Turcia continuă să blocheze planurile de apărare ale NATO pentru Europa de Est
Negoiţă SorinPotrivit informaţiilor Agenţiei de presă germane DPA, citată de publicaţia germană Süddeutsche Zeitung, Turcia ar bloca în continuare punerea în aplicare a noilor planuri de apărare pentru Europa de Est în cadrul NATO. Astfel, Ankara va accepta să dea „undă verde” acestor documente clasificate, numai după ce aliaţii ar fi de acord să asigure, la schimb, un sprijin mai mare pentru interesele acesteia, menţionând în acest sens recunoaşterea organizaţiilor kurde PYD (Partidul Unitatea Democratică) şi YPG (Unităţile de apărare a poporului) drept organizaţii teroriste. Evident că mai mulţi aliaţi resping cât se poate de clar această solicitare.
Înainte de toate, comportamentul Turciei privind acest subiect sensibil se arată destul de controversat, întrucât planurile de răspuns gradual reprezintă un element cheie al măsurilor de descurajare ale NATO împotriva Rusiei. Astfel, aceste planuri detaliază modul în care aliaţii ameninţaţi ar trebui să fie sprijiniţi în situaţii de criză sau de agresiune. De asemenea, planurile stabilesc timpii de alertare specifici pentru forţa de răspuns a NATO (VJTF).
Elaborarea acestor planuri a fost decisă cu cinci ani în urmă (iunie 2015), după ce Rusia a anexat ilegal, în 2014, Peninsula ucraineană Crimeea. Din acel moment statele aflate pe flancul de est al alianţei, în special Polonia şi statele baltice, s-au simţit tot mai ameninţate de Rusia şi în consecinţă s-a decis dezvoltarea unor astfel de planuri de apărare pentru zona de est a Alianţei.
Turcia mai ameninţase să blocheze aceste planuri şi înainte de Summit-ul NATO de la Londra din decembrie anul trecut, având aceleaşi solicitări referitoare la kurzi. Ankara consideră YPG, principala ramură a Forţelor democrate siriene, susţinută de SUA, drept un grup de insurgenţi kurzi pe propriul său teritoriu, iar asocierea acestora ca parteneri ai aliaţilor NATO în lupta pentru combaterea militanţilor Statului Islamic din Siria, i-a înfuriat la acea vreme pe turci. Numai că, după Summit-ul de la Londra, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, după o discuţie cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, părea să fi revenit la gânduri mai bune şi să fi renunţat la solicitările sale. De aceea, acesta ar fi fost de acord în final cu demararea procesului de adoptare a planurilor NATO pentru Europa de Est. Adoptarea planurilor presupune promulgarea acestora şi ca urmare necesită o decizie unanimă a tuturor aliaţilor NATO. Până acum însă, acest proces a fost bocat constant de Turcia.
La solicitarea DPA, Bruxelles-ul nu a dorit să comenteze asupra acestui subiect. Un purtător de cuvânt al NATO a precizat doar că Alianţa are planuri de apărare a tuturor aliaţilor şi nu poate comenta asupra detaliilor acestora din motive de confidenţialitate. De asemenea, un purtător de cuvânt al Misiunii turce la sediul NATO a declarat că „Nu credem că este oportun ca subiectele sensibile şi confidenţiale pentru Alianţă să fie subiectul articolelor de presă”.
