UE adoptă o strategie pentru Marea Neagră şi înfiinţează un Centru pentru securitate maritimă

„Intensificăm eforturile în domeniul securităţii prin: o nouă platformă de securitate maritimă; o mobilitate militară îmbunătăţită; o cooperare mai strânsă împotriva ameninţărilor hibride, a precizat Kallas într-o conferinţă de presă.

„Marea Neagră are o importanţă strategică pentru UE, datprită cobectivităţii cu Asia Centrală. Este importantă pentru securitate, comerţ şi energie.”, a mai precizat şefa diplomaţiei UE.

Totodată, oficialul european a remarcat că ţările din regiunea Mării Negre îşi întăresc legăturile cu UE, iar Moldova şi Ucraina merg în direcţia obţinerii de membru al UE, iar Turcia este un partener vital al UE şi o ţară candidată.

„Potenţialul regiunii este subminat de războiul Rusiei, care recurge la violări ale spaţiului aerian şi atacă în porturi şi liniile maritime”, a continuat Kallas.

UE propune realizarea unui Centru de securitate maritimă la Marea Neagră, care va funcţiona ca un sistem de avertizare timpurie în regiune. Centrul va prezenta şi avertiza despre situaţiile de securitate şi va ajuta la apărarea infrastructurii critice, precum cablurile subacvatice şi platformele marine.

Centru va monitoriza, de asemenea, respectarea acordului de pace dintre Ucraina şi Rusia, după ce acesta va fi semnat, a spus Kallas.

O altă direcţie a UE va fi susţinerea efortului de deminare a Mării Negre. Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, declara săptămâna trecută că peste 100 de mine marine au fost descoperite în Marea Neagră.

UE se va implica şi în mobilitate militară, va propune modernizarea unor drumuri, căi ferate, porturi şi aeroporturi, pentru a putea susţine transporturi militare grele.

Totodată, UE vrea o monitorizare atentă a companiilor străine care deţin facilităţi portuare cheie la Marea Neagră.

De asemenea, referitor la ameninţările hibride, Marea Neagră este o ţintă pentru aceste atacuri, iar UE vrea să crească cooperarea pentru contracararea atacurilor cibernetice, dezinformarea şi alte acţiuni ostile.

Oficialii români au cerut în repetate rânduri crearea acestui centru de securitate la Marea Neagră şi chiar lansarea unor misiuni maritime pentru protecţia transportului din Marea Neagră.

Baba Kallas nu a specificat unde va fi înfiinţat centrul UE de la Marea Neagră, dar România ar avea o şansă mare să-l găzduiască, fiind ţara UE cea mai apropiată de conflictul din Ucraina, având controlul asupra gurilor Dunării şi având deja senzori şi radare care monitorizează activitatea ostilă a Rusiei din Marea Neagră.

Poziţia României privind noua strategie a UE la Marea Neagră

Ministerul Afacerilor Externe salută cu deosebită satisfacţie publicarea astăzi, 28 mai 2025, a Comunicării comune a Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră.

Documentul publicat astăzi reflectă eforturile sistematice realizate de România, atât în relaţia cu instituţiile UE, cât şi cu alte state membre, în scopul confirmării importanţei strategice deosebite a regiunii Mării Negre în actualul context geopolitic. Totodată, strategia asigură un cadru pentru iniţiative care să sprijine acţiunea efectivă a Uniunii în direcţia promovării păcii, stabilităţii şi prosperităţii economice în spaţiul extins al Mării Negre, în linie cu concluziile Consiliului European din iunie 2024.

Ministerul Afacerilor Externe apreciază angajamentul politic de la nivelul Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, reflectat în Comunicarea publicată astăzi, de a promova o abordare strategică cuprinzătoare şi unitară care să contribuie la consolidarea unui spaţiu de pace, conectivitate şi prosperitate economică în regiunea Mării Negre, prin utilizarea potenţialului oferit de ansamblul instrumentelor şi politicilor interne şi externe UE.
În acest sens, ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a declarat:

„România a fost şi rămâne un promotor activ al unei viziuni strategice europene pentru regiunea Mării Negre. Comunicarea publicată astăzi este rezultatul unui efort diplomatic susţinut, care reflectă preocupările noastre constante pentru securitate, conectivitate şi dezvoltare durabilă în această zonă de importanţă geostrategică majoră. Salutăm acest pas înainte al Uniunii Europene, care reconfirmă relevanţa unei perspective integrate asupra regiunii, în consonanţă cu priorităţile noastre naţionale şi cu aspiraţiile partenerilor din vecinătate.”

se remarcă propunerea de creare a unui Centru European dedicat securităţii maritime în Marea Neagră, bazat pe contribuţia statelor membre UE, dar şi a statelor partenere, riverane la Marea Neagră. Centrul va viza o cooperare strânsă în aria securităţii şi siguranţei maritime, prin schimb de informaţii în timp real privind situaţia de securitate maritimă, monitorizare şi interoperabilitate, supravegherea infrastructurii critice, inclusiv a cablurilor submarine, instalaţiilor off-shore şi operaţiunilor de explorare şi exploatare a gazelor naturale şi a energiei eoliene pe coasta României şi Bulgariei, precum şi o cooperare întărită în domeniul pazei de coastă şi a consolidării securităţii interne.

De asemenea, un alt proiect-fanion de relevanţă majoră este o Agendă de Conectivitate pentru regiunea Mării Negre, care vizează consolidarea legăturii între Europa şi Asia Centrală, prin intermediul Caucazului de Sud, în domeniile energetic, digital şi al transporturilor.

Propunerile de proiecte-fanion sunt consolidate printr-o serie de acţiuni-cheie, unele dintre acestea în continuarea demersurilor deja realizate la nivel european, inclusiv de România, cu accent pe:
- dezvoltarea capacităţilor de deminare, prin extinderea proiectului trilateral derulat în prezent în acest domeniu de România, Bulgaria şi Turcia;
- gestionarea riscurilor generate de flota-fantomă utilizată de Federaţia Rusă pentru securitatea maritimă şi de mediu în Marea Neagră;
- susţinerea demersurilor de negocieri de pace, respectiv de monitorizare a încetării-focului;
- dezvoltarea infrastructurii de transport şi coridoarelor de mobilitate militară, respectiv a infrastructurii cu dublă utilizare; dezvoltarea infrastructurii strategice în domeniul transporturilor şi vămilor, prin utilizarea cadrului extins al reţelei TEN-T;
- protecţia infrastructurii critice, inclusiv a coridoarelor de mobilitate militară şi a celor economice, respectiv a platformelor energetice;
- combaterea ameninţărilor hibride, prin crearea unei Reţele de reacţie comună în faţa dezinformării şi interferenţelor străine maligne;
- creşterea capacităţilor de cooperare şi schimb de informaţii în materie de ameninţări hibride şi cibernetice, inclusiv pentru infrastructura critică, în coordonare cu NATO şi alţi parteneri like-minded;
- consolidarea cooperării în materie de combatere a crimei organizate şi traficului ilegal, prin atragerea partenerilor regionali în iniţiative europene dedicate;
- creşterea eficienţei şi securităţii energetice, inclusiv prin crearea unui Coridor al energiei verzi între Caucazul de sud şi UE, cu evidenţierea proiectului cablului submarin de electricitate în bazinul Mării Negre;
- utilizarea conexiunilor multi-modale de transport în aria Mării Negre şi Dunării pentru creşterea potenţialului comercial regional;
- dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, inclusiv susţinerea de proiecte energetice off-shore în acest sens;
- consolidarea conectivităţii digitale şi a unui mediu sigur în domeniul digital;
- asocierea statelor din regiunea Mării Negre la iniţiativele europene în domeniul pregătirii şi gestiunii crizelor, pe baza Mecanismului European de Protecţie Civilă; crearea unei Platforme pentru consolidarea rezilienţei în materie de pregătire şi răspuns la crize (“Black Sea Resilience”);
- consolidarea cooperării regionale în materie de protecţia mediului, inclusiv prin aderarea UE la Convenţia de la Bucureşti privind protecţia Mării Negre.