Talibanii s-au instalat în palatul prezidenţial din Kabul. Cine sunt liderii insurgenţilor care au condus luptele împotriva guvernului afgan?

Stabilirea unui nou guvern la Kabul, condus de talibani, este tot mai aproape de realitate, după cum şi liderii lumii prevăd. Cu toate acestea, se cunosc foarte puţine detalii despre cei care ar putea conduce acest nou guvern.

Şase dintre cele mai importante persoane din mişcarea talibană – prezentate de Al Jazeera - ar putea să ne ofere câteva indicii despre perspectiva politică şi militară a acestora în ceea ce priveşte viitorul Afganistanului.

Liderul suprem al talibanilor, Haibatullah Akhundzada, cunoscut drept „Liderul credincioşilor”, este cel care are decizia finală asupra problemelor talibanilor legate de politică, armată şi religie.

Akhunzada a preluat această poziţie de la predecesorul său, Akhtar Mansour, care a fost omorât de o dronă americană la graniţa dintre Afganistan şi Pakistan, în 2016. Pentru mai bine de 15 ani, acesta a ţinut predică la o moschee din Kuchlak, un oraş din Pakistan. Are între 55 şi 60 de ani.

„Este cunoscut pentru rolul său neîndurător din timpul conducerii talibane, pe când era judecător în Kandahar. Şi-a păstrat poziţia de muhajedin tradiţional şi a luat decizii ori de câte ori Mullah Mansoor nu era disponibil”, a declarat un fost lider taliban pentru AJ. Acesta are o reputaţie de conducător conservator şi are o atittudine de persoană tribală, neştiind nici măcar cum să folosească un telefon. Potrivit unui expert afgan care s-a întâlnit cu acesta, lui Akhundzada nu îi place să apară în public şi are un trecut destul de misterios.

Mullah Mohammad Yaqoob este o altă figură importantă din grupul talibanilor. Este fiul fondatorului talibanilor, Mullah Omar, şi coordonează operaţiile militare ale grupului. Acesta a fost propus drept liderul mişcării de mai multe ori în trecut. Cu toate acesta, în 2016, pentru că nu credea că are experienţa necesară şi pentru că era prea tânăr, acesta l-a propus pe Akhunzada drept lider al talibanilor. Yaqoob are în jur de 30 de ani.

Sirajuddin Haqqani este fiul comandantului mujahedinilor, Jalaluddin Haqqani, şi conduce reţeaua Haqqani, un grup organizat care are în grijă bunurile militare şi financiare, de-a lungul graniţei dintre Pakistan şi Afganistan.

Acesta este numit de către FBI „terorist global” şi căutat pentru implicarea sa în atacul din ianuarie 2008 asupra unui hotel din Kabul, care s-a încheiat cu moartea a şase persoane, inclusiv a unui cetăţean american. De asemenea, acesta este suspect de implicarea într-o tentativă de asasinat asupra fostului preşedinte Hamid Karzai şi într-un atac asupra ambasadei indiene.

Mullah Abdul Ghani Baradar este unul dintre co-fondatorii talibanilor şi conduce, acum, biroul politic al acestora, fiind şi membru al grupului de negociatori din Doha, care încearcă să stabilească un acord de pace pentru Afganistan.

Baradar a fost unul dintre oamenii de încredere ai lui Mullah Omar. A fost prins de forţele de securitate în 2010, în sudul oraşului pakistanez Karachi, şi eliberat în 2018.

Sher Mohammad Abbas Stanikzai este fost ministru adjunct în guvernul taliban – înainte de înlăturarea de la putere - şi a trăit în Doha pentru aproape 10 ani. Din 2015, acesta a devenit şeful biroului politic al grupului. A luat parte la negocierile cu guvernul afgan şi a reprezentant talibanii în mai multe călătorii diplomatiec către câteva ţări.

Şeful echipei de negociatori, Abdul Hakim Haqqani, este o altă figură importantă a grupului insurgenţilor. Acesta este omul de încredere al lui Akhundzada şi este fost şef pe justiţie al talibanilor.

Deşi susţin că nu doresc să rănească civilii, luptele dintre talibani şi forţele armate afgane au creat numeroase victime de-a lungul anilor. Talibanii cred că lupta lor este justificată, întrucât trebuie să forţeze guvernul afgan să „renunţe la cultura occidenală”, după cum se arată într-un interviu recent luat talibanilor de către BBC.

Talibanii au fost înlăturaţi de la putere odată cu prezenţa americană în Afganistan, iar o întoarcere la regulile impuse în timpul guvernului taliban ar provoca mari probleme privind drepturile omului.

În trecut, talibanii au interzis femeilor dreptul la educaţie, au desfăşurat executări publice ale oponenţilor şi au persecutat minorităţile – precum şiiţii Hazara.

Duminică dimineaţă, în timp ce talibanii intrau în Kabul, femeile afgane s-au văzut nevoite să îşi acopere chipul cu eşarfe (burqa) din teama că talibanii le vor agresa în caz contrar.

Deşi talibanii susţin că femeile vor continua să aibă aceleaşi drepturi ca înainte, realitatea din teren este alta. De frica insurgenţilor, acestea au încetat să mai meargă la universitate, nu mai pot călători cu transportul în comun – deoarece şoferii refuză să transporte femei - şi nici nu pot ieşi neînsoţite pe stradă.

Citeşte şi: Cine sunt talibanii şi ce se află în spatele haosului pe care îl creează în Afganistan