Ucraina a rămas fără rachete ATACMS. Şeful armatei ucrainene susţine că militarii vor menţine poziţiile în Kursk atât cât va fi necesar, dar că au fost retraşi din anumite poziţii din Sudja

Această informaţie a fost oferită de un oficial ucrainean şi un politician american jurnaliştilor de la AP. Ucraina a primit de la SUA mai puţin de 40 de astfel de rachete în total, iar acestea s-au epuizat la finalul lunii ianuarie.

Mai mulţi lideri americani, inclusiv fostul secretar al apărării, Lloyd Austin, a spus foarte clar că i se va livra Ucrainei doar un număr limitat de rachete şi că aliaţii SUA şi NATO cred că alte rachete sunt mai valoroase în război. 

Rachetele ATACMS au o rază de acţiune de între 140 şi 300 de km. Ucrainenii, însă, după lungile dezbateri cu privire la livrarea acestor rachete în Ucraina şi la permisiunea de a le folosi sau nu în teritoriul rusesc, au început să dezvolte drone cu rază lungă de acţiune, care pot fi folosite similar rachetelor ATACMS, pentru a lovi ţinte aflate în adâncimea teritoriul rusesc. De altfel, ultimul atac asupra Moscovei, care a avut loc în urmă cu două zile, a fost un atac cu drone de producţie ucraineană.

Lupte intense în Kursk

În aceste zile, pe frontul din Kursk au loc lupte intense. După ce s-a spus că ucrainenii ar fost încercuiţi de trupele ruseşti din cauza lipsei de informaţii de la SUA, ieri, şeful armatei a transmis că, deşi ucrainenii s-au retras, într-adevăr, din mai multe poziţii din oraşul Sudja, în care ruşii au reuşit să intre, aceştia nu au fost retraşi complet din teritoriul rusesc, ci aduşi mai aproape de graniţa ruso-ucraineană.

Ieri, preşedintele Vladimir Putin, pentru a marca succesul ruşilor în înaintarea pe frontul din Kursk, a mers în această regiune rusească, îmbrăcat în uniformă militară, pentru a evalua situaţia.

 Sudja era centrul operaţional al ofensivei ucrainene în Kursk, iar pierderea sa în faţa ruşilor va fi folosită în special ca un instrument diplomatic – în negocierile pentru încetarea focului şi de pace – şi ca un mecanism al propagandei ruseşti, care susţine că ucrainenii nu mai pot continua acest război.

Oleksandr Sîrskîi, şeful armatei ucrainene, a transmis, ieri seara, că prioritară este salvarea vieţilor militarilor ucraineni şi că acesta este motivul repoziţionării lor. Ruşii transmit că toţi militarii ucraineni capturaţi în Kursk vor fi trataţi drept terorişti.

Vladimir Putin ar putea răspunde astăzi propunerii de încetare a focului

După întâlnirea dintre Vladimir Putin şi Alexander Lukaşenko de la Moscova, va avea loc conferinţa lor de presă comună. După cum a afirmat Dmitri Peskov, Putin ar putea vorbi despre Ucraina în acel context, scrie BILD.

Nu se ştie dacă a avut loc deja un schimb de opinii între Washington şi Moscova. Cu toate acestea, se pare că decizia cu privire la modul de răspuns la propunerea din partea SUA şi Ucraina a fost deja luată. Întrebat dacă Putin va comenta şi subiecte care nu privesc relaţiile Rusiei cu Belarus, Peskov a răspuns: „Totul va depinde de întrebările jurnaliştilor”.

Este puţin probabil să auzim un simplu „da”, cred editorii BILD. Acest lucru este dovedit de apariţia de ieri a lui Putin în regiunea Kursk, unde a cerut recucerirea întregii regiuni şi, de asemenea, a anunţat că militarii ucraineni capturaţi în această regiune vor fi consideraţi terorişti. În plus, Bloomberg, Reuters şi alte publicaţii au raportat, citând sursele lor, că Rusia poate prezenta o serie de condiţii pentru o încetare a focului.

Ieri, de altfel, ministrul rus Serghei Lavrov, într-o conferinţă lungă de presă, a vorbit despre imposibilitatea acceptării de către Rusia a unor trupe NATO pe teritoriul ucrainean, în contextul unei păci durabile, întrucât, spune el, Moscova un poate accepta în teritoriul ucrainean trupe „care consideră Rusia stat inamic”. Acesta a mai spus şi că pentru Rusia Ucraina este un stat cu mult mai importat pentru securitatea ruşilor decât este Groenlanda pentru SUA, făcând referire la reacţiile provocate de declaraţiile lui Donald Trump.

Şi ambasadorul rus în Franţa a făcut ieri declaraţii care ar putea indica răspunsul ruşilor la propunerea de încetare a focului. El a spus că Rusia vrea „demilitarizarea şi denazificarea” Ucrainei şi, bineînţeles, nu doreşte trupe NATO în Ucraina.