Ungurii se înscriu masiv în trupele teritoriale: 5.000 în ultimele 10 luni. În România, politicienii blochează legile privind pregătirea populaţiei pentru apărare de mai mulţi ani
Florin JipaMinistrul ungar al Apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky, a declarat că peste 5.000 de maghiari s-au alăturat trupelor teritoriale ale forţelor armate maghiare în ultimele zece luni, declarând că „încă o nouă etapă" a fost atinsă şi că „patriotismul este de neînduplecat".
Ministrul Szalay-Bobrovniczky a precizat că cifrele dovedesc succesul campaniei armatei de introducere a trupelor teritoriale de rezesvă, precum şi angajamentul poporului maghiar, adăugând că ritmul de recrutare este „fără precedent".
„Până la mijlocul lunii ianuarie, am atins pragul de patru mii, iar până în aprilie depăşisem deja cinci mii..." a spus el, declarând acest lucru un semn al „consolidării coeziunii, responsabilităţii comunităţii şi camaraderiei".
El a spus că sistemul de rezervă teritorială este, de asemenea, bun şi pentru recrutarea militarilor în acţivitate, peste 400 de rezervişti au devenit soldaţi profesionişti.
Totodată, companiile care angajează rezervişti teritoriali primesc o „forţă de muncă disciplinată, încrezătoare şi motivată" datorită pregătirii lor, a adăugat el. De asemenea, angajatorii pot solicita despăgubiri de la forţele armate maghiare odată ce un rezervist este chemat la pregătire, a adăugat ministrul.
România evită să creeze forţele teritoriale, chiar dacă ele au fost reînfiinţate în multe state, de exemplu Polonia are 17 brigăzi, câte una pentru fiecare regiune. Actualul şef al Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad, a cerut încă din 1 februarie 2024 înfiinţarea serviciului militar voluntar, dar legile privind pregătirea populaţiei pentru apărare sunt blocate de clasa politică de mai mulţi ani.
În aceste condiţii, Ungaria, o ţară cu o populaţie de aproape 10 milioane locuitori şi o armată de 42.000 de militari, va ajunge în curând să aibă o rezervă operaţională mai mare decât cea a României.
Rezerva operaţională este formată din rezerviştii voluntari (România are în jur de 3.000) şi rezerviştii care au îndeplinit serviciul militar activ în ultimii 5 ani.
România nu are niciun proiect de act normativ pentru înfiinţarea unei forţe teritoriale, care ar însemna o structură militară pentru fiecare regiune/judeţ, cu militari rezervişti care ar fi plătiţi de autorităţile locale pentru activitatea de pregătire militară, dar ar avea şi un serviciu în mediul civil.
