UE cere noului guvern al Siriei închiderea bazelor ruseşti

Kallas a declarat jurnaliştilor că „mulţi miniştri de externe" susţin ideea de a elimina prezenţa militară a Rusiei din Siria, a raportat şi Politico.  Potrivit lui Kallas, aceasta „ar trebui să fie o condiţie pentru noua conducere" în Siria. Ea a adăugat că problema va fi ridicată "cu conducerea [siriană] atunci când vom avea întâlnirile".

Rusia şi-a retras majoritatea militarilor din cele două baze din Siria, de la Mediterană, dar poartă negocieri cu rebelii aflaţi acum la putere să poată opera în continuare din portul Tartus şi baza aeriană Hmeimim din Latakia.

Acestea sunt singurele baze militare ruseşti din mediterană. De acolo, Rusia ameninţă flancul sudic al NATO şi îşi extinde influenţa în nordul Africii.

Noile autorităţi siriene, care l-au înlăturat pe preşedintele Bashar al-Assad la începutul lunii decembrie, au început să ia poziţie împotriva bazelor militare ruseşti, dar au nevoie de susţinere internaţională.

Purtătorul de cuvânt al departamentului politic al noului guvern de tranziţie al Siriei, Obeida Arnaout, a cerut Rusiei să-şi reconsidere prezenţa în ţară acum că aliatul lor, preşedintele Bashar al-Assad a fost răsturnat.

„Cred că Rusia ar trebui să-şi reconsidere prezenţa pe teritoriul sirian, precum şi interesele sale", a spus el.  „Interesele lor au fost legate de regimul criminal Assad. Ei pot reconsidera şi lua iniţiativele de a contacta noua administraţie pentru a arăta că nu au animozitate faţă de poporul sirian şi că epoca regimului Assad s-a încheiat în sfârşit", a adăugat Arnaout.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că este „prea devreme" pentru a vorbi despre conservarea bazelor ruseşti de la Khmeimim şi Tartus. "Acesta este un subiect de discuţie cu cei care vor conduce Siria", a spus Peskov.

Rusia a avut în jur de 7.000 de militari în Siria, dar a repatriat multe echipamente pentru a le folosi împotriva Ucrainei. De asemenea, mercenarii Wagner au fost desfiinţaţi după rebeliunea împotriva lui Putin, slăbind prezenţa Moscovei în Siria, lucru de care au profitat grupurile rebele ce au alungat regimul Assad.

În acest moment, Turcia şi Israelul au multe de spus în Siria, după retragerea militarilor iranieni şi a majorităţii ruşilor. Israelul a lansat un puternic bombardament şi a distrus peste 80 la sută din echipamentele militare ale regimului Assad, printre care aeronavele, navele, sistemele de rachete, depozitele de arme chimice depozitele de muniţii etc. Armata Israelului a ocupat şi o zonă tampon la graniţa cu Siria, pe înălţimile Golan.

Turcia, în schimb, încă nu a comunicat un plan clar pentru Siria, mai ales dacă va sprijini Rusia în solocitarea de a păstra bazele militare din această ţară. Turcia are relaţii bune cu Rusia, cooperează în domeniile militar şi energetic şi este singura speranţă oentru Putin de a-şi păstra preţioasele instalaţii militare de la Mediterană.

Statele Unite au, de asemenea, 900 de militari în zona de est, în regiunile controlate de kurzi, cu principala misiune de a lupta cu teroriştii ISIS. Nici SUA nu au transmis nimic referitoare la bazele ruseşti, posibil după instalarea Administraţiei Trump să vedem luarea unei poziţii.

Sunt voci care afirmă că Turcia şi SUA ar putea face o concesie referitoare la păstrarea bazelor ruseşti, dacă Putin va face la rândul lui concesii referitoare la războiul din Ucraina.