Viraj periculos: Germania va trimite în Ucraina rachete antiaeriene IRIS-T SLM, radare şi lansatoare de proiectile reactive MARS II

Furnizarea noilor sisteme antiaeriene germane reprezintă un pas important pentru întărirea apărării aeriene ucrainene în condiţiile în care aviaţia rusă reprezintă un factor important în cadrul conflictului. Deşi a primit circa 25.000 de rachete AA (Stinger, Piorun, Strela, Strastreak şi Mistral), datorită razei mici de acţiune, acestea nu pot doborî aparatele ruseşti care evoluează la altitudini mari, în afara anvelopei de lovire a sistemelor amintite.

Furnizarea unui sistem ca IRIS-T SLM va reprezenta o ameninţare sporită pentru aparatele ruseşti, iar performanţele sale în condiţiile reale ale câmpului de luptă cu siguranţă vor fi urmărite cu interes de mai multe ţări interesate de sistemul german, incluzând aici şi România a cărui program de înzestrare VSHORAD/SHORAD stagnează de câţiva ani.     

Sistemul de rachete antiaeriene cu rază medie de acţiune IRIS-T SLM (Surface Launched Medium-range) foloseşte o rachetă specifică cunoscută sub denumirea IRIS-T SL care dispune de caracteristici aerodinamice superioare şi motor rachetă modernizat care permite atingerea unei bătăi de 40 km şi o altitudine de 20 km. IRIS-T SL a fost introdusă în serviciul activ în 2017 şi comparativ cu versiunile iniţiale dispune de o magistrală de date nouă pentru transmiterea informaţiilor despre ţintă sau abandonarea misiunii, care împreună cu sistemul GPS sau cel de navigaţie inerţială (INS) permite rachetei să recepţioneze informaţii despre ţintă şi misiune.

Foto: Lansatorul vertical al sistemului IRIS-T SLM. Sursă: Diehl

Pe porţiunea finală a traiectoriei, racheta se autodirijează datorită unui senzor după imaginea IR - IIR (Imaging InfraRed) care asigură o probabilitatea mare de lovire a ţintei cu încărcătura de luptă în greutate de 11,4 kg. Racheta este propulsată de un motor cu o singură treaptă şi combustibil solid, fiind echipată cu un sistem integrat de control vectorial al tracţiunii – TVC (Thrust-Vector-Control) care permite o accelerare maximă şi manevrare laterală imediat după lansare, asigurând angajarea ţintelor chiar şi la distanţe mici faţă de lansator.     

Rachetele IRIS-T SL sunt lansate vertical din containerul multifuncţional (având rol de depozitare-transport-lansare) cu o capacitate de opt rachete în versiunea de bază, oferind o protecţie de 360°, cadenţă mare de tragere şi o capabilitate de ripostă rapidă. Ultimul test a demonstrat, în particular, o rază de acţiune extinsă, precizie sporită şi capacitatea de a lucra în reţea cu celelalte componente ale sistemului, precum şi cu instalaţiile de la sol.

Un sistem complet IRIS-T SLM cuprinde o unitate de control-dirijare a lansării, radarul de cercetare aeriană şi trei sau mai multe lansatoare de rachete sol-aer, vehicule de reîncărcare cu rachete a lansatoarelor, toate instalate pe camioane de mare mobilitate Rheinmetall, precum şi elementele integrate logistice şi de sprijin – ILSC. Unitatea de control-dirijare, încadrată cu trei operatori, cunoscută şi sub denumirea de Centrul de Operaţii Tactice – TOC (Tactical Operations Centre) este dispus într-un container cu o lungime de 6 m şi încorporează partea de software a Sistemului integrat de management al luptei – IBMS (Integrated Battle Management System) dezvoltat de Airbus Defence and Space şi calculatoarele de conducere a focului asigurate de Diehl.

Sistemul asigură recepţionarea şi transmiterea informaţiilor de la/către centrele de comandă de la eşaloanele superioare, iar ca parte componentă a IRIS-T SLM interconectează senzorii şi lansatoarele graţie tehnologiei „plug and fight” care permite unui sistem cu mai multe componente să recunoască şi conecteze automat diferiţi senzori sau echipamente într-un supersistem integrat sau „sistem de sisteme”.

Sistemul AA IRIS-T SLM mai cuprinde un radar multifuncţional 3D cu reţea de antene fazate şi baleiaj electronic de tip activ TRML-4D, dezvoltat de compania Hensoldt, cu capacitate integrată de interogare amic-inamic IFF şi având posibilităţi de descoperire a ţintelor până la distanţa de 250 km şi o acoperire de urmărire a ţintelor în azimut de 90°.

Prima ţară care a achiziţionat complexul IRIS-T SLM în această configuraţie este Egiptul care a cumpărat şapte sisteme, din care primul lot a fost livrat în 2021. Unele surse arată că Germania a mai furnizat Egiptului şase sisteme IRIS-T SL şi zece IRIS-T SLX, despre ultimul model cunoscându-se doar că dispune de o versiune a rachetei având o rază de acţiune de 80 km şi atingând o altitudine de 30 km. Deoarece sistemele IRIS-I SLM nu vor fi expediate din stocurile Bundeswehr, iar firma constructoare derulează contractul de furnizare a sistemelor pentru Egipt, Ucraina se va baza pe IRIS-T SLM abia prin luna noiembrie.     

IRIS-T SLM completează sistemul cu rază scurtă de acţiune IRIS-T SLS care se află operaţional de mai mulţi ani în dotarea unor clienţi scandinavi. IRIS-T SLS utilizează racheta aer-aer IRIS-T pentru asigurarea acoperirii antiaeriene la distanţe mici şi foarte mici de tragere. În acest scop un software adaptat este instalat automat în cadrul IRIS-T când este încărcată în lansator.

Sisteme radar de executare a focului contrabaterie

În războiul modern unde artileria terestră este un element cheie, un obiectiv important în câmpul tactic îl reprezintă neutralizarea ameninţării reprezentate de artileria inamică prin descoperirea precisă a bateriilor de tragere adverse şi sprijinirea propriilor eforturi de ripostă oportună. Acest obiectiv se realizează cu ajutorul platformelor radar de descoperire a mijloacelor de foc sau a celor dotate cu instalaţii de descoperire prin sunet.  

Un sistem pentru sprijin contrabaterie este destinat determinării coordonatelor unei poziţii de tragere adverse utilizând informaţii derivate din sunetul produs de tragerile executate de obuzierele, aruncătoarele sau lansatoarele de proiectile reactive adverse. Poate fi utilizat pentru interceptarea proiectilelor pe timpul traiectoriei sau pentru nimicirea artileriei inamice prin executarea focului de contrabaterie.

Pentru creşterea preciziei de lovire a obiectivelor de către sistemele de artilerie proprii, Germania va livra sisteme radar de executare a focului contrabaterie - COBRA (COunter Battery RAdar). Ucraina a solicitat iniţial furnizarea a 40 de sisteme COBRA, dar Germania a promis între 3 şi 5 radare din cele 19 sisteme aflate în înzestrarea Bundeswehr.  

Foto: Radar COBRA pentru executarea focului de contrabaterie. Sursă: Bundeswehr

Misiunea sistemului COBRA este de descoperire a poziţiilor de tragere pentru aruncătoarele de bombe, lansatoare multiple de proiectile reactive şi a obuzierelor/tunurilor de câmp şi de a furniza informaţii pentru contracararea acestor mijloace de foc. Distanta de descoperire a artileriei adverse este de până la 100 km, COBRA fiind în măsură să localizeze şi să clasifice până la 40 de baterii de tragere în două minute. Totodată, poate fi în măsură să monitorizeze violări ale încetării focului când este dislocat în zone cu misiuni de menţinere a păcii.  

COBRA se va alătura sistemelor radar ucrainene Polozhennya-2 şi 1L220-U  Zoopark-2, celor cinci radare mobile de cercetare de artilerie AN/TPQ-36 Firefinder şi două radare de supraveghere terestră portabile Squire (greutate 23kg şi rază de acţiune 48 km) trimise de Ţările de Jos, precum şi celor 14 radare de cercetare de artilerie şi patru radare de descoperire a focului cu aruncătoare de bombe livrate de SUA.

Lansatoarele germane MARS II vor lupta în Donbas

În afara sistemelor AA şi a radarelor de executare a focului contrabaterie, cancelarul Scholz a declarat că Berlinul va furniza şi lansatoare multiple de proiectile reactive, în coordonare cu SUA, a precizat DW. Oficialii ucraineni au promis că aceste sisteme de artilerie nu vor fi utilizate pentru a lovi ţinte de pe teritoriul rus.

Agenţia germană DPA a difuzat ştirea că Berlinul doreşte să trimită patru lansatoare de proiectile reactive în Ucraina, iar partea americană va asigura antrenamentul echipajelor ucrainene în folosirea acestor sisteme. DW nu a precizat despre ce sisteme radar sau lansatoare s-a referit cancelarul german, însă agenţia Tagesspiegel a scris că este vorba de patru lansatoare multiple de proiectile reactive cu rază medie de acţiune MARS II (Mittleres Artillerie Raketen System), dezvoltate de firma germană Krauss-Maffei-Wegmann, din care Bundeswehr deţine 41 de exemplare. 

Ca şi lansatorul multiplu de proiectile reactive şenilat american M270 MLRS (Multiple Launch Rocket System) cal. 227mm, sistemul german MARS II poate lansa 12 proiectile reactive nedirijate în 60 s. În plus, MARS II poate lansa două tipuri de muniţii dirijate GMLRS (Guided Multiple Launch Rocket Systems) şi anume M30 (versiunea unitară de bază) şi M31 SMArt (Sensor-fused Munition ARTillery), ultima conţinând patru submuniţii antitanc dirijate. Bătaia maximă cu proiectile reactive GMLRS atinge 70 km, ca şi în cazul MLRS.

MARS II reprezintă o variantă modernizată a M270 la care au participat Germania, Italia şi Franţa, fiind echipat cu un nou sistem de conducerea focului – EFCS (European Fire Control System) dezvoltat de Airbus Defence and Space.

Foto: Lansator de proiectile reactive MARS II. Sursa: Bundewehr

Germania a furnizat iniţial 1.000 de lansatoare antitanc Panzerfaust 3, întrerupând o tradiţie lungă de a nu furniza armament la export în zonele de conflict, urmate de 500 de rachete FIM-92 Stinger. La începutul lunii martie au fost livrate 2.700 de rachete antiaeriene portabile 9K32 Strela 2M, din care 700 au fost identificate cu probleme tehnice.

Conform cotidianului german Der Spiegel, alte transferurile de arme din Germania au cuprins 2.450 de lansatoare antitanc portabile RGW-90, 1.600 de mine antitanc cu acţiune orizontală DM-22 şi 3.000 de mine antitanc cu focos electronic DM-31.

În plus, Germania a donat 14 vehicule blindate, 80 de vehicule blindate tot-teren, patru drone de cercetare cu decolare/aterizare verticală cu motor electric (eVTOL) Vector. Germania a mai anunţat că va trimite 50 de sisteme antiaeriene autopropulsate Gepard echipate cu tunuri cal. 30mm, 50 de tancuri Leopard 1A5 şi 60 de maşini de luptă pentru infanterie Marder.