Teoriile conspiraţiei alimentează extremismul – noua teză a FBI
Liviu IoniţăPentru prima dată, Biroul Federal de Investigaţii / FBI include teoriile conspiraţiei în rândul ameninţărilor interne, potrivit unui document al agenţiei, elaborat în 30 mai, anul acesta, de biroul FBI din Phoenix.

Documentul, preluat imediat de Yahoo News, deşi nu este clasificat, conţine precizări considerate fie law enforcement sensitive, care se referă la informaţii cu caracter sensibil, fie for official use only, termen utilizat, de asemenea, pentru materiale sensibile, care nu sunt destinate publicului.
Referirile la teoriile conspiraţiei din Buletinul FBI sunt clasificate şi analizate pe domenii şi grad de risc, astfel:
- teoriile conspiraţiei, de natură antiguvernamentală, motivate de intoleranţa faţă de anumite grupuri sociale, ori având ca subiect elemente din zona periferică a politicului, îi pot determina pe unii extremişti să se angajeze în activităţi violente sau criminale;
- evaluări ale agenţiei evidenţiază că, în anumite cazuri, astfel de teorii încurajează direcţionarea acţiunilor către ţinte anume, oameni, organizaţii, locuri, crescând riscul violenţelor extremiste;
- deşi unele dintre teorii sunt benigne, altele crează serioase riscuri, istoria demonstrând că au fost la originea unor acţiuni de genocid, de tip vânătoare de vrăjitoare sau acte de terorism;
- nu este nou faptul că teoriile respective – care se pot manifesta şi în perioada scrutinului prezidenţial din 2020 - generează acţiuni violente sau criminale, dar procesul de dezvoltare şi diseminare a fost modificat de informatizare, Internetul şi platformele de social media contribuind la accentuarea fenomenului.
Documentul este primul produs elaborat de FBI care examinează ameninţările prin prisma teoriilor conspiraţiei şi poate oferi un punct de plecare pentru evaluări viitoare.
În accepţiunea FBI, teoriile conspiraţiei sunt o încercare de explicare a unor evenimente ori circumstanţe ca fiind rezultatul unui grup de actori care lucrează în secret în beneficiul propriu şi în detrimentul altora. Conspiraţiile reale implică activităţi ilegale, antiguvernamentale, care produc prejudiciu şi la care oficiali guvernamentali de rang înalt şi elite politice au fost expuse în trecut.
Documentul conţine numeroase exemple de acţiuni generate de teoriile conspiraţiei, iar în anexă sunt menţionate exemple pentru teorii antiguvernamentale (Noua Ordine Mondială, conspiraţie mondială condusă de grupuri de putere financiară şi politică), teorii ale conspiraţiei generate de intoleranţă faţă de grupuri sociale (de exemplu agenţi evrei care controlează guvernul) şi teorii aflate la periferia politicului (Pizzagate, QAnon).
Care au fost principalele reacţii generate de publicarea documentului biroului din Phoenix?
…FBI …
Un purtător de cuvânt al agenţiei a afirmat că este în practica standard a FBI să nu facă comentarii referitoare la produse specifice de informaţii. A mai adăugat că FBI împărtăşeşte în mod regulat informaţii cu partenerii săi din structuri locale de aplicare a legii pentru a ajuta la protejarea comunităţilor pe care le servesc.
Ca şi în cazul tuturor investigaţiilor sale, FBI nu poate monitoriza niciodată un site web sau o platformă de socializare fără o cauză probabilă.
…presa americană…
Atenţia a fost captată, în special, de referirile făcute la Pizzagate şi QAnon.
Pizzagate este o teorie vehiculată în jurul campaniei electorale din 2016, potrivit căreia email-urile lui John Podesta, managerul de campanie al candidatei democrate, Hillary Clinton, care au fost făcute publice, conţineau mesaje codificate ce sugerau legătura dintre mai multe restaurante din SUA şi oficiali guvernamentali, în cadrul unei reţele de trafic de persoane şi pedofilie. Mesajele conţineau şi discuţii cu proprietarul pizzeriei Comet Ping Pong, James Alefantis, susţinător al Partidului Democrat, despre o posibilă strângere de fonduri pentru campanie, discuţii speculate apoi intens de către utilizatorii platformei 4Chan (dark web).
Una dintre urmări: un atac armat asupra pizzeriei Comet Ping Pong din Washington, protagonistul, Edgar Maddison Welch, fiind inspirat de teoria respectivă.
Teoria QAnon se referă la un complot la adresa preşedintelui Donald Trump şi susţinătorilor săi pus la cale de statul paralel (deep state), teorie iniţiată tot pe 4Chan şi 8Chan, printr-o postare a unui anume Q (Q Clearance Patriot, sugerând deţinerea unei autorizaţii de acces Q, necesară pentru clasificări restricted data). Q este şi personajul unui roman italian semnat de Wu Ming (anonimul, în chineză), apărut în 1999, despre un spion care activează în numele Bisericii Catolice. Susţinătorii on-line ai teoriei, dar şi susţinători ai preşedintelui Trump, în special The Storm şi The Great Awakening, utilizează pentru postările de pe social media haştagul WWG1WGA - where we go one, we go all (unde merge unul, mergem toţi). Adepţii teoriei consideră că Donald Trump conduce o luptă din culise cu elementele deep state, reprezentate de Hillary Clinton ori de fostul director al FBI, James Comey.
Media Matters for America, organizaţie de monitorizare a presei, a făcut legături între multiple incidente violente şi ameninţări cu violenţa legate de adepţii QAnon: un bărbat din Washington care şi-a ucis fratele cu o sabie, un altul din Oregon care a ameninţat să ucidă angajaţii YouTube pentru acte de cenzură, o persoană din Nevada care a blocat barajul Hoover cu un vehicul blindat.
Odată ce Pizzagate şi QAnon au fost readuse în prim plan, se aminteşte că preşedintele Donald Trump a acţionat, cu diverse prilejuri, în moduri care i-a încurajat pe adepţii teoriilor respective. Astfel, oricât ar părea de absurd, Administraţia Trump a ajutat la promovarea acestei teorii a conspiraţiei prin aprobarea, mai mult sau mai puţin tacită, a susţinătorilor şi amplificarea mesajelor acestora.
De pildă, Donald Trump ar fi autorul unor retweeturi ale adepţilor teoriei. Şi tot el ar căuta apropierea unor adepţi din aceste cercuri (Bill Mitchell, Michael Lebron) sau ar da diverse mesaje în timpul mitingurilor, considerate încurajatoare de către cei care promovează QAnon.
Ca urmare, nominalizarea teoriilor conspiraţiei ca o ameninţare la adresa securităţii interne ar putea fi un fulger politic pentru preşedintele Trump care continuă disputa cu agenţiile de informaţii.
Evaluarea FBI este considerată notabilă, având în vedere nu numai numărul ridicat de teorii ale conspiraţiei, ci şi uşurinţa cu care sunt răspândite. Iar unele dintre ele şi-au făcut drum la Casa Albă.
De la preluarea funcţiei, preşedintele, cel care a utilizat afirmaţia fără temei că Barack Obama nu s-a născut în Statele Unite, împreună cu cei care îl susţin, sugerează adesea că este victima unei conspiraţii profunde pentru a fi înlăturat. Iar Fox News a promovat astfel de idei şi preşedintele Trump nu a făcut nimic pentru a descuraja mesajul.
Nate Snyder, fost oficial specializat în combaterea terorismului în Administraţia Obama, consideră că adepţii teoriei conspiraţiei folosesc aceleaşi reguli strategice pe care grupuri precum ISIS şi Al-Qaida le-au folosit pentru a inspira, recruta şi efectua atacuri.
Tot el afirmă că aproape toţi, dacă nu chiar toţi, analiştii de informaţii care se concentrează pe grupuri extremiste interne au fost eliminaţi de către Trump, nemaifiind nimeni în agenţii care să se ocupe de asta.
De partea cealaltă, criticii FBI consideră că buletinul este caracterizat de aceleaşi excese ca rapoartele anterioare ale agenţiei care fac referiri la ameninţările aşa-numit extremiste de identitate neagră şi este dezvăluit într-un moment în care agenţia se confruntă cu presiuni pentru a explica ce anume consideră extremist şi modul în care guvernul urmăreşte terorismul intern.
FBI s-a confruntat anterior cu critici pentru utilizarea termenului extremiştii de identitate neagră şi a declarat că a eliminat categoriile separate pentru extremiştii cu identitate neagră şi suprematiştii albi, şi se va concentra pe violenţa motivată rasial.
Accentul pus, recent, pe teoriile conspiraţiei pare să se încadreze în categoria mai largă a extremismului anti-guvernamental.
Dezvăluirea documentului vine la o săptămână după ce directorul FBI, Christopher Wray, a declarat în Senat că violenţa suprematismului alb a fost motivaţia majorităţii cazurilor de terorism intern pe care biroul le-a investigat în anul fiscal 2019, iar Michael C. McGarrity, directorul adjunct al diviziei de combatere a terorismului, a menţionat clasificările pe care FBI le face terorismului intern: motivat rasial, anti-guvernare / anti-autoritate, extremism de mediu, extremism generat de avort (pro şi anti-avort).
Pentru Michael German, fost ofiţer FBI şi membru al Centrului pentru Justiţie din Brennan, documentul continuă să promoveze conceptul de radicalizare … şi conţine idei proaste care îi îndreaptă pe oameni pe calea violenţei. El e menit să justifice în continuare, supravegherea în masă. German speră ca eforturile semnificative ale marilor companii de social media de a elimina sau contracara conţinutul conspirator potenţial dăunător să conducă la modificarea evaluării FBI.
Îndoieli asupra documentului publicat de Yahoo News au fost exprimate şi de istoricul David Garrow care consideră că din el se desprinde ipoteza implicită a FBI potrivit căreia violenţa este motivată de convingeri ideologice şi nu de afecţiuni mintale. Pentru Garrow, definiţia FBI îşi are rădăcinile în paranoia de birou care datează de zeci de ani.
La rândul său, Joe Uscinski, profesor asociat de ştiinţe politice la Universitatea din Miami, a cărui lucrare asupra teoriilor conspiraţiei este citată în buletinul de informaţii, a declarat că nu există date care să sugereze că teoriile conspiraţiei sunt mai răspândite acum decât în trecut, dar conspiraţiile, pur şi simplu, atrag atenţia mass-media.
…Russia Today
Potrivit publicaţiei, frecventa dezvăluire a unor conspiraţii reale sau fabricate care implică activităţi ilegale, dăunătoare sau neconstituţionale de către oficiali guvernamentali sau personalităţi politice de frunte contribuie la răspândirea teoriilor conspiraţiei şi este o recunoaştere a FBI că expunerea unor astfel de comploturi încurajează conspiraţionismul în societate.
Publicaţia aminteşte, în aceeaşi notă ironică, de cele două treimi dintre americani care cred altceva decât povestea oficială privind asasinarea lui JFK, în timp ce mai mult de jumătate cred că guvernul ascunde informaţii despre atacurile teroriste din 11 septembrie.
Iar alţii mai cred în sprijinul rus acordat preşedintelui Donald Trump la alegeri, deşi ancheta Mueller a fost încheiată fără acuzaţii şi fără dovezi.
Dar dacă rezultatul anchetei face şi el parte din Marea Conspiraţie?
