Tabla de şah de la Praga. Partida dintre preşedinte şi serviciile secrete

Preşedintele Miloš Zeman, social-democrat, fost premier al Cehiei şi lider al statului din martie 2013, aflat la al doilea mandat, îl admiră pe Donald Trump şi manifestă o atitudine prietenoasă faţă de Rusia şi China.

În 2017, într-o întâlnire cu Vladimir Putin, la Beijing, în prezenţa unor reprezentanţi ai mass media, preşedintele ceh „glumea” cu omologul său rus, întrebându-se dacă ar trebui să „lichideze” vreunul dintre jurnaliştii de faţă, deoarece … „sunt prea mulţi”.

De cealaltă parte, comunitatea cehă de informaţii îi consideră pe spionii ruşi unii dintre cei mai activi agenţi străini care operează în Republica Cehă.

Neînţelegerile între şeful statului ceh şi conducerea serviciilor de informaţii au atins, recent, un nou nivel.

Postul de radio public ceh, Cesky Rozhlas, a făcut cunoscută, la 30 noiembrie, o solicitare neobişnuită a preşedintelui ceh către Michal Koudelka, directorul Serviciului de Informaţii de Securitate (BIS).

Miloš Zeman a cerut, nici mai mult nici mai puţin, decât lista spionilor ruşi prezenţi în Cehia.

Praga ... un centru regional important pentru activităţile de informaţii ruse

De câţiva ani, în rapoartele anuale de activitate, Serviciul ceh de Informaţii (BIS) îşi menţionează acelaşi obiectiv principal: contracararea activităţilor de origine rusă sau chineză, cu implicaţii asupra securităţii naţionale cehe.

În conformitate cu European Values Center for Security Policy, poziţia Republicii Cehe faţă de Rusia este una ambivalentă, dar „conştientizând, pe deplin, ameninţările pe care acest stat le prezintă”.

Pentru această organizaţie neguvernamentală, care gestionează programul strategic „Kremlin Watch”, având drept scop „expunerea instrumentelor de influenţă rusă şi a operaţiunilor de dezinformare împotriva democraţiilor occidentale”, în Cehia nu este clar dacă Rusia trebuie văzută ca o ameninţare ori ca un partener important cu care trebuie consolidată cooperarea.

Membră a UE şi una dintre primele ţări din fostul bloc din Est care au aderat la NATO, Cehia este dependentă, în domeniul energetic, de importurile din Rusia, stat care este şi cel mai mare partener comercial al său din afara Uniunii.

Aproximativ 73% din gazele cehe şi 68% din importurile de petrol provin din Rusia, iar contractul pe termen lung al Gazprom cu RWE Transgas se încheie la sfârşitul anului 2035.

Conform datelor oficiale, peste 40.000 de cetăţeni ai Federaţiei Ruse indică Republica Cehă ca reşedinţă permanentă, al patrulea cel mai popular loc de stabilire a domiciliului pentru ruşi, după SUA, Germania şi Letonia.

În mai 2020, Federaţia Rusă avea la Praga 51 de diplomaţi şi 87 de membri ai personalului administrativ şi tehnic (de asemenea, cu statut diplomatic).

Potrivit think tank-ului polonez Warsaw Institute, Ambasada Rusiei la Praga a devenit un centru regional important pentru activităţile de informaţii ruse, în clădirea care a găzduit Gestapo-ul în timpul ocupaţiei germane derulându-şi acum activitatea diplomatică de două ori mai multe persoane decât ar fi necesare într-o ţară precum Republica Cehă.

Şi rapoartele serviciului secret ceh consideră că misiunea diplomatică rusă în Republica Cehă deţine un număr excesiv de personal, ceea ce reprezintă o problemă de securitate pe termen lung şi creşte ameninţarea pentru cetăţenii cehi de a se confrunta, de a avea contact, cu un serviciu de informaţii străin.

Strategia hibridă şi spionajul prin proxy

Dar, în raportul de activitate pe anul 2018, BIS menţiona că, în cazul Rusiei, principala ameninţare nu o reprezintă nici activitatea de spionaj, nici cea de contraspionaj, ci caracterul neconvenţional („hibrid”) al operaţiunilor ruseşti îndreptate către cei pe care Moscova îi consideră, în principal, ca afectându-i securitatea: NATO şi statele sale membre.

În conformitate cu strategia hibridă, ofiţerii de informaţii ruşi – membri şi colaboratori de la toate serviciile de informaţii ruse (informaţii externe - SVR, informaţii militare externe - GRU şi informaţii interne - FSB) - s-au străduit să stabilească legături şi să cultive o bază de influenţă prin apropierea de politicieni.

Entităţile de informaţii pot schimba roluri şi funcţii şi astfel orice autoritate (sau agenţia sa subordonată) poate fi utilizată pentru operaţiuni de informaţii sau pentru acoperirea lor, având drept scop principal manipularea proceselor de luare a deciziilor şi a persoanelor responsabile pentru adoptarea acestora.

În raportul BIS, publicat în luna noiembrie (pentru activitatea din 2019), acţiunile ostile străine sunt cele care au reprezentat „o ameninţare foarte gravă pentru securitatea Republicii Cehe”, fiind desemnate, în mod explicit, Rusia şi China.

Ofiţerii de informaţii ruşi „sunt, sau cel puţin par a fi, cei care supraveghează şi controlează activităţile ostile, chiar şi atunci când aceste activităţi sunt derulate de entităţi nonstatale”.

China nu rămâne mai prejos decât Rusia, dar, spre deosebire de aceasta, care caută „destabilizarea şi decăderea” rivalilor, obiectivul Chinei este de a construi o „comunitate globală sinocentrică”, ai cărei membri să îi ofere Beijingului respectul pe care îl merită şi recunoaşterea legitimităţii intereselor chineze. Ambele state se angajează în spionaj cibernetic, Rusia continuând să vizeze reţelele serviciului diplomatic ceh.

În ultimul raport prezentat, BIS consideră drept ameninţare posibilitatea ca diferite persoane, fie aparţinând comunităţii ruse din Cehia, fie cetăţeni cehi, să fie „inspirate să acţioneze” în interesele unei puteri străine care decide să păstreze distanţa şi să acţioneze prin interpuşi. „Când oficialii statului rus exprimă ceea ce doresc să se întâmple (de exemplu, prin răspândirea informaţiilor manipulatoare), actori proxy, fără niciun fel de legături cu statul rus, trec la acţiune din proprie iniţiativă şi pe baza a ceea ce ei consideră că şi-ar putea dori aceşti oficiali”, fiind convinşi că au „datoria de a acţiona”.

Trecerea de la „activităţi controlate sau direcţionate de stat la acţiuni spontane” se potriveşte modelului rus, al metodelor coercitive neconvenţionale.

Dar nu numai în rapoarte BIS se manifestă împotriva acţiunilor ruseşti care vizează securitatea cehă.

În 2018, Cehia a expulzat trei membri ai personalului Ambasadei Rusiei, alăturându-se statelor care au luat măsuri similare după încercarea de otrăvire a fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei sale, în Marea Britanie. Iar în iunie 2020, premierul ceh Andrej Babis a anunţat că guvernul său a decis expulzarea a doi diplomaţi ruşi, după ce un angajat al Ambasadei Rusiei la Praga a răspândit un zvon cu privire la un atac cu otravă planificat împoriva a trei poliţişti din capitala cehă.

O parte considerabilă a populaţiei cehe manifestă, însă, un sentiment pro-rus

Conform rapoartelor serviciului secret, activişti pro-ruşi, „persoane care simpatizează cu Rusia şi care acţionează involuntar, în sprijinul direct al intereselor străine”, exprimă „critici puternice şi sistematice asupra ordinii politice actuale a Republicii Cehe şi apartenenţei sale la UE şi NATO”.

Punctul de vedere pro-rus asupra multor probleme internaţionale este împărtăşit şi de politicieni, în special cei din partidul comuniştilor Komunistická strana Čech a Moravy (KSČM) ori din partidul de dreapta Svoboda a přímá demokracie (SPD), condus de Tomio Okamura, un politician ceh de origine japoneză.

De când a aderat la NATO, în 1999, şi la UE, în 2004, politica externă a Cehiei „a suferit din cauza incapacităţii principalilor săi actori de a se adresa cu o voce comună” (Jiri Pehe, director al University of New York din Praga şi consilier al fostului preşedinte Vaclav Havel).

Iar preşedintele Miloš Zeman şi-a derulat „propria politică externă alternativă”, făcând lobby pentru relaţii mai strânse cu Moscova şi Beijing, „în contradicţie directă cu orientarea pro-occidentală declarată de guvern”.

În urma crizei din Crimeea, Miloš Zeman a negat prezenţa trupelor ruseşti în Ucraina şi a susţinut afirmaţiile potrivit cărora Kievul este condus de fascişti. Opinia sa, exprimată frecvent, este că Republica Cehă ar trebui să solicite retragerea sancţiunilor UE împotriva Rusiei, sancţiuni care au afectat fermierii cehi şi industria cehă.

Miloš Zeman, ca şi Donald Trump, îşi acuză propriile servicii de informaţii de incompetenţă, numindu-le „amatoare”, considerând că exagerează ameninţările ruseşti şi chineze şi descriind raportul de activitate de anul trecut al BIS ca … „bârfă”.

În urmă cu un an, preşedintele ceh a criticat Serviciul de Informaţii de Securitate pentru faptul că nu a dezvăluit niciun singur spion rus sau chinez în şase ani.

În opoziţie cu acţiunile agenţiilor de informaţii, preşedintele nu a agreat decizia extrădării în 2019 a unui hacker rus din Republica Cehă către Statele Unite şi, de asemenea, nu a fost de acord cu expulzarea celor trei diplomaţi ruşi în cazul Skripal.

Demersurile preşedintelui s-au îndreptat către pedepsirea şefului BIS, Michał Koudelka, prin blocarea avansării sale în grad, de cinci ori, ultima dată în octombrie acest an, dar şi către criticarea ministrului de Interne, care a decis înfiinţarea Centrului împotriva ameninţărilor hibride şi a terorismului.

Miloš Zeman „pare dispus să ardă Praga pentru a ajunge la Koudelka”, al cărui mandat se încheie anul viitor.

La rândul său, Michal Koudelka a afirmat public, luna trecută, într-un interviu pentru Deník N., că se pregăteşte o campanie de discreditare a Serviciului de Informaţii de Securitate.

Preşedintele ceh reuşeşte să-şi menţină „politica externă paralelă”, instalându-şi aliaţi în mai multe posturi ministeriale cheie şi „consilieri informali, cu legături cu Rusia şi China” în biroul de la preşedinţie.

Miloš Zeman deţine „o cabală de figuri din umbră care îl înconjoară”,  o „bandă secretă” cu legături estice, o „versiune modernă a Gang of Four din jurul lui Mao Zedong”, bănuiţi că au luat decizii majore în numele preşedintelui.

Printre ei se află Jiri Ovcacek, purtător de cuvânt al preşedintelui şi director al Departamentului de presă al biroului preşedintelui, „expert în ascunderea faptelor cu un flux aproape constant de argumente şi whataboutism (n.n. tactică folosită de către Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece. Atunci când Uniunea Sovietică era criticată, criticilor li se răspundea întotdeauna cu o întrebare „what about...?”) pe reţelele sociale”.

Un altul este cancelarul prezidenţial Vratislav Mynar, cunoscut din cauza eşecului său de a obţine autorizaţia de securitate, ceea ce a condus la speculaţii cu privire la „legăturile sale comerciale”, care includ contracte de proprietate discutabile şi acţiuni de privatizare.

Martin Nejedly, fostul vicepreşedinte al partidului Strana Práv Občanů – Zemanovci (SPOZ), fondat în 2009 de Miloš Zeman, nu deţine nici el autorizaţie de securitate. Consilier al preşedintelui, Martin Nejedly deţine, în schimb, un paşaport diplomatic, care i-a permis să-l însoţească pe Zeman în „călătorii controversate de stat”. Se pare că Nejedly, care a lucrat în cadrul Lukoil, are contacte în interiorul Rosatom, compania nucleară de stat rusă, care speră să câştige o licitaţie viitoare pentru construirea de reactoare noi în Republica Cehă.

Martin Nejedly a fost şi managerul campaniei prezidenţiale din 2018, campanie care a ridicat întrebări cu privire la provenienţa fondurilor - 17 milioane de coroane.

Recent, se pare că preşedintele Miloš Zeman a cerut o listă a tuturor spionilor ruşi activi în Republica Cehă, gest considerat ca punând în pericol sursele secrete ale serviciului de contrainformaţii ceh şi compromiterea unora dintre operaţiunile BIS.

Cesky Rozhlas a făcut publică, la 30 noiembrie, solicitarea lui Miloš Zeman către Michal Koudelka, directorul Serviciului de Informaţii de Securitate

Mai exact, şeful statului a cerut:

•         informaţii despre influenţa şi operaţiunile de infiltrare ale serviciilor secrete ruseşti, care ameninţă interesele Republicii Cehe, cine le coordonează, cine sunt cei implicaţi şi cum;

•         informaţii cu privire la ofiţerii de informaţii ruşi care activează în Republica Cehă, cetăţenii cehi care cooperează cu aceştia, ce informaţii le transmit şi cum se desfăşoară cooperarea;

•         informaţii cu privire la presupusa spălare de bani a criminalităţii organizate ruseşti, menţionată în documentele Oficiului SUA pentru Lupta împotriva Criminalităţii Financiare (FinCEN); ce companii ar putea fi implicate, care este originea tranzacţiilor şi dacă există conexiuni cu serviciile de informaţii ruseşti.

Preşedintele Comitetului de securitate al Senatului, Pavel Fischer, fostul ministru de Interne, Frantisek Buhlan, şi fostul şef al serviciului militar de informaţii (Vojenské zpravodajství, VZ), Andor Šándor, consideră că cererile lui Zeman ar putea ameninţa securitatea statului, pun în pericol „o mulţime de oameni şi operaţiuni” şi nu există niciun motiv ca preşedintele ceh să primească astfel de informaţii.

Pe baza legii 153/94, preşedintele este destinatarul informaţiilor sau al oricărui tip de produs al serviciilor de securitate, dar legea nu-i permite să ceară numele spionilor şi nu are nevoie să le cunoască (Andor Šándor). Cu atât mai mult cu cât persoane din apropierea sa nu au autorizaţie de securitate: Vratislav Mynar ori consilierul preşedintelui, Martin Nejedlý, al cărui rol la Castelul din Praga (sediul Preşedinţiei) este considerat de serviciile secrete britanice şi americane ca fiind „un risc major în ceea ce priveşte răspândirea influenţei ruse în Republica Cehă”.

Această mişcare fără precedent a lui Miloš Zeman a stârnit din nou suspiciuni că preşedintele se află, într-un fel sau altul, „în buzunarul ruşilor” şi speră „să obţină informaţii pentru ei” (Mark Galeotti, expert în  politica de securitate şi serviciile de informaţii ale Rusiei).

Experţii consultaţi de Cesky Rozhlas cred că demersul preşedintelui nu este întâmplător şi nici momentul ales. Miloš Zeman a cerut informaţii despre spionii ruşi într-o perioadă în care se pregăteşte licitaţia pentru construcţia unui reactor nuclear în Dukovany şi când se discută dacă Cehia va exclude Rusia şi China din contract, serviciile secrete avertizând cu privire la participarea lor.

Se mai afirmă că preşedintele a creat o capcană în care încearcă să-l prindă pe Koudelka. Dacă ar îndeplini solicitarea şi ar furniza astfel de informaţii specifice preşedintelui, şeful BIS ar fi complet discreditat. Dacă nu finalizează sarcina, ar fi un alt argument pentru Zeman în favoarea înlăturării lui Michal Koudelka de la conducerea serviciului şi înlocuirea lui cu cineva „mai convenabil”.

Şeful Serviciului de Informaţii de Securitate (BRI), colonelul Michal Koudelka, a solicitat Comisiei permanente de supraveghere asupra activităţii Serviciului de informaţii de securitate din Camera Deputaţilor, să evalueze legalitatea cererii prezidenţiale.

La 3 decembrie, preşedintele comisiei, Pavel Bělobrádek, a declarat, în conferinţă de presă, că BIS „ar trebui să procedeze strict conform legii”.

Ceea ce înseamnă că serviciul ar trebui să-l informeze pe preşedinte, dar… cu protejarea surselor şi operaţiunilor sale.

Comisia a mai decis că Michal Koudelka „nu a eşuat managerial”. Potrivit unuia dintre membrii comisiei, deputaţii au primit de la preşedinţie şi o listă a presupuselor eşecuri manageriale ale directorului BIS.

Care va fi următoarea mutare a lui Koudelka? Dar a preşedintelui? Vom vedea.