Trenduri transatlantice în 2022: Cei mai mulţi români văd China drept un stat partener, cu care vor mai multă cooperare în domeniul noilor tehnologii | Lituania, Polonia şi România văd NATO ca un element important pentru securitatea lor

 Astfel, studiul scoate la iveală atât schimbări majore în relaţia transatlantică, cât şi provocări pentru viitorul cooperării transatlantice. Deşi SUA sunt privite drept cel mai influent actor pe scena globală, în acest moment, acest lucru ar urma să se schimbe, în următorii cinci ani, după cum cred respondenţii sondajului realizat de GMF. Totodată, cu toate că SUA sunt văzute drept un  element esenţial în asigurarea apărării şi securităţii europene, europenii cred că UE joacă un rol important în securitatea naţională a ţărilor lor, considerând că o coordonare în cadrul Uniunii Europene ar duce la descurajarea eficientă a Rusiei şi Chinei.

Principalele concluzii ale studiului sunt:

 - UE şi NATO sunt priviţi drept actori importanţi pentru securitatea ţărilor respondenţilor (aceştia provin din 14 ţări ale comunităţii transatlantice: Canada, Germania, Franţa, Italia, Lituania, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Turcia, UK şi SUA);

- respondenţii nu doresc trimiterea de echipamente militare sau trupe în Taiwan, în cazul unei invazii din partea Chinei;

-evaluarea relaţiei cu China este o provocare pentru mulţi dintre respondenţi. În multe ţări, aceştia nu ştiu dacă Beijingul este un partener, competitor sau un rival;

- europenii preferă ca UE mai debragă să încerce să rezolve problemele cu Rusia şi China, decât să coopereze cu SUA;

- Germania este privită drept un partener de încredere, cu un procentaj mai mare decât anul trecut, principalele ţări care au pierdut punctaj din acest punct de vedere fiind Polonia, Turcia, SUA şi Spania:

-Suedia, Canada şi Germania sunt actorii cu cea mai mare încredere primită de la respondenţii tuturor ţărilor;

-În Turcia şi UK, cei mai mulţi dintre respondenţi cred că UE este importantă pentru securitatea lor; Mulţi dintre respondenţii din Turcia vor ca ţara lor să coopereze cu democraţiile pentru abordarea provocărilor globale;

-Lituania, Polonia şi România văd NATO ca un element important pentru securitatea ţărilor lor;

- tinerii au, în general, o perspectivă mai puţin pozitivă despre influenţa SUA în lume;

- sprijinul pentru aderarea Finlandei şi Suediei la NATO este puternic în aproape toate ţările supuse sondajului, cu excepţia Turciei;

Cât despre români, aceştia cred că cel mai important actor în următorii cinci ani va fi SUA (42%), urmat de China  (31%), UE (15%), Rusia (7%), restul de 5% răspunzând cu „nu ştiu”.  Influenţa SUA în afacerile internaţionale este văzută de români ca fiind în general pozitivă (45%), restul considerând-o foarte pozitivă (20%), negativă (16%) sau foarte negativă (10). UE, însă, depăşeşte procentajul obţinut la SUA când vine vorba despre influenţa în afacerile internaţionale, întrucât respondenţii români o văd în general pozitivă în proporţie de 50%, foarte pozitivă 24%, negativă 13% şi foarte negativă doar în proporţie de 5%.

Surpriza apare, însă, atunci când respodenţii din România sunt întrebaţi ce cred despre influenţa Chinei în afacerile internaţionale, întrucât românii sunt singurii care au  o părere în general pozitivă  (39%), foarte pozitivă (10%), negativă (30%) sau foarte negativă (10%). În privinţa Rusiei, lucrurile sunt puţin îngrijorătoare, deoarece doar 64% dintre respondenţii români au o părere negativă despre influenţa Rusiei în afacerile globale, 25% dintre aceştia având o părere pozitivă, chiar şi în contextul războiului iniţiat de Moscova în Ucraina.

La capitolul relaţii transatlantice, Suedia, Canada şi Germania sunt statele cu cea mai mare încredere primită de la respondenţi. Românii consideră că sunt parteneri de încredere şi UK (81%) şi SUA (80%).

Întrebaţi ce părere au despre condiţia democraţiei din ţările lor, suedezii au fost cei mai mulţumiţi (72%), urmaţi de canadieni (65%), însă procentul scade în Polonia (36%), Italia (31%) şi Turcia (21%). Românii cred, în proporţie de 44%, că democraţia este într-o stare bună în ţară, în timp ce 53% dintre ei cred că aceasta este într-o stare proastă sau chiar în pericol. Surprinzător este, însă, că întrebaţi ce fel de parteneri preferă să aibă România, românii au ales în proporţie de doar 45% parteneri democratici, 39% dintre aceştia susţinând că nu contează dacă este vorba de democraţii sau non-democraţii.

Stabilitatea în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea Europei a fost perturbată la începutul anului de războiul din Ucraina, iniţiat de Rusia. Tocmai de aceea, ţările din apropiere de Ucraina cred că cele mai importante provocări de securitate sunt Rusia şi războiul interstatal.

 În România, 18% cred că Rusia este principala provocare de securitate, iar 27% cred că este războiul interstatal, restul procentajului mergând către schimbări climatice 15%, terorism 3%, pandemii 5%, imigraţia 7%, securitate cibernetică 10%, proliferarea nucleară 5% şi China 1%. De asemenea, şi importanţa NATO a fost influenţată de războiul ruso-ucrainean, întrucât 91% dintre polonezi, 88% dintre români şi 87% dintre lituanieni văd Alianţa drept importantă. Mai mult decât atât, românii cred în proporţie de 57% că SUA sunt foarte implicate în apărarea Europei, pe când 27% cred că sunt cumva implicate, iar 13% deloc implicate.

Românii vor parteneriate cu China

Deşi China a fost inclusă pe lista provocărilor aduse Alianţei (din care face parte şi România), se pare că respondenţii români au, în general, o atitudine pozitivă faţă de această ţară.

Întrebaţi cum văd relaţia dintre România şi China, românii au răspuns în proporţie de 46% că văd China drept partener, 20% competitior, 7% văd Beijingul drept rival, iar 26% nu ştiu. De asemenea, România se află printre ţările ale căror respondeţi sunt în favoarea unei mai mari cooperări cu China, în special în domeniul noilor tehnologii. În plus, întrebaţi dacă ar fi de acord ca România să aibă o abordare dură faţă de China, dacă acest lucru ar avea un impact negativ asupra economiei ţării, românii au răspuns că nu 54%, doar 28% văzând necesară o astfel de abordare, 18% răspunzând „nu ştiu”.

Românii par să aibă idei destul de împărţite cu privre la multe dintre problemele legate de principalele provocări de securitate, actorii cu influenţă în afacerile internaţionale şi chiar faţă de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Unul dintre motivele acestei confuzii poate fi dezinformarea rusă, care a reuşit să pătrundă în spaţiul românesc cu uşurinţă.

Citeşte şi: Valeriu Paşa, WatchDog.md: Pentru propaganda Kremlinului, este important ca publicul să nu fie de partea adevărului, cât mai mulţi să fie confuzi