Urgenţele viitorului preşedinte: Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării va arăta ameninţările şi vulnerabilităţile României şi va da direcţia: vest sau est

Nu ştiu în ce măsură viitorul preşedinte poate modifica radical politica internă a României, dar cu siguranţă el poate aduce schimbări importante politicii externe.

Printre urgenţele preşedintelui care va fi ales pe 18 mai este şi adoptarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, care stabileşte ameninţările şi vulnerabilităţile, plus măsurile pentru pregătirea ţării pentru apărare. Este un document ce generează modificări legislative şi asigură cursul politicii externe a României. În actuala strategie, 2020-2024, apărarea României se bazează pe apartenenţa la NATO şi UE şi pe parteneriatul strategic cu SUA, iar principala ameninţare la adresa securităţii României este considerată a fi Rusia. Noul document va da direcţia spre ce ne vom îndrepta în continuare: vest sau est.

Stabilirea şi consolidarea relaţiilor cu parteneri strategici care ar putea ajuta România sunt cruciale în aceste momente tumultuoase în Europa, iar o apropiere de Franţa, care conduce grupul de luptă de la Cincu, dar care a fost exclusă de la multe achiziţii de armament, ar fi un bun început. Totodată, relaţiile politice cu Turcia ar trebui să se concentreze în proiecte comune de securitate, ţinând cont că Ankara are cea mai puternică armată aliată la Marea Neagră iar noi achiziţionăm drone Bayraktar TB2, blindate Cobra-2 şi nave de patrulare.

O misiune grea este, însă, pentru viitorul preşedinte restabilirea relaţiilor cu Washingtonul. România a semnat contracte de achiziţie echipamente militare de 14 miliarde euro, în ultimii şapte ani, iar colaborarea pe securitate ar putea fi un punct de plecare.

Pe plan intern, noul preşedinte are datoria să unească românii în jurul unui proiect de ţară important, care acum nu există, societatea este polarizată şi bombardată de propagandă din toate părţile. Modernizarea societăţii româneşti este o misiune titanică, cheltuielile bugetare au crescut de la an la an şi va fi aproape imposibilă o curăţenie fără un guvern determinat să acţioneze în acest sens, dar care va risca să piardă susţinerea celor care sunt abonaţi la banii statului.

Important este că românii au votat pentru schimbarea actualei paradigme politice în care aceleaşi partide evită reformele importante. Societatea este împărţită între bugetari cu venituri de lux, care au dus la deficit şi inflaţie, şi restul populaţiei care trăieşte cu venituri minime în condiţiile în care preţurile s-au dublat în ultimii ani; între oraşele mari unde sunt şi mulţi bani şi regiunile rămase în urmă unde sărăcia a înflorit.

Salvarea de la un colaps financiar, chiar dacă este mai degrabă treaba premierului, ar putea să-l implice şi pe viitorul preşedinte care ar putea să-i ceară Guvernului să prezinte un plan cât mai rapid pentru scăderea deficitului bugetar şi micşorarea inflaţiei, chestiuni care ţin de securitatea financiară a ţării.