Ultimul raport public al SRI este din 2020, când informa românii despre ameninţările la zi. De atunci, a început un război la graniţă, drone explodează pe teritoriul României, alegerile prezidenţiale au fost anulate, reţelele de socializare sunt inundate de dezinformarea rusă, dar SRI tace

Ultimul raport public al SRI este din 2020, unde românii erau informaţi despre ameninţări cibernetice, teroriste, spionaj, ameninţări transfrontaliere, riscuri şi vulnerabilităţi în domeniul economic, riscuri şi ameninţări la adresa valorilor constituţionale etc.

Acest raport nu este un moft, este o obligaţie prevăzută de legislaţie ca fiecare instituţie să prezinte un raport anual despre activatea desfăşurată. În acest caz, SRI ori încalcă legea, ori a secretizat acest document şi-l prezintă doar şefului statului.

Problema principală a SRI este că militarii de acolo au jurat că-i apără pe români, în cazul celui mai mare serviciu de informaţii că-i ţine pe români informaţi corect şi oportun, ceea ce nu se întâmplă.

De multe ori, presa din România citează din rapoartele serviciilor de informaţii din Germania, statele baltice, statele nordice, SUA etc. despre ameninţările din zona noastră geografică, ceea ce nu este deloc normal.

Nimeni nu vrea informaţii clasificate, dar ameninţările generale, vulnerabilităţile, acţiunile ostile în România ale altor ţări, grupuri etc, i-ar ajuta pe români să-şi stabilească repere solide în acest război informaţional declanşat asupra lor.

Da, România este atacată hibrid, a spus-o chiar Nicuşor Dan, a confirmat şeful Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, şi cea mai importantă instituţie în acest tip de război stă pe margine.

Principala formă de luptă într-un război cognitiv este să-ţi ţii populaţia informată corect şi să demontezi imediat ştirile false, teoriile conspiraţioniste etc, ceea ce la noi nu se întâmplă.

Aproape că nu există comunicare strategică în România, o strategie de comunicare, un plan care să acopere toate instituţiile din securitate.

SRI alături de celelalte servicii aproape că nu comunică deloc, preşedintele Nicuşor Dan are ieşiri sporadice după care sunt ridicate mai multe întrebări decât răspunsuri, premierul Bolojan pare preocupat doar de chestiunile de politică şi economie, ministrul Apărării Radu Miruţă este singurul care comunică mult, dar de multe ori emoţional şi pe domenii pe care nu le stăpâneşte complet, lucru ce i-a redus din credibilitate.