MAS Raport SpecialBalcanii de Vest

Raport săptămânal NATO - UE LEVANT Balkanii de Vest Regiunea Mării Negre

16 ianuarie 2020 - Rapoarte speciale - Balcanii de Vest

Turcia în Balcanii de Vest - Paradoxurile unei reveniri

Stelian Teodorescu

Sub conducerea preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan, Turcia a depus eforturi mari pentru realizarea unei influenţe semnificative în mediul politic, cultural şi economic din Balcanii de Vest, această abordare de succes nefiind o surpriză, deoarece secolele de stăpânire otomană au influenţat entităţile din zonă şi au creat condiţii pentru menţinerea în regiune a semnificative comunităţi musulmane.

Sursă foto: Mediafax

Legături istorice şi culturale

Legăturile istorice puternice cu Balcanii de Vest fac din Turcia unul dintre cei mai importanţi actori statali care şi-au impus influenţa în regiune. Acest lucru a fost afirmat şi de numeroşi oficiali europeni, care au scos în evidenţă, însă, şi suspiciunile Uniunii Europene (UE) faţă de intenţiile Turciei în Balcanii de Vest.

Atu-ul Turciei în relaţiile cu entităţile din Balcanii de Vest se bazează pe două elemente esenţiale: religia islamică, precum şi naraţiunea neo-otomană care combină naraţiunile islamice cu naraţiunile legate de dezvoltarea istorică şi culturală a regiunii.

Potrivit punctelor de vedere exprimate de oficiali turci, "Balcanii constituie o prioritate pentru Turcia nu numai din perspective politice, economice şi geografice, ci şi datorită legăturilor sale istorice, culturale şi umane cu această regiune, care este considerată ca o legătură geografică a Turciei cu restul Europei. În acelaşi context, se poate aprecia că Balcanii de Vest au o importanţă deosebită prin locul special pe care  l-au avut în procesul istoric care a modelat naţiunea turcă ... în contextul integrării regionale şi al obiectivului de aderare la UE, care este împărtăşit cu toate ţările din regiune".

În menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor cu entităţile din regiune, Ankara se concentrează pe "soft power". Într-un astfel de context, Turcia a continuat să încurajeze dezvoltarea relaţiilor şi cu statele din Balcanii de Vest, care nu au o populaţie majoritar musulmană, precum Serbia, prin activităţi diplomatice şi economice, fiind foarte clar că statul turc foloseşte instrumente specifice ca parte a politicii sale externe exprimate şi puse în practică în regiunea Balcanilor de Vest.

Implicarea economică

Renaşterea şi reactivarea semnificativă a intereselor Turciei în regiunea Balcanilor de Vest provine din angajarea activă într-o combinaţie de instrumente de politică externă, incluzând aici domeniile politic, economic, cultural, religios, dar şi cel militar şi al securităţii.

În prezent, Turcia, în calitatea sa de important jucător regional, se află în competiţie cu UE, din perspectiva negocierilor privind aderarea entităţilor din regiune la UE. În acelaşi timp, Turcia pare să folosească regiunea Balcanilor de Vest ca instrument de presiune asupra UE din perspectiva relaţiilor Ankarei cu Bruxelles-ul. În consecinţă, actualele evoluţii ar putea afecta punerea în aplicare a acordului UE-Turcia privind întoarcerea migranţilor care încearcă să treacă în Grecia utilizând aşa-numita "rută balcanică".

Influenţa economică a Ankarei în Balcanii de Vest trebuie analizată prin prisma evoluţiei economice a Turciei care a avut o traiectorie sinusoidală în ultimii 15 ani, dar cu tendinţă generală de creştere.

Există tendinţe pozitive în comerţul şi investiţiile turce directe în toate ţările, ceea ce arată că relaţia economică a Turciei cu regiunea Balcanilor de Vest este destul de puternică. În ciuda faptului că nu se află în topul topurilor când vine vorba de investiţii la nivel de ţară (cu excepţia Albaniei şi Kosovo), companiile turceşti explorează toate posibilităţile de implicare în afacerile din regiune. Cooperarea economică puternică se bazează pe strategia "win-win", în primul rând datorită locaţiei geografice care face legătura între Turcia şi statele europene, iar în al doilea rând pe alinierea la ”regulile” UE. Procesele de liberalizare, adoptate în conformitate cu cerinţele de aderare la UE, s-au dovedit a fi deosebit de benefice pentru creşterea implicării economice a Turciei în regiune.

Ca urmare, Ankara şi-a îmbunătăţit constant relaţiile comerciale cu entităţile din Balcanii de Vest. Faţă de 2002, volumul tranzacţiilor comerciale ale Turciei a crescut cu 373% până în 2012.

Astfel, Turcia şi-a consolidat puterea economică, asigurând 8% din importurile ţărilor din regiune şi ajungând să aibă implicări semnificative în principal în sectorul telecomunicaţiilor, al băncilor, al transporturilor sau al construcţiilor. Începând cu anul 2008, când a început activitatea Camerei de Comerţ Kosovo-Turcia, investiţiile statului turc au însemnat 327 de milioane de euro, în această entitate. Volumul comerţului bilateral turco-kosovar a fost de aproximativ câte 289 milioane dolari în 2013 şi 2014 şi aproximativ 249 milioane dolari în 2015. O proporţie majoră a acestui volum de comerţ reciproc o reprezintă exporturile turceşti în Kosovo (279 milioane dolari în 2013, 276 milioane dolari în 2014 şi 240 milioane dolari în 2015). În ciuda acestei scăderi, per ansamblul regiunii investiţiile turceşti au crescut semnificativ, de la 435 milioane de dolari în 2002, la 3 miliarde dolari în 2016.

Turcia este extrem de influentă şi în Bosnia şi Herţegovina (BIH), Macedonia de Nord şi Albania. Influenţa cea mai scăzută a fost observată în Serbia şi Muntenegru. Într-un astfel de context, putem sublinia că o astfel de creştere constantă a influenţei Turciei după anii '90 se datorează, foarte probabil, legăturilor istorice, religioase şi culturale înalte cu aceste state, care servesc ca bază pentru dezvoltarea relaţiilor economice, politice, culturale, militare şi de securitate.

Influenţa Turciei în Balcanii de Vest în perioada 1984-2016

Turcia şi-a majorat investiţiile economice în toate entităţile din Balcanii de Vest, concentrându-se pe infrastructură, telecomunicaţii, minerit, servicii bancare, ajutoare pentru dezvoltare, sănătate şi turism.

Proiectele notabile includ, de exemplu, construcţia, punerea în funcţiune şi gestionarea aeroporturilor internaţionale din Skopje şi Priştina, crearea companiei aeriene naţionale din Albania, construcţia autostrăzii Belgrad-Priştina, şi achiziţionarea de firme locale, cum ar fi compania de telecomunicaţii din Albania, ALB Telecom.

În acest context, nu trebuie omis faptul că Turcia a fost, de asemenea, printre primii zece donatori pentru dezvoltare în Kosovo, Muntenegru şi BIH. Cu toate acestea, în pofida creşterii influenţei economice a Turciei în regiune, la nivel local se susţine că întreaga influenţă a statului turc, inclusiv cea economică, nu se poate compara cu influenţa occidentală.

Un exemplu elocvent în acest sens este acordul dintre Turcia şi Kosovo, care a fost semnat la Ankara, la 27.09.2013, 500 de companii turceşti desfăşurând activitatea în această entitate, iar valoarea totală a investiţiilor lor fiind de aproximativ 340 de milioane de euro, fapt ce face din statul turc al treilea stat investitor în Kosovo, în perioada 2007-2013, după Germania şi Marea Britanie. Nivelul ridicat de influenţă pe care Turcia îl exercită în Kosovo se datorează faptului că această entitate are o dezvoltare economică mai redusă decât celelalte entităţi din Balcanii de Vest, dar şi din cauza faptului că multe dintre celelalte puteri internaţionale (China şi Rusia) nu recunosc independenţa şi actualul statut al Kosovo, această entitate fiind, astfel, obligată de o conjunctură nu tocmai favorabilă să se orienteze către Turcia în plan economic, politic şi în cel al securităţii.

În Serbia, Turcia a investit în special în zona Sandžak[i], locuită de musulmani, iar companiile turceşti sunt principalele surse de locuri de muncă din această regiune.

În Muntenegru, compania turcă Toscelik a cumpărat un complex siderurgic din Nikšić,
unul dintre puţinele complexe industriale mari ale acestei ţări.

Investiţiile Turciei în Albania au fost puse în aplicare cu o anumită lipsă de transparenţă dar, cu toate acestea, Turcia este considerată un partener strategic şi al patrulea mare investitor în statul albanez.

Influenţa economică a Turciei este demonstrată şi în sectorul sănătăţii, un număr de spitale private fiind achiziţionate sau fiind gestionate de către companii din Turcia, cum sunt cazurile concrete din Macedonia de Nord, Serbia, BIH şi  Kosovo.

Implicarea politică

În plan politic,Turcia foloseşte diverse instrumente pentru a-şi exercita influenţa,
adoptând un rol de mediator în cadrul unor întâlniri, cum ar fi cele dintre Serbia şi BIH, Serbia şi Kosovo şi BIH şi Croaţia. Cu privire la influenţa politică, toate entităţile din Balcanii de Vest au niveluri substanţiale de reprezentare şi apartenenţă comună la organizaţii interguvernamentale, cu excepţia Kosovo. Implicarea în plan politic a Turciei în regiune poate fi catalogată ca fiind un proces în creştere, cele mai multe interferenţe politice fiind observabile în special în relaţiile cu Macedonia de Nord şi Kosovo. Mai mult, recenta apropiere a Turciei şi Serbiei de Rusia sporeşte probabilitatea de îmbunătăţire a relaţiilor Serbia-Turcia.

Pe lângă eforturile sale de mediere, Turcia a făcut eforturi şi a încurajat integrarea statelor din Balcanii de Vest în cadrul comunităţii internaţionale, inclusiv în NATO şi UE.

În contextul evoluţiilor la nivel regional şi mondial, relaţia dintre entităţile din Balcanii de Vest şi Turcia, din punct de vedere al securităţii, ar trebui privită şi prin prisma aderării la NATO. Oficial, toate entităţile din regiune (mai puţin Serbia) doresc să se alăture sau sunt membre ale NATO. Oficial obiectivul Turciei este acelaşi, aderarea tuturor entităţilor la Alianţa Nord-Atlantică. În ceea ce priveşte securitatea, Turcia are legături puternice cu Albania, deoarece ambele state sunt membre ale NATO şi armata albaneză utilizează arme de producţie turcă. Cu toate acestea, luând în considerare poziţia Turciei în cadrul NATO, îmbunătăţirea semnificativă a relaţiilor cu Rusia, achiziţionarea de sisteme de rachete S-400, ar putea face ca relaţiile Ankarei cu entităţile din Balcanii de Vest să devină extrem de complexe, existând şi percepţia că Moscova şi-ar putea promova interesele în regiune şi prin intermediu Turciei.

Implicarea culturală

Angajamentul turc în domeniul mass-mediei balcanice vizează promovarea imaginii preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan şi a politicii sale externe, concomitent cu dezvoltarea în continuare a relaţiilor favorabile cu guvernele entităţilor din regiune

Dacă sunt analizate interacţiunile culturale dintre Turcia şi entităţile din Balcanii de Vest în ultimii zece ani, se poate observa că, începând cu 2014, interacţiunile turceşti cu statele din Balcanii de Vest au crescut substanţial. Acest lucru este vizibil în special cu privire la Macedonia de Nord, Albania, Serbia şi Kosovo, în timp ce Muntenegru nu are un număr de interacţiuni demn de remarcat cu Turcia, iar BIH a înregistrat o creştere, dar într-o măsură mai mică.

Influenţa Turciei în BIH este caracterizată de investiţiile în instituţiile culturale şi sociale. Este de remarcat că guvernul Turciei are două universităţi finanţate în mediul privat la Sarajevo.

Evenimente normalizate şi clasificate între Turcia şi Balcanii de Vest, 2009-2018

În acelaşi context este de remarcat faptul că autorităţile de la Priştina au prezentat în tonuri negative interacţiunile turceşti din 2018, acest lucru datorându-se în mare măsură acţiunilor controversate ale Turciei cu privire la extrădarea profesorilor din Kosovo cu legături suspecte cu mişcarea Gülen, acţiune a cărei legalitate a fost pusă la îndoială în mass-media.

Concluzii

Turcia, chiar dacă are relaţii strânse cu ţările balcanice şi vede Balcanii de Vest ca o regiune de importanţă strategică, încă nu are niciun reprezentant special oficial în regiune, aşa cum au SUA şi cum au promis să aibă Franţa şi Germania.

În acest context, primul pas pe care Turcia urmează, probabil, să-l facă este să-şi numească propriul reprezentant special pentru regiunea balcanică sau să numească un reprezentant pentru fiecare entitate din zonă pentru a începe şi derula eficient iniţiativele pentru viitorul relaţiilor cu întreaga regiune, Turcia făcând dovada succesului politic obţinut în Balcanii de Vest. De exemplu, Turcia a iniţiat diverse planuri de cooperare cum ar fi Turcia-BIH-Serbia şi Turcia-BIH-Croaţia, principalele obiective fiind depăşirea problemelor existente între ţările în cauză şi dezvoltarea relaţiilor între acestea.

Un influent ONG pro-guvernamental, Fundaţia pentru ajutor umanitar (IHH)[i], a cerut guvernului de la Ankara să numească un trimis special în Balcani pentru a coordona politica turcă într-o regiune importantă din punct de vedere strategic. Această ONG turcă este văzută ca fiind apropiată de preşedintele turc Erdoğan.

Atribuţiile trimisului special ar fi să construiască relaţii mai bune cu aliaţii strategici ai Turciei din regiune, să protejeze drepturile minorităţilor turceşti şi musulmane, să coordoneze activitatea instituţiilor turce din Balcani şi să creeze noi canale în regiune pentru diminuarea tensiunile etnice. Numirea unui reprezentant special în regiune ar putea arăta interesul şi seriozitatea Turciei faţă de Balcanii de Vest şi, de asemenea, se va garanta că politicile externe ale Turciei sunt realizate într-o manieră mai coordonată.

În ultima perioadă, a devenit foarte clar că Turcia a devenit un actor din ce în ce mai important în Balcanii de Vest în ultimele două decenii, derulând o politică externă şi economică pro-activă. Cu toate acestea, rolul autorităţilor de la Ankara în regiune a fost pus în discuţie când relaţiile sale cu Vestul s-au deteriorat, din cauza guvernării tot mai autoritare a preşedintelui Erdoğan şi a apropierii controversate de Rusia.

Deşi Turcia are relaţii bune cu F.Rusă, este, de asemenea, membru al NATO, ceea ce îi permite, aşa cum a fost subliniat anterior, să joace un rol semnificativ de mediator în Balcanii de Vest.

Problemele interne ale Turciei, cum ar fi încercarea eşuată de lovitură de stat din iulie 2016, problemele legate de războiul din Siria şi criza refugiaţilor, care a afectat Turcia cel mai mult în comparaţie cu oricare altă ţară, au redus oarecum energia şi acţiunile statului turc în Balcanii de Vest.

Cu toate acestea, "în ciuda politicilor sale comune cu UE cu privire la Balcanii de Vest, Turcia nu mai este văzută ca un aliat al UE, ci mai degrabă ca un concurent, acesta fiind motivul pentru care Turcia trebuie să-şi revizuiască politicile şi strategiile politice în ceea ce priveşte Balcanii de Vest şi să poată face orice pas făcut şi de UE şi de SUA".

Este interesant de subliniat că, în ultima perioadă, SUA, care până de curând manifestau un interes redus faţă de Balcanii de Vest, şi-au intensificat acţiunile în regiune. Actualmente, motivul pentru care puterile occidentale membre ale UE şi-au restabilit şi intensificat interesul pentru regiune, condiţiile şi standardele impuse pentru integrarea Balcanilor de Vest nu mai poate fi doar promovarea statului de drept, a instituţiilor democratice şi a creşterii economice, ci şi contracararea influenţei din ce în ce mai mare a actorilor importanţi din regiune, precum Rusia şi China.

Un astfel de context al evoluţiilor situaţiei generale din Balcanii de Vest ne arată că şi Turcia, în ciuda politicilor sale comune cu UE şi NATO cu privire la această regiune, nu mai este văzută ca un aliat, ci mai degrabă ca un concurent în această competiţie.

La fel ca si Rusia, traiectoria angajamentului turc în Balcanii de Vest se corelează cu condiţiile politice interne din ţară şi cu interesele percepute ale conducerii sale. Angajamentul turc în domeniul mass-mediei balcanice pare să vizeze primordial promovarea preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan şi a politicilor sale, şi în subsidiar dezvoltarea în continuare a relaţiilor cu guvernele din regiune.

Turcia, pe de o parte, este „partener strategic” al SUA şi UE, iar, pe de altă parte, a dezvoltat recent relaţii bune cu Rusia, deşi cee două state nu împărtăşesc aceleaşi obiective în ceea ce priveşte Balcanii de Vest. Acest lucru este cunoscut ca fiind o problemă în regiune, dar datorită acestei relaţii extinse cu puterile estice şi occidentale, Turcia pare a avea un statut privilegiat, care să îi permită, paradoxal, să acţioneze ca un mediator.

[i] Sandžak sau Sanjak este o regiune geo-politică istorică din Serbia şi Muntenegru. Numele Sandžak provine de la Sanjak din Novi Pazar, fost district administrativ otoman. Sârbii se referă la partea de nord a regiunii cu numele său medieval Raška.

[ii] IHH este un ONG umanitar care operează în 135 de ţări şi teritorii, "instituind un pod de bunăvoinţă care se întinde din Turcia" către întreaga lume, inclusiv Balcani. Este cunoscut şi pentru legăturile strânse cu guvernul turc.