Tancul sud-coreean K2 primeşte certificare NATO şi deschide noi oportunităţi în Europa. Intră şi România în portofoliul sud-coreenilor?

Recunoaşterea reprezintă un avantaj important pentru Hyundai Rotem în competiţiile internaţionale de achiziţii militare, în special pe piaţa europeană. Compania intenţionează să extindă certificarea şi pentru alte produse din portofoliu, precum vehicule blindate de recuperare şi platforme pentru misiuni de geniu.

Succesul vine în contextul creşterii cererii pentru echipamente sud-coreene de apărare, cunoscute sub denumirea de „K-Defense”. Sistemele sud-coreene sunt apreciate pentru compatibilitatea cu standardele NATO, livrările rapide, costurile competitive şi disponibilitatea transferului de tehnologie.

Un moment important pentru Hyundai Rotem a fost acordul cu Polonia pentru furnizarea a până la 1.000 de tancuri K2, care include şi producţie locală. Primele vehicule au fost livrate la doar câteva luni după semnarea contractului din 2022, consolidând imaginea Coreei de Sud ca furnizor important de tehnică militară pentru Europa.

Şi alte companii sud-coreene îşi extind prezenţa pe continent, precum Hanwha Aerospace, care a obţinut contracte pentru sisteme de rachete Chunmoo în mai multe state europene şi a dezvoltat parteneriate pentru producţie locală.

Şi România vrea să cumpere tancuri de luptă

România desfăşoară o achiziţie de tancuri de luptă în două etape.  Etapa I, faza I, a acestei achiziţii a fost iniţiată în anul 2023 şi a presupus achiziţia a 54 de tancuri Abrams modernizate în varianta M1A2 SEP v3 ş~i 12 derivate pe şasiu de tanc (4 tractoare de evacuare, 4 poduri mobile de asalt, 4 dragoare de mine), în uz din stocul Armatei SUA.  Această etapă este în derulare printr-un acord ,,Guvern la Guvern” cu Statele Unite ale Americii, având o valoare de 1.068.526.880 dolari şi termen de livrare estimat pentru toate echipamentele anul 2028. Acum, MApN vrea să doteze Armata României cu 216 tancuri şi 76 de derivate, mai precis 16 tractoare de evacuare, 44 de poduri mobile de asalt şi 16 dragoare de mine. Documentul privind înzestrarea cu tancuri de luptă, în etapa a doua, a fost trimis la Parlament în septembrie, anul trecut.

În Etapa II a programului de înzestrare se au în vedere urrnătoarele măsuri pentru protejarea intereselor esenţiale de securitate naţională ale României prin derularea de operaţiuni de cooperare tehnologică şi industrială:

a. Fabricarea/integrarea în ţară a produsului final, inclusiv a următoarelor subsisteme:

- carcasa blindată: realizare integrală, pornind de la semifabricatul placa de blindaj nedebitată şi neîndoită sau de Ia carcasa turnată, până la produs final vopsit;

 - aparatura de ochire şi observare (inclusiv cea asociată sistemelor de armament) — asamblare, integrarea componentelor şi subansamblelor, testare finală ansambluri;

- sistemul de avertizare si reacţie împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului – asamblare, integrarea componentelor şi subansamblelor, testare finală ansambluri;

- sistemul de armament – asamblare, integrarea componentelor şi subansamblelor, testare finală asambluri, inclusiv trageri şi suplimentar următoarele elemente:

• turelă cu tun cal. 120 mm: carcasa turelei (pornind de Ia semifabricatul placa de blindaj nedebitată şi neîndoită  au de la turela turnată până la produs final vopsit), motoare pentru acţionarea turelei mecanisme de acţionarce, cabluri, suporturi pentru sistemele anexe, leagăn;
• turelă telecomandată cu mitralieră cal. 12,7 mm: motoare pentru acţionarea turelei, mecanisme de acţionare, cabluri, suporturi pentru sistemele anexe, leagăn; sistemul de protecţie balistică ş antimină asamblare, integrarea componentelor şi subansamblelor şi suplimentar următoarele:
• montare blindaj suplimentar (add-on armour);
• montare pătură anti schije (spall-liner);
• fabricare scaune echipaj;
• sistemul de comunicaţii şi informatică — instalare, integrare, testare componente şi subansamble:
• asamblare şi integrare pentru PDU (power distribution unit) i CSB (creselector box), fabricare rack-un ~şi pachet integrare software;

- suita de aplicaţii software de comandă-control:

-   realizarea suitei de aplicaţii software de comandă-control presupune obligativitatea deţinerii pe teritoriul naţional a codului sursă pentru aceasta de către un operator economic din România, precum şi înregistrarea acesteia în Registrul naţional al programelor pentru calculator, administrat de Oficiul  Român pentru Drepturile de Autor, ca fiind program de fabricaţie proprie, conform Ordonanţei Guvernului nr. 25/2006 privind întărirea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, este subliniat că mentenanţa trebuie făcută pe teritoriul naţional, nivel complex pe timp de război şi nivel de operator, intermediar şi complex pe timp de pace.

Încă nu este clar ce tancuri va alege România, însă s-a vehiculat mult timp că acestea ar putea fi tancuri sud-coreene, mai ales că fostul ministru al apărării, Angel Tîlvăr, spunea în 2024 că România este interesată de tancurile din Coreea. În 2026, România alocă 2,43% din PIB pentru apărare şi se bucură şi de un împrumut de 16 miliarde de euro, prin SAFE, pentru înarmare. Armata Română a testat deja, în România, tancul K2.