Turcii de la Otokar „dau semnal” spre România. Investiţii mari sunt aşteptate la Automecanica Mediaş, unde se vor produce 781 de vehicule COBRA II pentru Armata Română

Compania turcă Otokar a anunţat, anul trecut, că a semnat acordul prin care MApN i-a atribuit furnizarea celor 1.059 de autovehicule tactice blindate de tip uşor COBRA II 4×4. Potrivit contractului, primele 278 de autovehicule vor fi fabricate în Turcia, în timp ce restul vor fi fabricate în România. Livrările sunt planificate să fie iniţiate în ultimul trimestru al anului 2025 şi să fie finalizate în loturi, în decursul a aproximativ cinci ani. Contractul include şi servicii integrate de asistenţă logistică, precizează compania producătoare.

 În România, pentru producţie şi integrare, compania Otokar va colabora cu următoarele companii româneşti: Automecanica Mediaş, Interative Systems & Business Consulting, Interactive Software, Romtech, ProOptica şi BlueSpace Technology.

Potrivit notei de fundamentare a contractului, s-a cerut producţia în teritoriul naţional cel puţin  a următoarelor elemente: sistemul de comunicaţii şi informaţii, suita de aplicaţii software de comandă control, echipamentele optoelectronice, sistemul de avertizare şi reacţie împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire, carcasa blindată, şasiul, sistemele de armament, sistemul de protecţie împotriva incendiilor, scaunele, parbrizul şi geamurile blindate, cablajele electrice. Blocurile de emisie/recepţie ale staţiilor radio şi criptoarelor ar urma să fie integrate în România în sistemul de comunicaţii şi informatică, începând cu ATBTU 1. De asemenea, se cerea ca mentenanţa, pe ciclul de viaţă al ATBTU (se înţelege durata de minimum 15 ani) să se facă în România, astfel încât în situaţii de criză şi război să nu fie necesar să se realizeze acest lucru în afara ţării.

Procedura specifică aprobată avea scopul de a atribui un contract multianual având ca obiect furnizarea a 1.059 de ATBTU în nouă configuraţii, varianta de bază şi opt tipuri de derivate, necesare înzestrării structurilor din cadrul MApN (SMFT – 881; SMFA – 22; SMFN – 16; CLÎ – 49; Statul Major al Apărării/Conducere Strategică – 40;  Comandamentul Forţelor pentru Operaţii Speciale – 51).

Astfel, se vor achiziţiona următoarele variante de realizare/configuraţii:

 a) Autovehicul tactic blindat de tip uşor varianta de bază (transport personal) – 699 bucăţi;

b) Autovehicul tactic blindat de tip uşor pentru cercetare – 20 de bucăţi;

c) Autovehicul tactic blindat de tip uşor cu turelă telecomandată – 2 bucăţi;

d) Autovehicul tactic blindat de tip uşor destinat transportului echipei antiblindate dotată cu instalaţii portabile de lansare a rachetelor tip SPIKE Long Range – 79 bucăţi;

e) Autovehicul tactic blindat de tip uşor adaptat pentru tractare aruncător cal. 120 mm – 1 bucată;

 f) Autovehicul tactic blindat de tip uşor adaptat cu aruncător cal. 81 mm – 84 de bucăţi;

 g) Autovehicul tactic blindat de tip uşor pentru cercetare CBRN – 13 bucăţi;

h) Autovehicul tactic blindat de tip uşor pentru cercetare de geniu – 28 bucăţi;

 i) Autovehicul tactic blindat de tip uşor pentru evacuare răniţi MEDEVAC -25 de bucăţi.

Provocările licitaţiei

Licitaţia pentru vehiculele blindate de tip uşor a fost una grea, din spusele reprezentanţilor companiei. Otokar a venit cu o documentaţie de 19.000 de pagini, în ultima fază a licitaţiei, când a rămas în competiţie cu Oshkosh şi compania turcească Norol Makina. Anterior acestei faze, interesată a fost şi compania Arquus, care voia să vândă României vehiculul Sherpa. Dintre aceste companii, România mai colaborează cu Oshkosh, de exemplu, pentru JLTV, cumpărate pentru Forţele pentru Operaţii Speciale. Se pare, însă, că Oshkosh şi Nurol Makina s-au retras ulterior din competiţie din cauza cerinţelor prea dure ale MApN. A rămas astfel doar compania turcească Otokar, singura care ar fi fost dispusă să accepte cerinţa esenţială a României de 80% offset.

Otokar susţine că au fost mai multe aspecte care au ridicat provocări companiei în cadrul acestei licitaţii: îndeplinirea 100% a cerinţelor tehnice şi comerciale, capabilităţile de inginerie, dezvoltarea de capabilităţi de producţie pentru sistemele acestea în România, transferul de tehnologie către români, termenul de livrare şi demonstrarea fiecărei cerinţe tehnice prin teste aferente.

Au existat şi controverse legate de greutatea acestui vehicul care, în varianta deja dezvoltată de Otokar, nu s-ar fi încadrat în cerinţele MApN. Un vehicul Cobra are o greutate de până la 14,5 tone, iar Cobra II are, mai precis, o greutate de 12 tone, pe când în cerinţele MApN s-ar fi cerut o greutate maximă de 10,5 tone. Otokar susţine însă că vehiculele îndeplinesc cerinţele tehnice ale licitaţiei şi că aceste modificări (reducerea greutăţii) se fac des în funcţie de ce cer clienţii. Asta nu înseamnă, însă, că a fost modificat nivelul de protecţie al vehiculului, deci, nu s-a redus blindajul, ci mai degrabă, de la o capacitate de 11 persoane transportate, cum este varianta standard a vehiculului, s-a ajuns la o capacitate de 6 persoane.

O altă controversă a acestei asocieri dintre compania Otokar şi companiile româneşti ar fi cea care se învârte în jurul personajului Serghei Glinka, partenerul managerului general de la Automecanica Mediaş. Despre acesta s-a scris că ar fi cetăţean rus şi că această asociere ar ridica probleme de securitate naţională.  Andrei Scobioală, managerul de la Automecanica spune că Glinka nu este cetăţean rus şi că, de fapt, ar avea cetăţenie estoniană, pe lângă cea română, iar asocierea lor nu ar pune în pericol securitatea naţională. Acelaşi lucru îl susţine şi MApN.

Andrei Scobiaoală a fost şi el prezent în vizita jurnaliştilor la fabrica din Sakaria, din Turcia, şi a vorbit despre viitoarea capacitate de producţie a acestor vehicule în România. El spune că vor putea fi produse 1,5 vehicule pe zi, într-un ritm de muncă de o tură şi cu un program de cinci zile pe săptămână. În iulie, ar trebui să vedem deja primul prototip COBRA II la Mediaş, unde firma se apropie de capacitatea operaţională de producţie. Şi cele 287 de vehicule produse în Turcia vor fi trimise la Mediaş pentru integrarea sistemelor care, conform licitaţiei, trebuie produse în România. Prin acest parteneriat, la Mediaş vor fi adăugate încă 200 de locuri de muncă pentru români, care vor putea beneficia şi de un training plătit de Otokar.

Familia Cobra

Cobra II este o platformă versatilă şi modulară, cunoscută pentru caracteristicile sale tehnice şi tactice. COBRA II este o variantă îmbunătăţită a precedentului COBRA I şi oferă mobilitate superioară, niveluri îmbunătăţite de protecţie balistică şi împotriva minelor, capacitate de încărcare utilă sporită şi un volum intern spaţios, ceea ce îl face o îmbunătăţire substanţială faţă de predecesorul său.

Foto: MAS

În fabrica din Turcia, pe care am avut ocazia să o vedem, vehiculele sunt produse, asamblate, testate şi pregătite să intre direct în serviciul structurilor pentru care sunt cumpărate. Sunt testate şi maximele meteo în care pot fi folosite, astfel reprezentanţii companiei declarând că acestea pot rezista să stea în condiţii de până la -46 de grade şi maximum 60.

Sursă: MAS

În aceeaşi fabrică, există şi metode de testare a impactului vehiculului cu un IED, de exemplu, întrucât trebuie să respecte standardul NATO care cere ca persoana care se află în vehicul în timpul exploziei să nu sufere răni. În testele Otokar, sunt folosite manechine. În afara fabricii, există o zonă mică de testare off-road pentru aceste vehicule, însă, pentru testele mai complexe, sunt duse în zone special dedicate acestui lucru, în Turcia. Acolo sunt testate şi capabilităţile de rezistenţă ale acestora în caz de explozii.

Sursă: MAS

Vehiculul posibilitatea (în varianta standard) de a transporta până la 11 militari, inclusiv şoferul şi comandantul şi asigură o protecţie robustă împotriva ameninţărilor balistice, mine şi dispozitive explozive improvizate (IED).

De altfel, potrivit cerinţelor impuse de Armata României, la iniţierea licitaţiei, ATBTU trebuie să ofere o protecţie prin blindaj de nivelul minim K2, M2a şi M2b (conform NATO AEP-55 STANAG 4569 – Protection levels for occupants of armoured vehicles „Nivelurile de protecţie pentru pasagerii vehiculelor blindate uşoare”). Nu este foarte clar de ce MApN a cerut un nivel de protecţie STANAG 2, deşi se pare că următorul nivel, STANAG 3, venea la aceleaşi costuri, dar, cel mai probabil, au fost luate în considerare aspecte precum mobilitatea vehiculului, importantă pe câmpul de luptă şi într-un mediu dinamic.  

Tot neclar este şi de ce MApN vrea doar un singur blindat de tip uşor adaptat pentru tractare aruncător cal. 120 mm, pe când din celelalte variante a achiziţionat mai multe bucăţi. Interesant este şi că, potrivit cerinţelor tehnice, aceste vehicule nu sunt tocmai eficiente împotriva dronelor precum cele FPV, de exemplu, care au fost intens folosite în războiul din Ucraina. Compania Otokar spune, însă, că o astfel de protecţie ar putea fi adăugată ulterior vehiculului.

Vehiculul Cobra II a fost vândut până acum de compania Otokar, la nivel mondial, într-un număr de peste 1.500 de bucăţi în 13 ţări, dintre care peste 600 sunt vândute în ţări membre NATO. A fost surprins pe câmpul de luptă din Ucraina - deşi reprezentanţii companiei nu au dorit să comenteze performanţa acestuia acolo - şi folosit şi în războiul din Siria. Ucrainenii l-au folosit, de altfel, şi în Kursk, în operaţiunea ofensivă lansată anul trecut, în august. Din rapoartele bloggerilor militari ucraineni, armata ar fi fost foarte mulţumită de acesta în special datorită mobilităţii vehiculului. Nu se ştie dacă Turcia a donat acele vehicule Ucrainei sau dacă au fost cumpărate de vreun alt stat pentru Ucraina.

Foto: Cobra II în Kursk/ X

Foto: Cobra II în Harkiv/ X

Parteneriat pe termen lung?

Turcii văd în colaborarea cu România un parteneriat pe termen lung, care s-ar putea întinde pe mai multe decenii. De altfel, după încheierea contractului cu România, acţiunile companiei au crescut la bursă cu 10%. Otokar are şi alte produse militare în catalog care ar putea fi propuse Armatei României, cum este, de exemplu, vehiculul de luptă a infanteriei Tulpar. România are în plan lansarea unei licitaţii în acest sens pentru programul de înzestrare cu MLI, iar turcii ar putea fi interesaţi şi de acesta.  Mai mult decât atât, Otokar vede contractul cu România şi drept o poartă de deschidere pentru piaţa europeană a acestor echipamente militare.