Viitorul Serbiei şi Kosovo – ireversibilitatea procesului de recunoaştere reciprocă

În acelaşi context, este semnificativ a sublinia că, în 1835, în timpul domniei lui Miloš Obrenović, a fost adoptată prima Constituţie sârbă modernă, la Kragujevac, cunoscută sub numele de Constituţia Sretenje.

Constituţia din 1838, denumită adesea şi Constituţia turcă, a fost în vigoare până în 1869. Prin aceasta, Imperiul a vrut să arate că Principatul Serbiei îi era supus. Întrucât noua Constituţie a fost mai puţin liberală decât Constituţia precedentă, prinţul Miloš Obrenović nu a vrut să conducă sub prevederile acesteia, aşa că a abdicat în favoarea fiului său, Milan Obrenović.

Cu ocazia Zilei Naţionale a Serbiei, este esenţial a sublinia că preşedintele SUA, Joseph Biden, a trimis un mesaj de felicitare preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, în care îşi exprima clar sprijinul pentru procesul de integrare a Serbiei în Uniunea Europeană (UE) şi, implicit, pentru îndeplinirea condiţiei esenţiale de soluţionare a dosarului Kosovo, astfel: „Rămânem fermi în sprijinirea obiectivului Serbiei de integrare europeană şi vă încurajăm să continuaţi să faceţi paşii dificili către acest obiectiv - inclusiv introducerea reformelor necesare şi atingerea unui acord cuprinzător de normalizare a relaţiilor cu Kosovo, care se concentrează pe recunoaşterea reciprocă.”

Mai mult, Joe Biden a dat asigurări că SUA rămân permanent angajate să îmbunătăţească cooperarea economică cu Serbia, stabilitatea regională şi valorile democratice, transmiţând în acelaşi timp că, în virtutea celor 140 de ani de parteneriat între cele două ţări, SUA susţin în continuare promovarea cooperării economice şi a stabilităţii regionale.

Într-un astfel de context, este important de remarcat că şi pe 17 august 2016, vicepreşedintele SUA de la acea vreme şi actualul preşedinte al SUA, Joe Biden, a cerut celor care s-au confruntat în timpul războiului dintre Serbia şi Kosovo să refacă legăturile şi să normalizeze relaţiile, o condiţie impusă pentru ca ambele state să adere la UE. Tot în timpul vizitei în Serbia, pe 16 august 2016, Biden a prezentat condoleanţe familiilor celor ucişi în războaiele balcanice din anii 1990, inclusiv celor ucişi în atacurile aeriene ale NATO conduse de SUA.

Joe Biden a spus, totodată, că atât preşedintele kosovar, cât şi prim-ministrul sârb înţeleg că normalizarea relaţiilor „trebuie făcută” şi că ar aduce beneficii atât Belgradului, cât şi Priştinei, subliniind în acelaşi context că „acest lucru este crucial pentru avansarea Kosovo şi a Serbiei în Europa, iar fără acest lucru, nu se va întâmpla probabil”.

Adresându-se reporterilor după discuţiile avute cu fostul preşedinte kosovar Hashim Thaçi, Joe Biden a subliniat atunci: „Ştiu că cicatricile războiului sunt crude... dar reconcilierea este necesară. Va fi dificil, dar este necesar şi important, o muncă urgentă". Acelaşi mesaj a fost transmis, pe 16 august 2016, la Belgrad, şi fostului prim-ministru sârb de atunci, actualul preşedinte al Serbiei, A.Vučić,.

Tot atunci, pe 17 august 2016, Biden a participat împreună cu familia şi la o ceremonie emoţionantă: numirea unei căi de comunicaţie, lângă o bază militară americană, în amintirea regretatului său fiu, Beau Biden, care a murit de cancer cerebral. Beau Biden, fost procuror general al Delaware, a lucrat în 2001 în Kosovo ca şi consilier juridic interimar. Făcând referire la fiul său, Joe Biden a subliniat: „Credinţa sa puternică de a fi fost aici în profunzimea unui moment foarte dificil pentru Kosovo m-a făcut să am încredere că solicitarea independenţei acestei ţări este ceea ce trebuie făcut. Beau Biden a iubit această ţară la fel ca mine”.

La vremea respectivă, la rândul său, Hashim Thaçi i-a spus lui Biden că reconcilierea dintre Kosovo şi Serbia este posibilă şi se va întâmpla, subliniind: „Nu vom uita trecutul, dar nici nu vom rămâne ostatici ai acestuia”.

Ca răspuns la mesajul actualului preşedinte al SUA, de susţinere a Serbiei în atingerea unui acord cu Kosovo axat pe recunoaştere reciprocă, actualul preşedinte sârb, Aleksandar Vučić a declarat pe 8 februarie 2021, că termenul „recunoaştere reciprocă” nu a fost menţionat în niciun acord sau rezoluţie. „Nu este foarte plăcut” să ne dăm seama că politica externă a SUA vizează recunoaşterea independenţei Kosovo, a spus A.Vučić. „Înţelegem că aceasta este noua politică a Americii şi au existat şi încercări la Washington de a impune termenul asupra noastră ca ceva pe care trebuia să-l acceptăm ca soluţie finală. Am spus foarte clar la Casa Albă ce credeam despre recunoaşterea reciprocă şi răspunsul meu nu va fi diferit de această dată”, a declarat A.Vučić pentru mass-media.

În final, nu trebuie să omitem a sublinia aici şi poziţia exprimată de Vjosa Osmani, preşedintele interimar al Kosovo, care a lăudat pe 8 februarie 2021 scrisoarea lui J.Biden adresată lui A.Vučić, spunând că recunoaşterea Kosovo este singura modalitate prin care Belgradul şi Priştina vor ajunge la un acord final. Vjosa Osmani a salutat poziţia preşedintelui american, J.Biden, cu privire la dialogul dintre Kosovo şi Serbia, adăugând că singurul rezultat al dialogului nu poate fi decât un tratat de recunoaştere reciprocă.