Vladimir Putin despre starea naţiunii ruse şi adversarii occidentali

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a evaluat la 20 februarie starea naţiunii ruse în cadrul mesajului anual tradiţional (1) în faţa Adunării Federale a Rusiei. Deşi a precizat în deschidere faptul că raportul său se va concentra asupra politicilor interne şi problemelor dezvoltării social-economice a statului rus, abordările personale şi noile direcţii de acţiune cu privire la politica externă şi de securitate a Rusiei, precum şi evaluările sale privind locul şi rolul Rusiei în cadrul sistemului relaţiilor internaţionale şi ordinii mondiale, au avut cel mai important impact asupra auditoriului intern şi extern.

Maşina rusă de război are ţinte clar definite. România este vizată şi ameninţată

Vladimir Putin a stabilit că problematica apărării, suveranităţii şi independenţei statului rus sunt chestiuni axiomatice, pentru care trebuie obligatoriu să lupte întreaga societate rusă, în condiţiile în care ”nimeni nu poate dicta Rusiei” condiţii pentru relaţionarea la nivel global.

Auditoriul a aflat că problemele cele mai grave ale Kremlinului sunt generate de relaţiile ruso-americane, marcate în prezent de un nou punct de inflexiune determinat de renunţarea la Tratatul INF. Pentru clarificarea subiectului, Putin a detaliat percepţiile Moscovei cu privire la evoluţia şi finalizarea dosarului INF. Se consideră că, în timp ce Rusia şi SUA renunţaseră voluntar la rachetele cu rază scurtă şi medie de acţiune, alte state din lume (nenominalizate) dezvoltau nestingherite aceste tipuri de arme. SUA au căutat ulterior un motiv să se retragă din INF şi au învinuit Rusia de încălcarea dispoziţiilor tratatului. Putin a ”înfierat” comportamentul american: "Cum acţionează de fapt (n.n. - americanii)?

Ei încalcă totul, apoi tot ei caută scuze, desemnează vinovaţi, apoi mobilizează sateliţii lor, care-i aplaudă pe americani". Fără a recunoaşte vreo acuză adusă de partea americană, Putin a învinuit din nou SUA că au dezvoltat şi utilizat rachete cu rază medie de acţiune mascându-le sub denumirea de sisteme anti-rachetă, care ar utiliza instalaţii de lansare universale Mk-41 (partea rusă este convinsă că de pe aceste instalaţii ar putea fi lansate şi rachete de croazieră cu rază medie de acţiune). Ba chiar a citat prevederi ale tratatului, pentru a descrie exact ce consideră Moscova că a fost ignorat cu premeditare de americani.

A fost reiterată concluzia rusă că SUA au mers deja prea departe, dislocând instalaţii de lansare universale în România şi Polonia ”ca şi când nu s-ar întâmpla nimic”, situaţie care nu a fost şi nu poate fi tolerată de Rusia.

Din acest punct, preşedintele Putin a trecut, în premieră, la cel mai agravant registru de ameninţări folosit până acum la adresa adversarilor occidentali. A avertizat că gestul SUA de a disloca pe continentul european rachete interzise de INF agravează ”dramatic situaţia din domeniul securităţii internaţionale, crează ameninţări serioase pentru Rusia....timpul de zbor al unora dintre rachete până la Moscova ar putea fi de până la 10-12 minute”.

A subliniat, tot pentru prima dată, că lucrurile trebuie să fie extrem de clare pentru toată lumea şi nu numai în ce priveşte ameninţarea americană de pe vectorul occidental, ci pentru toate tipurile de ameninţări, de oriunde ar veni acestea:

- Moscova nu-şi face iluzii, fiind la curent cu dezvoltarea sistemului global american anti-rachetă. Ca atare, este pregătită pentru situaţia în care SUA vor opta pentru o dezvoltare menţionată mai sus, fiind obligată să pregătească şi să utilizeze ”acţiuni în oglindă şi asimetrice”. Având în vedere tonul periculos al preşedintelui rus, se poate imagina că, cel mai probabil, aceste măsuri nu vor fi de tip ”reactiv”.

- Rusia este forţată să creeze şi să disloce armamente care să poată fi utilizate nu numai împotriva acelor locaţii teritoriale din care pornesc ameninţările militare directe (aici au fost repetate ca ţinte locaţiile din România şi Polonia), ci şi împotriva acelor ”centre de luare a deciziilor cu privire la utilizarea sistemelor de rachete care ne ameninţă”.

Cu alte cuvinte, preşedintele rus ameninţă ”Occidentul cel adversar” cu claritate - noile rachete ale Rusiei vor fi dislocate în poziţii optime din punct de vedere strategic, iar aceste armamente vor avea ca ”ţinte pre-stabilite” nu numai locaţiile de dislocare a rachetelor americane din România şi Polonia, ci şi centrele de comandă americane sau aliate de la Bruxelles, sau de oriunde s-ar afla.

Concluzia finală a lui Putin este că politicile ”greşite” ale SUA din ultimii ani nu pot fi considerate amicale, deoarece ignora interesele ruse, promovând acţiuni anti-ruse ”absolut neprovocate de partea rusă”, menţinând ”noi şi noi sancţiuni ilegale din punct de vedere al dreptului internaţional”, ”demontând” baza juridică a sistemului securităţii internaţionale.

Este reluată o teză mai veche potrivit căreia Moscova ar fi pregătită pentru convorbiri şi negocieri serioase care să reflecte un statut de egalitate cu SUA în relaţiile mondiale, Rusia ”nefiind interesată de o confruntare externă, şi cu atât mai puţin cu o super-putere globală ca SUA”. Krelinul a mai informat că, de acum, Moscova nu va mai bate la ”uşa închisă” a SUA, ci va aştepta ca americanii să conştientizeze situaţia creată şi să accepte un dialog real, de la egal la agal. Între timp însă, Moscova va consolida la maxim forţele sale armate şi va intensifica pregătirea pentru luptă a acestora, astfel încât nimeni în lume ”să nu cuteze” a se gândi la o agresiune sau la folosirea de presiuni şi a unor instrumente de forţă împotriva statului rus.  

Industria de apărare va lucra la turaţie maximă

În afară de citirea ameninţărilor externe şi accentuarea contra-ameninţărilor către potenţialii inamici şi adversari, Putin a trecut în revistă sarcinile industriei de apărare. S-a clarificat faptul că Moscova cunoaşte caracteristicile tehnico-tactice ale armamentelor care o ameninţă şi pe care trebuie să le anihileze şi, în consecinţă, cercetarea ştiinţifică şi industria de apărare ale Rusiei au trecut la realizarea în forţă a planurilor de înzestrare cu echipamente de ultimă generaţie.

Preşedintele rus a reluat practic lista cu priorităţile concrete ale complexului militar industrial pe care o enunţase cu un an în urmă în acelaşi cadru şi a făcut cunoscut că sistemul ”Avangard” a intrat în producţia de serie, urmând ca în acest an să fie constituit primul regiment înzestrat cu astfel de rachete. A mai rezultat că lucrările la racheta intercontinentală ”Sarmat”, la instalaţia laser ”Peresvet” (care va intra în serviciul de luptă în decembrie a.c.) şi la sistemul aeronautic militar ”Kinjal” (inclusiv modificarea platformei sale purtătoare Mig-31) sunt în grafic, experimentele confirmând caracteristici tehnice unice pe glob.

Au fost menţionate ca succese sigure experimentările la racheta cu aripi şi rază de acţiune nelimitată, asigurată de o instalaţie de propulsie nucleară, ”Burevestnik”, respectiv la submarinul fără echipaj uman şi cu rază de acţiune nelimitată ”Poseidon”.

În premieră au fost făcute publice informaţii despre ce va apare nou în vitrina de război rusă în primăvara acestui an. În curând va fi lansat la apă primul submarin atomic, ca purtător al sistemului fără pilot menţionat mai sus. Un alt echipament militar promiţător, la care lucrul va fi cu siguranţă finalizat este racheta hipersonică ”Ţirkon” cu rază medie de peste o mie de kilometri, care poate fi instalată pe platforme maritime de tip submarin şi navă de suprafaţă, sau pe platforme terestre folosind instalaţiile complexelor ”Kalibr”, deja realizate (va fi capabilă să lovească deopotrivă ţinte terestre şi maritime).

Putin a dat asigurări că realizarea planurilor de înzestrare este în avans cu doi-trei ani de zile faţă de termenele stabilite iniţial (este vorba despre Programul de stat pentru înzestrare), astfel că, în scurt timp, Forţele Maritime Militare vor primi în serviciul operativ 7 submarine multirol şi 5 nave grele de suprafaţă cu rază mare de acţiune, urmând ca, până în anul 2027, să mai primească alte 16 nave de tipuri asemănătoare.

Complexul militar industrial rus a mai primit o sarcină, în direcţia trecerii la diversificarea producţiei şi preluarea în fabricaţie a unor produse cu destinaţie civilă sau duală. Se cere ca producţia specială să fie mult mai aproape de cercetarea ştiinţifică şi de învăţământul superior, să susţină promovarea tehnologiilor avansate şi unice pe glob, pentru a se face faţă concurenţei globale în domeniile respective. Foarte probabil că este vorba despre corectarea unor deficienţe ale industriei de apărare, de trecerea pe auto-finanţare pentru a degreva bugetul de stat, sau de completarea cu comenzi civile a capacităţilor de producţie existente. În orice caz, Putin nu pare a lăsa loc la dezbateri pe această temă: ”Trebuie (n.n. - să curgă) sânge din nas ca să îndeplinim aceste sarcini.” Nivelul de ambiţie a fost ridicat şi se cere ca toţi inginerii, baza tehnico-materială şi competenţele dobândite pe parcursul elaborării tehnicii militare de nouă generaţie să fie frunctificate ”rezultativ în interesul sferei civile”.    

Alţi vectori de politică externă

Preşedintele rus a alocat puţin spaţiu relaţiilor Rusiei cu UE, precizând numai că încă are  speranţe că în principalele capitale europene şi la Bruxelles va apare acea voinţă politică de a restabili relaţii politice şi economice de cooperare reciproc avantajoase cu Rusia.

A rezultat că priorităţile politicii externe ruse promovate la nivelul ONU, CSI, G20, BRICS, OSC vor fi consolidarea încrederii între state, contracararea ameninţărilor la adresa întregii omeniri, extinderea cooperării în economie, comerţ, ştiinţă şi noi tehnologii, respectiv ridicarea barierelor de comunicare între cetăţenii statelor din respectivele organizaţii. Se poate observa uşor că OSCE a ieşit din lista organizaţiilor preferate de Moscova. Se doreşte aprofundarea cooperării în cadrul ASEAN şi exploatarea potenţialului parteneriatului privilegiat cu India. A fost anunţată, de asemenea, fructificarea condiţiilor favorabile pentru negocierea tratatului de pace cu Japonia şi continuarea unui dialog politic favorabil cooperării bilaterale. 

O direcţie specială de acţiune rămâne cea pe linia cooperării în cadrul Uniunea Rusia-Belarus, cu precădere în privinţa coordonării eforturilor în domeniul economic şi al politicilor externe.

La nivelul Uniunii Economice Eurasiatice se va urmări aprofundarea relaţiilor inter-statale, a proceselor de integrare şi de formare a pieţelor comune. Aceasta include susţinerea iniţiativelor chineze pentru crearea unui parteneriat euro-asiatic cuprinzător şi pentru dezvoltarea relaţiilor reciproc avantajoase cu China, ca şi premiză pentru asigurarea securităţii în spaţiul euro-asiatic.

Responsabilităţi pentru modernizarea societăţii

În conţinutul mesajului anual s-a putut constata lipsa unui bilanţ cu privire la creşterea economiei, evoluţiile sistemului financiar-bancar naţional, sau pe problemele create de sancţiunile occidentale. Motivele acestei abordări ţin, desigur, de politicile interne. De aceea, auditoriul intern a găsit în mesajul preşedintelui cu predilecţie orientări şi direcţii de acţiune ale executivului central şi local pentru dezvoltarea societăţii ruse.

Au fost anunţate măsuri de natură social-economică (eradicarea sărăciei, creşterea nivelului de trai, sănatatea publică etc.) necesare pentru a ameliora stadiul dificil al situaţiei demografice. Nu au lipsit referiri la activitatea pentru amelioararea condiţiilor de mediu. Un spaţiu important a fost acordat activităţilor de natura a dezvolta infrastructurile critice şi cele de transport (noi aeroporturi, şosele de mare viteză şi căi ferate).

În ceea ce priveşte finanţele publice ruse, a rezultat că, pentru prima dată în istorie, rezervele naţionale asigură datoriile externe financiare ale statului, dar şi pe cele ale sectorului comercial extern, veniturile la bugetul de stat având un flux normal. Şeful statului rus a insistat însă asupra măsurilor care se impun pentru controlul inflaţiei, precum şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea mecanismelor de dezvoltare a unor condiţii macroeconomice favorabile pentru marile proiecte de dezvoltare economică.

Referitor la reluarea creşterii economice, a rezultat că va fi necesar să se rezolve unele probleme sistemice dificile, care vor avea deplină prioritate în acţiunile guvernului şi administraţiilor locale. Prima prioritate se referă la necesitatea de a creşte productivitatea muncii (pe baza noilor tehnologii, digitalizării etc.), a doua la stimularea investiţiilor, mai ales prin crearea unei baze legislative clare şi a unui climat atractiv pentru afaceri. A treia prioritate este dezvoltarea infrastructurilor pentru includerea în circuitele economice a tuturor regiunilor statului cu potenţial economic ridicat, iar ultima prioritate importantă se referă la necesitatea perfecţionării sistemului de învăţământ, care să formeze cadre performante şi să permită dezvoltarea ştiinţelor şi tehnologiilor. 

Nu a fost neglijată problema dezvoltării spaţiului cibernetic şi accesibilităţii populaţiei la reţelele de internet. Planurile guvernului prevăd ca la nivelul anului 2021 să fie realizate condiţiile tehnice pentru ca toate şcolile ruse să aibă acces la internet de mare viteză şi pentru trecerea la exploatarea sistemelor de generaţie 5G. 

Ar mai fi ceva de remarcat, şi anume faptul că principalele reţele de socializare au alocat largi spaţii pentru chestionarea societăţii ruse cu privire la prestaţia preşedintelui Putin. Reacţiile cetăţenilor pe acele reţele de socializare au fost eminamente laudative şi de susţinere totală la adresa conducătorului lor suprem, glorificat deopotrivă ca idol şi ca erou naţional. Cetăţenii au caracterizat mesajul către naţiune ca fiind unul la obiect, cuprins din probleme extrem de concrete pentru naţiunea rusă. Foarte mulţi au dedus din vorbele şefului statului faptul că ţările occidentale au început să recunoască inutilitatea încercărilor de a exercita presiuni asupra Rusiei.

@@@

(1) http://kremlin.ru/events/president/news/59863