Ucraina - schimbarea istorică la faţă a Radei Supreme şi un nou Guvern

Noul parlament are 424 de parlamentari în loc de 450 cât prevede Constituţia, diferenţa de locuri neacoperite aparţinând teritoriilor temporar ocupate, unde nu au fost organizate alegeri generale - Crimeea şi parte din regiunile Donetsk şi Luhansk. Potrivit rezultatelor la recentele alegeri generale, cel mai mare grup politic din Rada Supremă este constituit de Partidul Slujitorul Poporului – partidul preşedintelui Zelensky, care deţine 254 de parlamentari aleşi atât pe liste, cât şi uninominal. Alte 43 de locuri aparţin Platformei de opoziţie – Pentru Viaţă, 26 pentru mişcarea politică Batkivshchyna, 25 pentru Solidaritatea Europeană, 20 pentru Partidul Glasul şi 6 pentru Blocul de Opoziţie. Restul fotoliilor parlamentare sunt ocupate de independenţi şi de numai doi reprezentanţi ai unor partide obscure.

Mişcări politice concrete, evaluări optismiste de debut

Lucrările primei zile prelungite de şedinţe s-au derulat în forţă, ceea ce constituie, de asemenea, o premieră. Noii parlamentari au depus jurământul de credinţă şi au ales conducerea Radei. Dmytro Razumkov, preşedintele Partidului Slujitorul Poporului (PSP) care preia puterea legislativă, a fost ales preşedintele Radei Supreme, iar Ruslan Ştefanchuk, reprezentantul preşedintelui Ucrainei în Parlament, a ocupat funcţia de prim vicepreşedinte al Radei Supreme. Opoziţia a primit - în mod tradiţional, un fotoliu de vicepreşedinte şi, pentru menţinerea egalităţii de gen, al treilea fotoliu de vicepreşedinte a revenit unui parlamentar-femeie din partea mişcării Batkivshchyna. Prima problemă apărută a fost cea a modului de constituire a comisiilor parlamentare, deoarece partidul lui Zelensky interpretează reglementările privind comisiile parlamentare într-un mod special, stabilind unilateral proporţiile dorite, undeva într-un raport de 60% pentru putere la 40%

pentru opoziţie. Acest lucru nu a fost însă considerat de o gravitate suficientă astfel încât să producă conflicte deschise între diferiţii politcieni din noul parlament. Deoarece atitudinea de ansamblu a partidului majoritar nu pare a fi conflictuală, micile neînţeleri nefiind insurmontabile. Evaluările de start indică optimism asupra activităţii viitoare a Radei Supreme, datorită noii structuri a parlamentului care arată că în viaţa politică parlamentară au apărut multe persoane absolut noi şi tinere. Deputaţii PSP au anunţat cu entuziasm vocal că vor trece imediat la îndeplinirea promisiunilor electorale. Şi acesta este un lucru inedit, pentru că aşa ceva nu a mai avut loc până în prezent după rundele anterioare de alegeri generale. Aceştia au anunţat că vor trece foarte curând la amendarea Constituţiei, inclusiv în ceea ce priveşte modificarea numărului de parlamentari (1) de la 450 de persoane la 300. Ar fi o întreprindere îndrăzneaţă, tradiţia parlamentară ucrainiană arătând de nenumărate ori că nu este suficient ca noii veniţi la putere să voteze unanim în virtutea unei discipline de partid proaspete şi riguroase, ci este necesar ca aceştia să găsească aliaţi ”de situaţie” la nivelul mai multor grupuri politice, ceea ce este extrem de dificil.

Totuşi, surprinzătoare a fost în acest sens iniţiativa PSP de a abroga imunitatea parlamentarilor prin modificarea Art.80 din Constituţie, la numai câteva zile după deschiderea sesiunii parlamentare. Noua putere a trecut în mare grabă la anularea imunităţii parlamentare, deoarece această acţiune se înscrie într-o paletă mai largă pe care noul regim doreşte să o pună în operă pe lina combaterii corupţiei la nivel înalt. Apoi, poporul trebuia să vadă rapiditatea cu care sunt transformate promisiunile electorale în acţiuni politice concrete. Astfel, Rada a aprobat legea privind privarea deputaţilor de imunitate prin modificarea prevederii constituţionale conform căreia deputaţii nu puteau fi urmăriţi penal, reţinuţi sau arestaţi fără acordul Radei. S-a precizat că acest proiect de lege priveşte privarea parlamentarilor de imunitate pentru tragerea la răspundere penală pentru corupţie şi alte infracţiuni, dar nu se referă la ridicarea imunităţii pentru declaraţii şi decizii politice (cu excepţia insultelor şi defăimării). Interesant este că această mişcare a avut succes, proiectul trecând la prima citire cu votul a 373 deputaţi. Singura formaţiune care a refuzat să voteze a fost Platforma de Opoziţie – Pentru Viaţă.

În contrast, parlamentarii cu vechime au fost pur şi simplu uimiţi, în parte copleşiţi, de dinamismul imprimat de PSP activităţii Radei, de modul de lucru extrem de organizat al noii puteri instalate la Kiev şi de viteza imprimată de tandemul preşedintele statului - preşedintele Radei pentru trecerea la implementarea promisiunilor electorale. Opoziţia a înregistrat primele ecouri de populism în discursul puterii, deoarece în câteva zile de şedinţe au fost atacate multe probleme şi au fost luate decizii care nu presupun vreun risc politic sau de imagine pentru PSP, dar care răspund dezideratelor prioritare ale electoratului. Partidele de opoziţie au deschis listele pentru ”înregistrarea greşelilor” partidului de la putere, vânătoarea de greşeli politice fiind deci iniţiată.

Una peste alta, se consideră că este totuşi prea devreme pentru a face predicţii rezonabile privind noua Radă Supremă, deoarece aceasta trebuie văzută concret ”în acţiune” pe termen mai lung. Prin urmare, mai trebuie să curgă ceva timp până când va deveni clar pe cine au adus ucrainenii la putere cu adevărat şi ce este capabil să livreze Ucrainei noul regim politic.

Un Guvern nou, înnobilat cu foşti miniştri

Tot în prima şedinţă de deschidere a sesiunii parlamentare, Rada Supremă a aprobat noul cabinet de miniştri, condus de premierul Oleksiy Honcharuk. Totodată, a fost demisprocurorul general Y.Luţenko şi a fost numit succesorul în persoana lui R.Ryaboshapka, desigur la propunerea preşedintelui Zelensky.

De la început trebuie remarcat că Guvernul Honcharuk (se poate citi perfect guvernul preşedintelui) are eminamente în compunere tinere personalităţi politice cu orientări pro-occidentale. Conştient de pericolele desemnării multor oameni fără experienţă la acest nivel, Zelensky a acceptat totuşi, pentru anumite portofolii ministeriale, ”recrutarea” de politicieni care au activat în guvernul anterior, dar cu vederi pro-occidentale. De aici se trage concluzia că, pe suficiente dimensiuni de politică internă şi externă, se va constata o continuitate a politicilor ucrainiene oficiale din ultimii ani.

Premierul Honcharuk (35 de ani) - fost consilier de stat în guvernul anterior, a fost implicat în dialogul cu UE şi în general cu Occidentul asupra reformelor şi susţinerii occidentale, deţine legături în state occidentale relevante, motiv pentru care a şi primit acest post.

Noul ministrul de externe, Vadim Priestayko – care figura în ”rezerva de cadre” a ex-preşedintelui Poroşenko, este un euro-atlanticist convins, deşi explicit nu este un susţinător al punerii în aplicare a Acordurilor de la Minsk. „Minsk nu este un format oficial!”, susţine acesta. Andriy Zahorodniuk (42 de ani) a devenit ministrul apărării (2) în acest cabinet. Acesta a fost consilier al preşedintelui Zelensky pe probleme de apărare şi ale industriei de apărare, fiind anterior membru al Consiliului de supraveghere a Concernului industrial militar Ukroboronprom. În anii 2015-2017, Zahorodniuk a condus o echipă care a lucrat asupra proiectelor reformei militare. Acesta are studii superioare la Universitatea Naţională din Kiev, dar şi în Occident la Universitatea Warwick şi Universitatea Oxford.

Din motivul deja semnalat mai sus, ministrul de interne, Arsen Avakov, şi-a menţinut funcţia în fruntea unui minister extrem de greu în dificilele şi cunoscutele circumstanţe de securitate şi siguranţă naţională pe care le traversează Ucraina. ”Avakov este pentru Zelensky astăzi o garanţie fără alternativă privind securitatea sa personală şi a echipei sale (3), o garanţie privind siguranţa pe străzi, pentru stabilitatea formală şi informală, având în vedere influenţa pronunţată a lui Avakov asupra organizaţiilor extremiste de dreapta şi radicale. Şi nu se putea descurca (n.n.- preşedintele) fără Avakov. Dar Avakov este circumspect cu privire la rolul lui real în echipa lui Zelensky, pentru că va fi un fel de cardinal cenuşiu în guvernul tinerilor politicieni neexperimentaţi” – afirma R.Bortnik, directorul Institutului ucrainean de analiză şi gestionare a politicilor. Numirea s-a produs în pofida unor proteste cetăţeneşti care-l asociază pe Avakov cu fostul preşedinte.

Deputaţi din opoziţie au reacţionat imediat, fiind intrigaţi că ”nepotismul şi cumetriile” nu au fost excluse din practica numirilor în funcţii înalte în stat de către noul preşedinte ”incoruptibil”, care se lăudase electoral că nu va accepta astfel de lucruri.

Şi ministrul de finanţe a lui Poroşenko a rămas pe funcţie. Este vorna de Oksana Markarova, care a studiat în SUA, a lucrat în organizaţii internaţionale şi are relaţii bune în cercuri politice occidentale. Şi astfel de aprecieri asupra noilor miniştri ar putea continua.

Noul premier anunţă un Program de guvernare ambiţios

Premierul Honcharuk a lăsat să se înţeleagă explicit faptul că Programul de guvernare (4) va fi circumscris liniilor politice ale programelor electorale ale lui Zelensky şi ale PSP. Premierul a promis publicarea integrală a acestuia pe internet, pentru ca fiecare cetăţean să poată verifica direct progresele înregistrate în realizarea prevederilor acestui program.

În program, cuvântul de ordine este desfăşurarea şi definitivarea rapidă a reformelor de tot felul, pentru că ”cetăţenii nu pot aştepta la infinit” într-o continuă luptă cu sărăcia, suportând costuri dureroase şi inacceptabile pentru procese de reformă interminabile.

În planul politicii interne au fost anunţate măsuri prioritare ”ambiţioase, dar realiste”, care ar trebui să asigure în următorii cinci ani o creştere economică a Ucrainei de 40% şi crearea unui milion de noi locuri de muncă. Un obiectiv de referinţă va fi dezvoltarea infrastructurilor (aeroporturi, porturi, drumuri, restabilirea căilor maritime, acoperirea teritoriului cu o reţea de internet de calitate etc.)

Guvernul are în plan ca, împreună cu parlamentarii proprii, să adopte de urgenţă un pachet legislativ pentru a elimina corupţia (”nu lupta cu corupţia, ci învingerea corupţiei” – după cum se exprimă Zelensky) în toate sferele de activitate. Guvernul promite că organele de stat anti-corupţie, ca şi multe alte instituţii de stat vor fi consolidate şi reorientate astfel încât să crescă încrederea cetăţenilor în instituţii şi în stat.

Principalele priorităţi din Programul de guvernare se referă la finalizarea procesului de descentralizare şi formularea unor noi politici regionale (5), sens în care Guvernul va promova în Parlament proiecte de legi, inclusiv pentru modificări la Constituţia Ucrainei. Vor fi definitivate reglementările pentru construcţia sistemului administrativ-teritorial de stat, pentru stabilirea exactă a perimetrelor fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, inclusiv din perspectiva unificării unora dintre acestea. Se va implementa reforma organelor executive de auto-guvernare locală. În plus, potrivit instrucţiunilor preşedintelui, va trebui adoptat un pachet de măsuri dedicat inclusiv pentru procesul de pregătire a organizării de alegeri locale pe baza unei noi structuri administrativ-teritoriale. Perioada de timp pentru îndeplinirea sarcinilor de mai sus este 2019-2020.

Guvernul şi-a propus elaborarea până la finele anului în curs a unei noi Strategii de dezvoltare regională a statului ucrainean în perioada 2021-2027. Strategia ar trebui să aibă un capitol privind asigurarea şi utilizarea eficientă a Fondului de Stat pentru Dezvoltare Regională şi a altor resurse de finanţare a dezvoltării regionale.

Pentru clarificarea modului de implementare a reformei în domeniul imobiliar şi al serviciilor comunale - o reformă promisă electoral de noua putere şi pe care cetăţenii insistă şi acum, executivul se angajează să dezvolte până la finele acestui an o campanie mediatică de informare corectă a populaţiei.

Executivul se mai angajează să implementeze cât mai repede un Plan de măsuri pentru ameliorarea climatului de afaceri, de stimulare a investiţiilor străine, care include revizuirea legislaţiei în domeniu (6). Suplimentar va fi amendată legislaţia muncii, pentru subminarea economiei subterane şi a pieţei de muncă la negru.

Politică externă, apărare şi securitate

În planul politicii externe, Guvernul a anunţat că va menţine cursul politic de integrare europeană şi euro-atlantică. Pentru a creşte şansele de integrare a Ucrainei în NATO, ministerul apărării va continua reforme profunde în sectorul apărării. Ministrul Zagorodniuk a promis la instalare principalele sale trei priorităţi din Programul de guvernare: grija pentru militari, o tranziţie „reală” la standardele NATO (”proces care abia acum începe”, deşi s-au făcut multe lucruri) şi o luptă ”nemiloasă” împotriva corupţiei.

Pe de altă parte, guvernul va conlucra strâns cu preşedinţia pentru promovarea unei politici externe menită să restabilească suveranitatea şi integritatea teritorială a statului. Obiectivul ”numărul 1” este, potrivit şefului statului, ”încetarea focului în Est, unde oamenii noştri mor în fiecare zi”. Detalii despre această chestiune se regăsesc în unele materiale analitice MAS.

Preşedintele Ucrainei a înaintat Radei Supreme proiectul de Lege privind organizarea apărării statului ucrainean. La 29 august, Comisia parlamentară de profil a aprobat deja acest proiect de lege şi l-a transmis pentru examinarea urgentă în plen. „Prioritatea noastră este realizarea unei Armate puternice” a cerut Zelensky, declaraţie care aminteşte de preocuparea obsesivă a preşedintelui anterior, care se şi lăuda pe final de mandat cu realizările sale în această direcţie. Ca atare, noul ministru al apărării va trebui să iniţieze urgent proiecte de modificări ale legislaţiei pentru construirea acelei Armate, să elaboreze un nou Plan de apărare al Ucrainei şi un nou set de Măsuri pentru asigurarea apărării şi securităţii statului împotriva oricărei agresiuni externe.

Încă din primele zile ale noului legislativ, preşedintele Zelensky a cerut imperativ Radei să adopte un proiect de lege în regim de urgenţă, prin care să se transfere autoritatea asupra Gărzii Naţionale a Ucrainei de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) către preşedinte. Comandantul Gărzii va urma să fie numit sau demis de preşedinte. În context, se consideră că nu ar fi întâmplătoare coincidenţa menţinerii ministrului Avakov în Guvern cu iniţiativa lui Zelensky ca Garda Naţională să plece din structura MAI pentru a intra sub conducerea sa.

După cum nu este cu certitudine întâmplătoare nici decizia lui Zelensky de ”a-şi proteja spatele” prin numirea la conducerea Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a lui Ivan Bakanov, cu care Zelensky este prieten încă din copilărie.

În loc de concluzii

Cea mai mare necunoscută pentru Guvern este poziţionarea viitoare a elitelor locale. Sunt mari semne de întrebare privind modul cum acestea vor reacţiona la iniţiativele Radei şi a celor guvernamentale după stingerea emoţiilor electorale. Pentru moment, noii guvernanţi consideră că va exista cu certidudine opoziţie, gestionarea acesteia fiind de asemenea o prioritate. Toate sunt legate de procesul dureros al reformelor (7) şi de modul cum elitele locale vor manipula această chestiune. Zelensky nu a mai putut forţa nota şi să încerce alegeri locale anticipate, astfel că multe elemente ale fostei puteri dirijează în continuare viaţa social-politică şi economică la nivel local.

Concluzia generală este că, de acum urmează o perioadă considerabilă de timp în care preşedintele Zelensky îşi poate permite să acţioneze nestingherit. Nimic nu-l poate împiedica să îndeplinească, aşa cum doreşte, promisiunile electorale. Simultan cu deschiderea sesiunii parlamentare în noua configuraţie a Radei, Zelensky intră în forţă în cea de a doua sută de zile de preşedinţie. Este limpede că Zelensky controlează confortabil Rada şi Guvernul la un nivel atât de ridicat, încât nu are nevoie să negocieze politic cu ”cineva” sau ”ceva”.

Trebuie remarcat şi faptul că retorica anti-rusă a rămas o linie constantă, moştenită de la regimul politic anterior. În paralel, a fost demarat un dialog politic la vârf cu Moscova, cei drept încă neconcludent. În context, nu a trecut neobservată declaraţia lui Vladimir Putin (5 septembrie), potrivit căreia schimbul de prizonieri între Rusia şi Ucraina va fi un proces ”la scară largă”, care se află în negocieri şi care se va produce curând. Totuşi, perspectivele unor iniţiative legislative care să concure la soluţionarea razboiului din estul ţării rămân foarte incerte. Ceea ce vorbeşte de la sine despre faptul că Zelensky nu a decis încă până unde ar putea să marşeze lucrurile pentru a restabili pacea în Donbas.

În primele 100 de zile de preşedinţie, condiţiile de trai şi de viaţă în Ucraina nu s-au ameliorat cu nimic. Aceste trei luni au fost folosite doar pentru concedieri masive în rândul funcţionarilor publici din paliere secundare ale serviciului public. Chiar Zelensky se critică: ”Recent, s-au împlinit 100 de zile din preşedinţia mea. Au fost multe evaluări critice. Îmi acord cea mai critică evaluare. A fost o plimbare cu farurile stinse. Sunt sigur că acum ţara poate porni cu viteza a cincea şi va merge pe calea schimbării ”. Ceea ce, desigur, rămâne de văzut.

Pentru moment, toţi ”vechii giganţi ai politicii ucrainene” au amuţit la propriu văzând proporţiile schimbării la faţă a Radei Supreme - Iulia Timoshenko, cu o nouă coafură mai modestă, Petro Poroşenko părăsind prima şedinţă ostentativ, sfidător dar tăcut, sau fostul preşedinte al Radei, A.Parubiy. Activitatea Radei în configuraţia anterioară produsese o scădere exponenţială în numai câţiva ani a încrederii societăţii în parlamentarismul ucrainean (doar 1% dintre cetăţeni aveau încredere deplină în parlament, iar 3% parţial). Din această perspectivă, este previzibil ca noul exerciţiu parlamentar sub coordonarea echipei Zelensky să modifice substanţial şi atitudinea societăţii ucrainiene faţă de Rada Supremă.

(1) Este o mişcare politică îndrăzneaţă, având în vedere că majoritatea parlamentară deţine 254 de fotolii, în timp ce Constituţia se poate modifica prin două sesiuni de votare, cu pragul de 226 de voturi la prima citire şi 300 de voturi la cea de a doua. Având în vedere că niciun partid din opoziţie nu doreşte real reducerea numărului de parlamentari proprii este puţin probabil ca o astfel de iniţiativă să treacă.

(2) Din acest an, ministru al apărării este o personalitate politică civilă.

(3) Voci din partidul de guvernământ afirmă că Avakov va fi menţinut la guvernare pentru că nu există alternativă mai bună, în special pentru că ”Poroshenko pregăteşte o lovitură de stat şi aşteaptă ca noi să-l demitem pe acest ministru ca să înceapă..” – susţine deputatul puterii, Elizabeth Bogutskaya. Un lucru îndoielnic, pentru că nu sunt nici pe departe create condiţii ca Poroshenko să încerce o astfel de manevră.

(4) Conform legislaţiei ucrainiene, noul premier Honcharuk trebuie să elaboreze Programul de guvernare şi să-l prezinte în plenul Parlamentului în prima lună după depunerea jurământului de credinţă. În cazul de faţă, până la 30 octombrie.

(5) Zelensky a dispus Guvernului să execute ”un transfer de putere reală, finanţe şi resurse către administraţiile şi comunităţile locale, finalizarea descentralizării sectoriale şi apropierea serviciilor comunale de cetăţean".

(6) În context, în luna septembrie, Rada trebuie să adopte deja un nou pachet legislativ privind consolidarea protecţiei investiţiilor străine, privind concesiunile şi închirierea proprietăţilor de stat şi comunale, respectiv pentru crearea condiţiilor legale ca băncile comerciale să poată stabili un sistem facil şi simplificat de creditare pentru afaceri.

(7) În plus, la reformele nepopulare se va adăuga cea a vânzării de terenuri către străini, pe care guvernanţii vor să o implementeze rapid, şi pentru care este de aşteptat ca majoritatea populaţiei să se plieze pe o poziţie ostilă Kievului. În acestă idee, noua putere a semnat deja un acord de creditare cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Din acest credit, circa 200 de milioane USD ar fi fost promişi pentru realizarea registrului cadastral şi a bazelor de date ale tuturor terenurilor, în special a celor agricole.