Trupele britanice ar putea fi dislocate în Ucraina post-război timp de cinci ani. România transmite iar că nu trimite trupe, dar va acorda sprijin logistic

Se pare că liderii militari reuniţi în formatul Coaliţiei Voinţei vor ca dislocarea trupelor să ajute la reconstituirea armatei ucrainene, pentru prevenirea unei alte invazii a armatei ruseşti. A fost discutată şi o retragere treptată a trupelor, după îndeplinirea obiectivelor.

Potrivit planului discutat zilele trecute, o forţă de reasigurare/ întărire condusă de Europa va fi dislocată în Ucraina iniţial pentru a descuraja încălcarea acordului dintre cele două părţi şi, ulterior, pentru a ajuta armata ucraineană să îşi refacă forţele.

Francezii cred că Putin sigur nu va mai ataca din nou Ucraina având trupele europene în teritoriul ucrainean.  Acelaşi plan presupune ca această forţă de întărire să ofere protecţie aeriană şi maritimă Ucrainei. Cu toate acestea, principalul obiectiv se pare că rămâne antrenarea şi refacerea armatei ucrainene.  După îndeplinirea obiectivelor, trupele s-ar retrage treptat, în decurs de cinci ani. Această perioadă este strâns legată, cel mai probabil, de avertismentul venit de la Germania, UK şi Danemarca, potrivit căruia, în cinci ani, Putin ar fi din nou capabil să atace un stat NATO.

John Haley, secretarul britanic al apărării, a spus, după întâlnire, că nu va dezvălui detaliile planurilor discutate pentru că acestea „îl vor face pe Putin mai înţelept”.

S-a discutat, zilele acestea, şi despre sprijinul logistic oferit de statele coaliţiei. Prezenţi la întâlnire au fost şi reprezentanţii României, care au reafirmat că nu vor trimite trupe în Ucraina, dar că sunt dispuşi să ofere un astfel de sprijin logistic.

„România, cu cea mai lungă frontieră terestră şi maritimă cu Ucraina dintre statele membre ale NATO, este direct interesată de încetarea conflictului şi de încheierea unui acord de pace care să includă garanţii solide de securitate pentru Ucraina. Conform deciziilor adoptate la şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 28 martie, România a subliniat, la această reuniune, importanţa cooperării transatlantice în acest proces, precum şi poziţia prin care consideră că negocierile de pace nu pot avea loc fără participarea Ucrainei şi a Europei”, se arată într-un comunicat al MApN.

„Aşa cum a fost menţionat şi în cadrul reuniunii liderilor statelor participante la Coalition of the Willing din 27 martie, a fost reiterat faptul că România nu are în vedere trimiterea de trupe pe teritoriul ucrainean. În schimb, este analizată posibilitatea acordării unui sprijin pe linie logistică a forţelor internaţionale implicate în implementarea garanţiilor de securitate post-conflict. Ministerul Apărării Naţionale va urmări procesul de planificare şi coordonare cu partenerii internaţionali. Acest angajament reflectă poziţia strategică a României şi importanţa pe care o acordă securităţii euroatlantice. În cadrul reuniunii, oficialul român a subliniat importanţa unei păci durabile în Ucraina care poate contribui şi la securitatea şi menţinerea parcursului european al Republicii Moldova”, mai transmit reprezentanţii ministrului român al apărării.

Unii oficiali aflaţi la întâlnire, însă, cred că planurile se mişcă destul de greu şi că încă există o anumită confuzie cu privire la obiectivul şi tipul misiunii. Miniştrii aflaţi la Bruxelles – unde întâlnirea s-a ţinut, simbolic, la sediul NATO, fără participarea americanilor – au sugerat că încă nu înţeleg prea bine formatul posibilei dislocări de trupe.  Pal Jonson, ministrul suedez al apărării, precum şi Kaja Kallas, au transmis astfel de întrebări cu privire la tipul misiunii.

Între timp, discuţiile dintre Rusia şi SUA se concentrează mai mult pe relaţiile diplomatice dintre cele două state. Despre Ucraina se vorbeşte, în acest stadiu, doar cu privire la un acord de încetare a focului.

Partea rusă, însă, nu pare dispusă să respecte pentru moment niciun fel de acord, mai ales dacă luăm în considerare că un acord de încetare a atacurilor asupra infrastructurii de energie ar trebui să fie deja în vigoare, dar ambele părţi se acuză de încălcarea lui. Totodată, Kremlinul a sugerat în repetate rânduri că nu va permite refacerea armatei ucrainene, chiar cerând la un moment dat dezarmarea acesteia. Aşadar, planurile coaliţiei de refacere a armatei Ucrainei ar putea să fie respinse de Moscova.