30 martie 2019

Trump, Bugetul şi …. Armata

Claudiu Nebunu

Sursă foto: Mediafax

Puţin timp după aprobarea întârziată a bugetului pe 2019, Trump provoacă Congresul prin proiectul de buget pentru 2020. Tăieri de la Externe, Sănătate şi Educaţie în favoarea Apărării, Securităţii Interne şi Comerţului. Zidul de la frontiera cu Mexicul disimulat printre diverse finanţări. De la lupta anti-terorism la păstrarea supremaţiei militare mondiale, cu China principalul competitor. După critici acide la adresa Serviciilor de Informaţii, finanţarea acestora creşte în noul buget.

Pregătiri pentru apărare sau ofensivă? Să fie startul unui al doilea război rece, în trei protagonişti, de astă dată? Sau bătălia pentru un zid (mexican sau chinezesc)?

***

Proiectul de buget pentru anul fiscal 2020 – mai mulţi bani pentru apărare

Cu aproape două săptămâni în urmă (12 martie), Casa Albă a publicat solicitările  Administraţiei Trump pentru bugetul anului fiscal 2020, printre care o sumă de 750 miliarde de dolari pentru bugetul Apărării. „Partea” Pentagonului ar fi de 718 miliarde de dolari (din care 544 miliarde – buget de bază, 165 de miliarde pentru finanţarea operaţiilor externe şi un fond suplimentar de 9 miliarde pentru situaţii de urgenţă la frontiere), reprezentând o creştere cu 5% faţă de bugetul aprobat de Congres pentru anul anterior. Restul (32 de miliarde) este destinat Departamentului Energiei pentru întreţinerea şi alimentarea cu combustibil a arsenalului nuclear american şi a reactoarelor de pe nave şi submarine.

Fundamentarea proiectului de buget pentru anul 2020 are în vedere, în principal,  scăderi de: 31% pentru Agenţia de Protecţie a Mediului, 24% pentru Externe şi USAID, 19% pentru Transporturi, 16% pentru Dezvoltarea Urbană, 15% pentru Agricultură, 14% pentru Interne, 12% pentru Sănătate şi Asistenţă Socială, 12% Educaţie, 11% pentru Energie şi creşteri de: 5% pentru Apărare, 7% pentru Comerţ, 7% pentru Securitate Internă şi 8% pentru Veterani.

Concentrând demersul bugetar asupra Apărării, este de notat că, deşi propunerea pentru bugetul anului 2020 reprezintă o creştere importantă faţă de anul 2019, aceasta nu este la fel de mare ca „saltul” primului buget solicitat de Trump pentru anul fiscal 2018, în care cheltuielile pentru apărare au crescut cu 10,4% (la 700 miliarde de dolari, de la 634 în anul 2017). Într-o vizită la Pentagon la jumătatea lunii ianuarie a.c., Trump a subliniat: „V-am dat cel mai mare buget din istoria noastră (n.r. 2018)... şi acum o fac pentru a doua oară (n.r. 2019)... şi sunt aproape de a o face şi a treia oară (n.r. 2020)!”.

O surpriză plăcută pentru militari, dat fiind că anul trecut preşedintele Trump a oscilat, declarativ, între creşterea fondurilor destinate apărării şi diminuarea acestora.

De ce cresc cheltuielile militare?

La începutul anului (19 ianuarie), secretarul Apărării american a prezentat o nouă Strategie Naţională de Apărare, subliniind translatarea atenţiei SUA de la combaterea terorismului către eforturile pentru menţinerea supremaţiei militare mondiale.

De ce această schimbare? Superioritatea tehnologică americană folosită pentru menţinerea supremaţiei militare a început să fie surmontată de Rusia şi China, care au făcut progrese importante în dezvoltarea de tehnologii cu aplicabilitate în domeniul militar (precum cea hipersonică). Mai multe detalii privind implementarea acestei strategii prin bugetul Apărării pentru 2019 în analiza MAS de aici.

Noua strategie se reflectă şi în fundamentarea proiectului de buget pentru 2020, suma solicitată fiind justificată de conducerea Departamentului Apărării prin necesitatea contracarării ameninţărilor în creştere din partea Rusiei şi Chinei.

Într-o  /audiere în faţa Comisiei pentru Forţe Armate din Senat, secretarul Apărării (interimar), Patrick M. Shanahan,  a prezentat un rezumat al nevoilor bugetare pentru competiţia cu Rusia şi China. Dezvoltarea de arme hipersonice, îmbunătăţirea sistemului de apărare împotriva rachetelor şi modernizarea triadei nucleare necesită părţi importante din buget. De asemenea, pentru înfiinţarea Forţelor spaţiale este necesar un procent cu două cifre din totalul bugetului.

Shanahan a subliniat că „sumele cheltuite de Beijing pentru apărare se apropie de cele ale SUA […]. Acest fapt, cuplat cu furtul organizat de tehnologie străină, a permis Chinei  să-şi modernizeze capabilităţile de rachete, spaţiale şi cyber şi, de asemenea, să-şi proiecteze puterea departe dincolo de graniţe”. De asemenea, Rusia continuă să concureze SUA prin modernizarea şi dezvoltarea aceloraşi categorii de capabilităţi.

În acelaşi context, preşedintele Comitetului Şefilor de State Majore, generalul Joe Dunford, a transmis senatorilor că dezvoltarea acestor capabilităţi de către Rusia şi China limitează capacitatea SUA de a acţiona liber în spaţiu, cyber-spaţiu, pe pământ, mare şi în aer. „Solicitările din proiectul de buget pentru anul 2020 au fost în mod realist formulate pentru a ne permite să ne proiectăm puterea când şi unde este necesar pentru protejarea intereselor proprii, în contextul ameninţărilor chineze şi ruse în creştere”, a subliniat Dunford.

Mărul discordiei – „Fondul de război”

O schimbare semnificativă în acest proiect de buget şi care a generat temeri şi nemulţumiri este creşterea masivă a controversatului „fond de război” (suma alocată Operaţiilor Externe de Urgenţă / Overseas Contingency Operations – OCO, ale cărui limite nu se află sub controlul Congresului) de la 69 la 165 de miliarde de dolari (respectiv 156 miliarde pentru 2021, acesta urmând să scadă cu câte 20 de miliarde în 2022 şi 2023, apoi cu 10 miliarde de dolari în anul 2024).

„Cufărul de urgenţă”, cum mai este numit, ar putea atinge valori comparabile celor de pe timpul intervenţiei în Irak... Însă, totul este la mâna sau... mai corect, în mâinile Congresului („mâinile” votează ...!).

Deja înainte de publicarea proiectului, unii democraţi au denunţat o posibilă intenţie a lui Trump de a se folosi de mecanismul OCO pentru eluda limitele bugetului. „Dacă este adevărat, acest demers nu este altceva decât o încercare flagrantă de bătaie de joc în procesul de elaborare a bugetului federal, ascunzând costurile adevărate ale operaţiilor militare şi diminuând semnificativ alte investiţii vitale pentru securitatea noastră naţională şi economică”, au precizat preşedinţii comisiilor Camerei Reprezentanţilor pentru Forţele Armate, Adam Smith, respectiv pentru Buget, John Yarmuth, într-un comunicat privind rapoartele referitoare la creşterea finanţării OCO.

Pe de altă parte, tabăra republicanilor susţine (normal...!) abordarea Casei Albe: senatorul republican James Inhofe, preşedintele Comisiei pentru Forţe Armate din Senat s-a declarat deschis creşterii bugetului de război.

Despre structura bugetului în câteva cifre...

Dacă proiectul de buget pentru anul 2020 ar fi aprobat în forma actuală, fondurile prevăzute pentru Departamentul de Stat şi Agenţia Internaţională pentru Dezvoltare (USAID) ar fi de 42,8 miliarde de dolari, faţă de 55,8 miliarde acordate de Congres pentru 2019. Proiectul de buget alocă 66,7 miliarde de dolari operaţiunilor externe în curs de desfăşurare (Afganistan, Siria, Irak, Somalia etc.), în scădere cu 3% faţă de anul trecut. Pentru Afganistan, suma rămâne stabilă la 18,6 miliarde de dolari (18,5 miliarde în 2019). Contribuţia financiară americană la coaliţia internaţională împotriva grupării jihadiste Statul Islamic a scăzut cu 22%, la 6,9 miliarde de dolari.

Forţele Terestre vor primi 191 de miliarde de dolari pentru investiţii în noi sisteme de arme. Fondurile destinate domeniului spaţial cresc cu 15%, la 14,1 miliarde de dolari, în special pentru a finanţa „Forţele spaţiale”. Securitatea cibernetică va avea un buget de peste 9,6 miliarde de dolari (+10%).

Forţele Aeriene vor primi opt avioane de luptă F-15 modernizate, precum şi alte avioane F-35. Forţele Navale propun renunţarea la prelungirea resursei pentru portavionul USS Harry Truman, în schimbul a două portavioane Gerald Ford.

Cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare ar putea fi „cele mai ridicate în ultimii 70 de ani”, potrivit Pentagonului: 3,7 miliarde pentru o navă de război fără pilot, o dronă submarin şi platforme logistice autonome; 927 milioane de dolari pentru inteligenţa artificială, 2,6 miliarde pentru noile rachete hipersonice şi 235 milioane pentru armele cu laser.

În propunerea pentru bugetul pe 2020, Pentagonul prevede exerciţii militare majore în străinătate, inclusiv „Europe Defender 20 / Apărătorul Europei 20”. Totuşi, fondurile „European Deterrence Initiative / Iniţiativa Europeană de Descurajare” se vor reduce cu 10 procente, la 5,9 miliarde de dolari. Întrebată în conferinţa de presă de la Pentagon (12 martie), dacă reducerea finanţării înseamnă că Statele Unite nu mai văd în Rusia o ameninţare majoră pentru regiune, Elaine McCusker, adjuncta subsecretarului aCcpărării pentru buget, a răspuns: „Nu, absolut nu. Continuăm să fim angajaţi faţă de parteneriatul nostru cu NATO. După cum aţi văzut în strategia noastră, ne pregătim pentru competiţia marilor puteri. Anul trecut am făcut investiţii semnificative în Iniţiativa Europeană de Descurajare, în parte pentru a ne poziţiona trupe şi echipamente. Vom avansa acum către desfăşurarea de exerciţii. Luăm în considerare, de asemenea, contribuţii mai mari pentru a împărţi costurile apărării”.

Şi, de ce nu, este prevăzută şi o creştere cu 3,1% (nu rata de inflaţie) a salariilor personalului Forţelor Armate (2,1 milioane), ceea ce ar reprezenta cea mai mare creştere în ultimul deceniu.

Serviciile…

La câteva zile după publicarea noii Strategii Naţionale de Securitate, directorul Comunităţii Naţionale de Intelligence, Daniel R. Coats, prezenta noua Strategie Naţională de Intelligence (o analiză MAS pe acest subiect aici), cu concluzia-îndemn „Trebuie să devenim mult mai ageri, mai abili, mai creativi!”. Al patrulea document de acest fel emis de la crearea departamentului „Office of the Director of National Intelligence” în 2005, strategia oferă celor 17 departamente şi agenţii de intelligence, membre ale Comunităţii, direcţiile strategice pentru următorii ani. Fondurile alocate intelligence-ului american ar putea atinge aproape 86 de miliarde, o creştere de 6%, acestea acoperind cheltuielile de operare a sateliţilor de spionaj, crearea de arme pentru spaţiul cyber, dar şi reţeaua de spioni şi informatori a CIA.

Pentagonul va beneficia de 22, 95 miliarde de dolari pentru operaţii de informaţii, o creştere cu 2,25 miliarde faţă de anul anterior. Cele aproape 23 de miliarde pentru Programul de Informaţii Militare (Military Intelligence Program / MIP) includ atât sumele destinate Pentagonului, cât şi bugetarea specială pentru OCO.

De ce acest capitol? Pentru a nu fi uitate reproşurile preşedintelui Trump la adresa Comunităţii de Intelligence! O analiză MAS pe subiect aici.

De unde vin îngrijorările... „China, China, China!

Propunerea pentru bugetul Pentagonului în anul 2020 a fost fundamentată pe ameninţările de securitate naţională pe care secretarul (interimar) al Apărării, Patrick Shanahan, le-a rezumat în trei cuvinte „China, China, China”.

Washingtonul este încă implicat în lupte, la nivel restrâns, împotriva extremiştilor islamici, Rusia rămâne o ameninţare serioasă, dar Shanahan caută să focuseze militarii pe ceea ce consideră a fi cea mai apăsătoare problemă de securitate în prezent – creşterea rapidă a capabilităţilor militare chineze. Shanahan este primul şef al Apărării care are îngrijorări majore privind China. „Am ignorat de prea mult timp problema. China îşi modernizează agresiv componenta militară, sistematic prin sustrageri de tehnologie, în căutarea unui avantaj militar printr-o strategie de fuziune militar-civil”, a subliniat Shanahan înaintea audierii în faţa Comisiei din Senat.

Generalul Thomas Waldhauser, comandantul trupelor SUA din Africa, a precizat luna trecută că mai mulţi şefi de stat africani au fost invitaţi la Beijing pentru a analiza preocupările chinezilor de a investi în ţările respective, mai ales în reţeaua de transporturi legată de exploatările de minereuri. De asemenea, comandantul trupelor SUA din Europa, generalul Curtis Scaparrotti, a declarat în faţa Congresului că Beijingul „caută să-şi asigure accesul la obiective geografice şi sectoare economice strategice prin mijloace financiare, fiind vizate porturi, companii aeronautice, hoteluri, furnizori de utilităţi, prin intermediul infuziunilor de capital pentru întărirea economiilor europene” (o analiză MAS privind implicarea Chinei în Europa aici).

Bineînţeles, alţi analişti consideră că Shanahan şi Pentagonul au „umflat” pericolul chinez, pentru că, în primul rând, competiţia cu China ar fi economică, nu militară.

În loc de concluzii...

Bugetul pentru Pentagon este de aproape 17 ori mai mare decât cel alocat Departamentului de Stat al SUA. Secretarul de stat, Mike Pompeo, s-a declarat totuşi (marţi, 12 martie) „pe deplin convins că are resurse suficiente” pentru a-şi îndeplini misiunea.

Cu toate acestea, mai mulţi generali în rezervă sau în retragere au protestat printr-o scrisoare deschisă faţă de diminuarea bugetului diplomaţiei. „Ştim că armata nu poate ţine singură ţara noastră în siguranţă”, subliniază semnatarii scrisorii, care au adăugat că diplomaţia şi dezvoltarea sunt esenţiale pentru combaterea ameninţărilor înainte ca ele să afecteze SUA.

Preşedintele american doreşte să majoreze bugetul Pentagonului, de unde ar vrea să extragă fonduri pentru a finanţa construirea zidului la frontiera cu Mexicul, repartizând în acelaşi timp mai puţine resurse financiare pentru diplomaţie. Nu este obiectivul articolului de a analiza destinaţia fondului de urgenţă de 9,2 miliarde de dolari sau alte mecanisme de finanţare a construirii zidului la frontiera cu Mexicul, şi, probabil, nu aceasta este problema care a suscitat atâtea comentarii...

Problema este China... Nu este niciun dubiu că Beijingul face progrese îngrijorătoare pe un palier larg de iniţiative de modernizare a factorului militar. Primele două bugete ale lui Trump nu au fost focusate în primul rând pe această realitate. Al treilea pare, însă, a fi special împotriva provocării chineze.

Dincolo de (sau concomitent cu) direcţiile principale de utilizare a fondurilor Apărării enunţate în proiectul de buget pentru anul 2020: cercetare, dezvoltare, modernizare, arme supersonice, avioane de ultimă generaţie, intelligence sporit, submarine şi portavioane noi... întrebarea este „Pace sau Război”? În ultimul timp, cam fiecare preşedinte american a avut războiul lui. Să fie Trump în căutarea unuia? Urmăriţi pe Tweeter...

După cum este fundamentat proiectul de buget pentru 2020 (focus pe cel al Apărării), se întrevăd două scenarii: (1) Un nou război rece, de astă dată în trei protagonişti, sau (2) un conflict deschis, la alegere, între Zidul mexican şi Zidul Chinezesc