţiei şi operaţiilor împotriva ramurii yemenite a Statului Islamic, aflată în creştere ca urmare a afluxului de membri din Siria (mai multe despre confruntarea dintre Al-Qaida şi Statul Islamic în Yemen în articolul MAS).

În loc de concluzii...

Eforturile ONU de a media negocierea unui acord între cele două părţi au eşuat în mod repetat. Însă, la finalul anului trecut, pentru a doua oară de la începutul războiului (2014) şi pentru prima dată în ultimii aproape trei ani, reprezentanţi ai celei două tabere au acceptat şi au reuşit să se întâlnească în Suedia, sub medierea ONU, pentru negocierea unui acord de pace.

Dar, deşi atât rebelii, cât şi forţele pro-guvernamentale, şi-au exprimat disponibilitatea de a accepta planul ONU de mediere a încetării războiului, confruntările au cunoscut doar perioade de acalmie întrerupte de intensificări ale luptelor în zona-test de implementare, oraşul-port Hodeydah.

Eşecul rundelor anterioare de negocieri par să indice faptul că părţile impun pre-condiţii care nu permit stabilirea unei baze comune de negociere. Cadrul discuţiilor, stabilit prin Rezoluţia ONU nr. 2216, este greu de respectat pentru că prevede dezarmarea unilaterală a rebelilor Houthi şi retragerea acestora din teritoriile câştigate. De asemenea, nu reflectă dinamica din teren a conflictului şi nu impune condiţii actorilor externi implicaţi, astfel că aceştia ar putea oricând să acţioneze pentru nerespectarea oricărui acord.

După patru ani şi jumătate de război, rebelii Houthi s-au transformat dintr-o miliţie izolată din zona Saada (nordul Yemenului) într-o entitate pseudo-statală care controlează cea mai mare parte a nordului Yemenului cu o mână de fier. Houthi au reuşit să-şi lărgească şi consolideze influenţa printr-o combinaţie de forţă şi întărire a alianţelor cu triburi puternice sau cu personalităţi yemenite atât prin oportunităţi politice, cât şi prin cumpărarea loialităţii.

La nivel local, Houthi au stabilit un sistem de administraţie la nivel de district, prin numirea unui supervizor care ia toate deciziile necesare în problemele curente. Deciziile în domenii importante şi sensibile sunt de competenţa conducerii Houthi de nivel înalt (securitate, menţinerea controlului, mobilizarea / recrutarea mai multor luptători).

Sprijinul popular pentru Houthi este întărit de raidurile aeriene cvasi-permanente executate de Coaliţia arabă: viaţa pe pământ, chiar cu Houthi, pare mai bună decât moartea din cer!