"Trident Juncture 2018"- cel mai mare exerciţiu NATO de după Războiul Rece

Schimbarea mediului de securitate global a determinat NATO, pe lângă alte măsuri, să-şi intensifice programul exerciţiilor, instrumente importante prin care Alianţa urmăreşte realizarea interoperabilităţii, precum şi testarea şi validarea conceptelor, procedurilor şi tacticilor sale.

După anul 2014, apărarea colectivă a redevenit o caracteristică predominantă a NATO, iar pregătirea şi testarea capacitaţii de a planifica şi desfăşura o operaţie majoră, au devenit priorităţi ale Alianţei. Capacitatea de reacţie rapidă a NATO, pentru sprijinul aliaţilor, sau pentru intervenţia rapidă în situaţii de criză militară, reprezintă obiective majore pentru a întări poziţia Alianţei şi a o face credibilă şi relevantă.

Mai mult, dislocarea forţelor aliate din şi în întreaga Europă şi susţinerea acestora pentru a menţine descurajarea şi poziţia de apărare a NATO reprezintă condiţia esenţială a îndeplinirii misiunii de bază a Alianţei.

Amplificarea numărului şi complexităţii exerciţiilor a făcut ca acesta din urmă să se înscrie în caracteristica operaţională prevăzută.
Exerciţiul "Trident Juncture 2018" (TRJE18) face parte din categoria exerciţiilor de mare vizibilitate (High Visibility Exercise - HVE) şi va avea două etape distincte. O etapă desfăşurată real, în teren (Live Exercise - LIVEX),  în perioada 25 Oct – 7 Nov 2018, în Norvegia, Marea Baltică şi în Atlanticul de Nord şi o etapă de simulare (Command Post Exercise - CPX), ce se va derula în Stavanger, Norvegia, în cadrul Centrului pentru Acţiunile de luptă ale Forţelor Întrunite (Joint Warfare Centre - JWC), în perioada 14 – 23 Nov 2018.

Exerciţiul va avea un scenariu bazat pe articolul 5 (apărare colectivă) al Tratatului Nord Atlantic şi va fi condus de Comandamentul Aliat al Forţelor Întrunite din Napoli (Allied Joint Force Command - Napoli), va certifica Forţa de Răspuns NATO 2019 şi va testa capacitatea de dislocare şi acţiune a Forţelor NATO cu nivel foarte ridicat de pregătire (Very High Readiness Joint Task Force - VJTF).

De asemenea, exerciţiul va include operaţii şi activităţi pentru a verifica capacitatea Alianţei de a acţiona în parteneriat cu Finlanda şi Suedia.
Cu o participare de aproximativ 50.000 de militari, 150 de aeronave de luptă, 65 de nave de luptă şi peste 10.000 de vehicule din 31 de ţări, membre NATO şi partenere, exerciţiul va reprezenta cea mai mare dislocare de forte şi mijloace de luptă de la colapsul Uniunii Sovietice din 1991. De remarcat este faptul că, în ultimul moment, SUA a decis să-şi suplimenteze forţele prin participarea portavionului USS Harry S. Truman, însoţit de întregul său grup de lovire.

Spre deosebire de perioada Războiului Rece când forţele NATO erau dispuse static, pe frontiera dintre Germania de Vest şi cea de Est şi în care acestea îşi cunoşteau zonele de responsabilitate, unde să se deplaseze, ce misiuni au de îndeplinit şi o logistică pre-poziţionată, realitatea actuală reprezintă o mare provocare.

Astăzi, după ce Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea, când Aliaţii occidentali şi-au stabilit o poziţie militară înaintată pe flancul estic al NATO, combinată cu o capacitate de întărire rapidă, dacă este necesar, testarea mobilităţii forţelor între ţările Alianţei (reglementări vamale, de frontieră, etc.) şi a caracterului expediţionar al acţiunii acestora, devine o necesitate stringentă.

Norvegia se numără printre statele membre care s-au oferit să găzduiască acest exerciţiu, oferind posibilitatea forţelor de a se instrui, realist, în spaţiul terestru, aerian şi naval, iar vremea rece şi umedă va reprezenta o provocare pentru acestea, obligând-le să opereze în condiţii extreme. Potrivit datelor furnizate de forţele armate norvegiene, vor fi înfiinţate, pentru exerciţiu, 50 de tabere de staţionare, iar cea mai mare dintre acestea va găzdui 5.500 de persoane. În zona de desfăşurare a exerciţiilor vor fi pregătite 35.000 de paturi, vor fi servite 1,8 milioane de mese înainte şi în timpul exerciţiului, iar în timpul acestuia vor fi furnizate 4,6 milioane de sticle de apă.

"Trident Juncture 2018" este, de asemenea, o platformă excelentă pentru a coopera cu parteneri apropiaţi, cum ar fi Finlanda şi Suedia, în cadrul demersurilor acestora pentru consolidarea parteneriatului cu Norvegia, SUA şi NATO.

Exerciţiul va fi condus de Comandamentul Forţelor Întrunite din Neapole, al cărui comandant este amiralul James G. Foggo - US Navy, în acelaşi timp, comandant al Forţelor Navale americane din Europa şi din Africa.

El va conduce exerciţiul de la bordul USS Mount Whitney (cea mai sofisticată navă de comandă şi control a SUA, navă fanion a Flotei a-VI-a) şi va fi secondat în conducere de locţiitorul său, generalul locotenent Christian Juneau (Canada Army), pentru coordonarea forţelor terestre, iar din partea ţării gazdă, de generalul locotenent Rune Jakobsen, Comandantul Comandamentului Întrunit din Bodø, Norvegia.

Exerciţiul este conceput pentru a testa, în toate domeniile, interoperabilitatea forţelor naţionale şi capacitatea Alianţei de a desfăşura operaţii militare la scară largă, în condiţii dificile, oriunde, pentru a contracara orice tip de agresiune.

"Trident Juncture 2018" va oferi platforma pentru testarea, perfecţionarea şi dezvoltarea în continuare a capabilităţilor existente sau a altora noi, netestate încă, prin coordonarea şi integrarea experimentelor entităţilor aparţinând fiecărei naţiuni NATO. În cadrul exerciţiului vor fi coordonate peste 20 de activităţi experimentale în scop de validare. Câteva dintre cele mai importante vor fi prezentate în continuare.

Activarea Celulei de coordonare a Modulelor aeriene Dislocabile 

Proiectul, condus de Italia, îşi propune să experimenteze abilitatea NATO de a coordona dislocarea unei baze aeriene, în scopul sprijinirii eforturilor logistice ale unei naţiuni gazdă, pentru desfăşurarea operaţiilor aeriene.

Capacitatea de deschidere a teatrului de operaţii

Experimentul constă în validarea finală a conceptului „Aeroport de debarcare a capacităţii de deschidere a teatrului de operaţii”. Acesta va oferi servicii de transport aerian şi servicii de manipulare (pasageri şi mărfuri) pentru toate transporturile aeriene strategice precum şi conectarea aeriană tactică în interiorul teatrului de operaţii în sprijinul misiunii NATO. Aeroportul va asigura elementele necesare pentru recepţie şi deplasare continuă a forţelor pentru o perioadă de 90 de zile.

Sistemul de comandă şi control terestru 

Actuala versiune a sistemului NATO de comandă şi control terestru urmează să atingă limita aplicabilităţii în anul 2021. Pentru a evita un decalaj de capabilităţi şi a oferi posibilitatea creării unui nou sistem de comandă şi control terestru, în cadrul exerciţiului se vor face observaţii în scopul identificării cerinţelor pentru viitoarea dezvoltare a acestei capabilităţi.

Evaluarea Mediului de Informaţii

Obiectivul experimentului este de a valida o capacitate iniţială de evaluare a mediului informatic care să ofere o mai bună cunoaştere a mediului informaţional şi să susţină acţiunile militare în războiul hibrid şi în cel digital.

Utilizarea sistemului de Supraveghere Terestră al Alianţei (Alliance Ground Surveillance - AGS)
Experimentul are ca scop testarea eficienţei sistemului AGS de a include datele culese de sistemele de Informaţii, Supraveghere si Cercetare (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance - ISR) aparţinând naţiunilor membre NATO în vederea procesării, exploatării şi diseminării informaţiilor beneficiarilor implicaţi în planificarea şi desfăşurarea operaţiunilor NATO. Atingerea capabilităţii operaţionale complete de către Sistemul AGS va presupune schimbarea fundamentală a modului în care NATO va disemina datele ISR.

Platforme fără pilot pentru protecţia forţei şi a bazelor

Platformele fără pilot pentru protecţia forţei şi a bazelor militare reprezintă un experiment de validare a conceptului de utilizare a datelor transmise de senzori (de supraveghere cu cameră, de mişcare, de detectare a focului etc.) unei interfeţe de utilizator unic în sistemul de comandă şi control. Pachetul de senzori cuprinde sisteme de armament fără pilot ce vor fi angajate pentru contracararea ameninţărilor inamice.

Logistica expediţionară

În acest domeniu, se va experimenta Conceptul de operare al Forţelor Infanteriei Marine 2025 şi Logistica Hibridă a SUA, ceea ce va presupune integrarea, sincronizarea şi exploatarea tehnologiilor logistice expediţionare în operaţiunile Forţelor Întrunite. Scopul acestui experiment este de a demonstra capacitatea de asigurare şi livrare a echipamentelor către trupele izolate, în zone periculoase.

Asigurarea intervenţiilor tehnice în teren

Scopul acestui experiment este de a valida şi demonstra un concept în care unităţile logistice dotate cu containere specializate, prin utilizarea aeronavelor fără pilot, vor asigura forţele terestre cu piese de schimb originale sau după modificarea în teren a părţilor sau sistemelor existente, în scopul asigurării continuităţii operaţiei.

Interfaţa medicală civil-militară

Obiectivul acestui experiment este de a explora interacţiunea dintre componentele medicinei civile şi militare, pentru a identifica cerinţele privind interfaţa medicală civil-militară şi fluxul de informaţii necesare pentru a dezvolta o înţelegere comună şi a îmbunătăţi reacţia la criză. Totodată experimentul implică activităţi de testare a facilitaţilor medicale civile aparţinând naţiunii gazdă, privind colaborarea cu capabilităţile medicale ale NATO.

Zona de desfăşurare, dimensiunea şi complexitatea exerciţiului "Trident Juncture 2018", cea mai mare demonstraţie de forţă a Alianţei Nord-Atlantice din ultimii 30 de ani, vor asigura tuturor participanţilor un mediu realist de aplicare a unui scenariu de luptă de înaltă intensitate, cu libertate de manevră în toate dimensiunile, pregătind NATO pentru provocările viitoare.