UPDATE2: POLITICO: Competiţia pentru preşedinţia Comisiei Europene, o confruntare pe două fronturi între liderii UE

Partidul Popular European (PPE), care a ieşit pe primul loc în urma alegerilor europarlamentare, deşi cu un număr mult diminuat de reprezentanţi, insistă că victoria îi dă dreptul la preşedinţia Comisiei Europene, însă socialiştii, liberalii şi verzii, care combinat îi depăşesc numeric pe populari, susţin că rezultatul votului reprezintă un mandat clar de a sparge monopolul conservatorilor asupra conducerii instituţiilor UE.

Pe lângă lupta internă din Parlamentul European, liderii legislativului UE se confruntă şi cu opoziţia unora dintre liderii din Consiliul European faţă de sistemul de tip "primul candidat" (Spitzenkandidat) pentru desemnarea preşedintelui Comisiei Europene.

Unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai acestui sistem este Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, care a declarat la summitul UE de la Sibiu că desemnarea de către formaţiunile paneuropene a câte unui candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene "nu este abordarea corectă".

Liderii UE şi oficialii europeni au iniţiat deja primele mişcări în competiţia pentru conducerea instituţiilor comunitare, în condiţiile în care rezultatele europarlamentarelor sugerează că va fi dificil de găsit un echilibru al puterii în interiorul unui legislativ european puternic fragmentat.

Macron, care alături de liberali, a format o nouă forţă de centru care se clasează pe poziţia a treia în Parlamentul European, cu 109 locuri, s-a întâlnit luni seară cu premierul spaniol Pedro Sánchez, cel mai proeminent lider socialist european, cu intenţia vădită de a discuta despre o potenţială alianţă progresistă care ar putea să-l oprească pe candidatul PPE pentru preşedinţia Comisiei Europene, Manfred Weber.

Dara Murphy, coordonatorul de campaniei al PPE, a afirmat la un eveniment postelectoral că prezenţa masivă la vot a cetăţenilor la alegerile europarlamentare în multe ţări înseamnă că liderii UE au acum şi mai mult obligaţia să respecte sistemul de tip "primul candidat".

"Cred că oamenii au considerat aceste alegeri europene ca fiind mult importante pentru ei în privinţa chestiunilor semnificative", a declarat coordonatorul de campaniei al PPE.

Dara Murphy a subliniat că acest sistem "oferă o legitimitate solidă următorului preşedinte al Comisiei Europene, pentru că poate spune că a primit un mandat".

Având în vedere sprijinul pentru sistemul tip "primul candidat" în cadrul Parlamentului European, cea mai bună şansă a lui Macron de a opri ascensiunea lui Weber este în Consiliul European, unde liberalii şi socialiştii deţin în total 15 din 28 de locuri.

Intenţia lui Macron de a forma o coaliţie anti-Weber pare să fie confirmată de faptul că liderul francez se întâlneşte marţi cu mai mulţi premieri socialişti şi liberali - António Costa (Portugalia), Pedro Sánchez (Spania), Mark Rutte (Olanda), Charles Michel (Belgia).

În acelaşi timp, liderii Partidului Popular European, inclusiv cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele României, Klaus Iohannis, participă marţi la o reuniune a formaţiunii paneuropene, ocazie cu care este de aşteptat ca liderii PPE să lanseze un mesaj de susţinere pentru Weber.

Tot marţi, liderii ţărilor UE urmează să participe la un summit al Consiliului European, convocat de Donald Tusk, care şi-a manifestat speranţa că până la finalul lunii iunie se va ajunge o decizie privind conducerea instituţiilor europene.

Un oficial de la Palatul Elysée a declarat că obiectivul Franţei pentru summitul de marţi este să "consacre noua realitate politică din Europa" şi să indice clar că liderii Consiliului European nu trebuie să accepte în mod automat un candidat generat de sistemul de tip "primul candidat".

Oficialul a mai afirmat că Macron şi Merkel au căzut de acord duminică noapte să încerce să prezinte cât mai rapid nominalizările la conducerea instituţiilor UE. De asemenea, cei doi lideri au fost de acord că este important ca Germania şi Franţa să aibă o poziţie comună în ceea ce priveşte candidaţii.

Sistemul de tip "primul candidat" nu figurează în tratatele UE, ci este mai degrabă o interpretare a unei prevederi ce prevede selectarea de către Consiliul European a unui candidat ţinând cont de rezultatele alegerilor europarlamentare.

În 2018, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care indică faptul că adunarea paneuropeană va respinge orice candidat la preşedinţia Comisiei Europene care nu a fost nominalizat pe baza sistemului de tip "primul candidat", ori care nu se bucură de susţinerea formală a unui partid paneuropean.

Totodată, ascensiunea extremi-drepte indică faptul că Uniunea Europeană va continua să se confrunte şi în anii următori cu o insurgenţă populistă, deşi este dificil de anticipat dacă forţele populiste de dreapta vor putea forma un grup politic coerent în viitoarea legislatură a Parlamentului European.