Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest - oportunitate istorică pentru consolidarea unei viziuni comune

Odată cu definirea unui nou mediu geopolitic şi, implicit, a unui nou mediu de securitate regional şi global, principalii actori internaţionali se repoziţionează, adaptându-se în funcţie de realităţile geografice, economice, social-culturale şi ideologice, dar şi de noile entităţi apărute în diverse regiuni cum sunt şi cele din Balcanii de Vest. Fiecare dintre acestea joacă un rol semnificativ în construirea noii arhitecturi politice, militare şi de securitate globale. Într-un astfel de context, nu trebuie omis faptul că, în regiunea Balcanilor de Vest, încă există riscul unor conflicte şi crize ce ar putea implica crearea unor noi linii de demarcaţie. Drept urmare, cooperarea la nivel regional, dar şi creşterea nivelului de implicare al UE par a fi şansa menţinerii stabilităţii şi unităţii regiunii, obiectivul final fiind intensificarea acţiunilor de sprijin pentru finalizarea tranziţiei la statul de drept, la democraţie şi respectarea drepturilor omului, punerea în operă a proiectelor comune care promovează liberalizarea şi privatizarea pieţelor şi crearea unui mediu de investiţii atractiv. Şi, nu în ultimul rând, punerea în operă a proiectele ce au drept scop accelerarea integrării statelor în structurile europene şi euroatlantice, odată cu eficientizarea strategiilor de prevenire şi luptă împotriva noilor riscuri şi ameninţări la adresa regiunii.

Astfel, în data de 17.05.2018, Bulgaria, care deţine în prezent Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, va organiza Summitul UE-Balcanii de Vest, eveniment la care vor participa şefii de stat sau de guvern din statele membre şi liderii celor 6 parteneri din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Kosovo.

Summitul va avea ca principal obiectiv generarea unei noi energii în relaţia dintre UE şi Balcanii de Vest, urmărindu-se atât reafirmarea angajamentului Uniunii faţă de partenerii săi din Balcanii de Vest şi reiterarea apartenenţei regiunii la familia europeană, dar mai ales consolidarea legăturilor şi colaborării dintre UE şi Balcanii de Vest, pentru a face faţă provocărilor comune- securitatea, migraţia, evoluţiile geopolitice şi relaţiile de bună vecinătate. În acest sens, este edificatoare declaraţia făcută în februarie de Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care a subliniat importanţa deosebită a acestui summit pentru construirea unor legături solide între UE şi Balcanii de Vest, dar şi în interiorul regiunii.

Summitul UE-Balcanii de Vest are loc ca parte a Agendei liderilor, aceasta fiind un program de lucru concret ce va orienta acţiunea UE până în iunie 2019 şi care îşi propune să găsească soluţii la diversele provocări, dar şi pentru înlăturarea blocajelor ce afectează principalele priorităţi politice ale blocului comunitar. Agenda a fost creată de Donald Tusk la cererea liderilor UE reuniţi la Tallinn, în Estonia, pe 28.09.2017, a fost elaborată în urma consultărilor cu cei 28 de şefi de stat sau de guvern din statele membre ale UE şi a fost aprobată fără rezerve la 20.10.2017.

În acest context, este semnificativ de subliniat că, încă de la reuniunea de la Salonic, din     19-20 iunie 2003, Consiliul European şi-a afirmat hotărârea de a sprijini deplin perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, hotărâre reconfirmată în cadrul reuniunii Consiliului European din 14-15 decembrie 2006.

La reuniunea din 09-10 martie 2017, s-a reafirmat „susţinerea fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest. Salutând progresele înregistrate de ţările din regiune, Consiliul European subliniază că UE îşi menţine implicarea şi angajamentul la toate nivelurile, pentru a le sprijini în derularea de reforme şi proiecte orientate către UE.”

Astfel, în data de 06.02.2018, Comisia Europeană a adoptat strategia pentru „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest şi un angajament sporit al UE în regiune”, document care evidenţiază şi întăreşte punctul de vedere cristalizat la nivel european cu privire la perspectiva geostrategică a regiunii.

Strategia Comisiei Europeane are la bază şase iniţiative importante, acţiuni pe care UE intenţionează să le pune în practică în următorii ani, pentru a sprijini eforturile de transformare în Balcanii de Vest, în domenii de interes reciproc.

Drept urmare, este semnificativ de subliniat că iniţiativele menţionate în strategia UE vizează aspecte precum (sunt prevăzute acţinui concrete în perioada 2018-2020):

- consolidarea statului de drept;

- sprijin pentru dezvoltarea socio-economică;

- iniţiativă pentru o agendă digitală;

- cooperarea consolidată în materie de securitate şi migraţie;

- creşterea conectivităţii energetice şi în domeniul transporturilor;

- iniţiativă privind reconcilierea şi relaţii bune între vecini.

La nivelul Comisiei Europeane, s-a propus majorarea treptată a finanţării în cadrul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare (IPA) până în 2020, în măsura în care realocările în cadrul pachetului financiar existent permit acest lucru. Numai în 2018, se prevede deja asistenţă pentru preaderare pentru Balcanii de Vest în valoare de 1,07 miliarde EUR, pe lângă cele aproape 9 miliarde EUR alocate în intervalul 2007-2017.

În acelaşi context, miniştrii afacerilor interne din UE au discutat, pe 08.03.2018, despre cooperarea cu Balcanii de Vest în domeniul securităţii interne şi combaterii terorismului, pe baza noii strategii prezentate de Comisie. Rezultatele acestor discuţii vor contribui cu siguranţă la pregătirea summit-ului din mai 2018, un argument semnificativ fiind declaraţia ministrului de interne al Bulgariei, Valentin Radev, care a subliniat că „securitatea în Balcanii de Vest are un impact direct asupra securităţii în UE şi suntem angajaţi în direcţia unei mai bune cooperări cu regiunea, pentru a combate ameninţările din partea criminalităţii organizate şi a terorismului şi pentru a îmbunătăţi astfel securitatea cetăţenilor UE.”

Strategia Comisiei Europene vine în continuarea unuia dintre cele mai importante proiecte, programul "Procesul de la Berlin", lansat în 2014 cu scopul de a menţine motivaţia statelor din Balcanii de Vest pentru integrare europeană şi, mai mult decât atât, de a uni toate eforturile de integrare euroatlantică a Balcanilor de Vest. Cu toate că acest program a avut stabilită ca perioadă de punere în operă 2014-2018, timp în care au avut loc summituri şi forumuri de afaceri la Berlin (2014), Viena (2015), Paris (2016) şi Trieste/Italia (2017), forumuri ale societăţii civile la Viena (2015), Paris, Belgrad şi Skopje (2016) şi Trieste/Italia şi Tirana (2017) şi forumuri ale tinerilor la Paris (2016) şi Trieste/Italia (2017), actualmente este dificil a se estima finalul  acestui program şi, implicit, a se prognoza rezultatele finale care ar trebui să conducă la integrarea regiunii în UE.

La rândul său, programul "Procesul de la Berlin" a fost lansat în continuarea altor două programe cum au fost: Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), în perioada 1999-2008, care viza consolidarea păcii, democraţiei, drepturilor omului şi a economiei în ţările din Europa de Sud-Est şi Consiliul Regional de Cooperare, în perioada 2008-2013, cadru de cooperare regională care a vizat domenii prioritare cum ar fi dezvoltarea economică şi socială, infrastructură şi energie, justiţie şi afaceri interne, cooperarea în domeniul securităţii, dezvoltarea capitalului uman şi cooperarea parlamentară.

După cum bine se poate observa, liderii UE continuă să desfăşoare acţiuni de amploare pentru a întări convingerea că viitorul Balcanilor de Vest este în cadrul Uniunii Europene, dar au subliniat în nenumărate rânduri faptul că partenerii din această regiune vor deveni parte integrantă a UE odată ce vor îndeplini în mod integral criteriile de aderare şi condiţiile stabilite în procesul de stabilizare şi de asociere (PSA), la nivelul UE. Mai mult, pemanent a fost subliniat atât faptul că progresul fiecărui partener din regiune va depinde de eforturile sale individuale pentru respectarea în mod integral a condiţionalităţii impuse de criteriile de la Copenhaga şi procesul de stabilizare şi de asociere, cât şi faptul că rezultatele obţinute vor fi esenţiale pentru luarea în considerare a cererilor de aderare.

În cadrul Summitului UE-Balcanii de Vest, din 17.05.2018, extinderea şi procesul de stabilizare şi de asociere nu vor fi abordate, în schimb, vor fi evaluate în conformitate cu practica consacrată. Acest lucru implică realizarea de către Consiliul Afaceri Generale, în fiecare an, a unui bilanţ al procesului de extindere, urmând să adopte concluzii, în iunie 2018, pe baza rapoartelor periodice privind progresele înregistrate, publicate de Comisia Europeană pe 17.04.2018.

Analizând rapoartele elaborate la nivelul UE cu privire la progresele realizate, statele din Balcanii de Vest sunt plasate pe poziţii diferite în relaţionarea cu Uniunea, astfel:

     - Serbia: De la deschiderea negocierilor de aderare, în ianuarie 2014, 12 din 35 de capitole au fost deschise, două dintre ele fiind închise provizoriu. Ritmul general al negocierilor continuă să depindă de progresele înregistrate de autorităţile sârbe, mai ales de cele înregistrate în procesul de reforme privind statul de drept şi normalizarea relaţiilor sale cu Kosovo. Este semnificativ de subliniat că Belgradul are o relaţie privilegiată cu Federaţia Rusă.

     - Muntenegru: Până în prezent au fost deschise 30 de capitole de negociere, 3 fiind închise provizoriu. Statul muntenegrean a aderat de curând la NATO, dar se confruntă cu presiuni exercitate de F. Rusă.

     - Macedonia: Începând cu anul 2009, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să deschidă negocierile de aderare. Se aşteaptă să se accelereze reformele ca o primă prioritate, fiind reafirmat sprijinul UE pentru deschiderea negocierilor de aderare, cu condiţia realizării de progrese în implementarea "Acordului de la Pržino" pentru a asigura punerea sa deplină, concretă şi sustenabilă în aplicare. S-au înregistrat progrese substanţiale în punerea în aplicare a "Priorităţilor de reformă urgentă". 

     - Albania: Tirana a continuat să pună în aplicare Acordul de stabilizare şi asociere, în noiembrie 2016, Comisia Europeană recomandând deschiderea negocierilor de aderare, sub rezerva unor progrese credibile şi concrete în punerea în aplicare a reformei justiţiei.

     - Bosnia şi Herţegovina şi Kosovo continuă să rămână cele mai fragile entităţi ale regiunii, acestea confruntându-se cu probleme de organizare internă, etnice şi religioase şi fiind cele două mari vulnerabilităţi care generează continuu riscuri de securitate în regiune.

A devenit foarte clar că pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la UE, statele din Balcanii de Vest trebuie să decidă punerea în operă cu fermitate a unor reforme de amploare în domeniile esenţiale specifice statului de drept, drepturilor fundamentale ale omului, consolidarea guvernării, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate, reformarea administraţiei publice, consolidarea funcţionării instituţiilor democratice, abordarea deficienţelor structurale, competitivităţii scăzute şi a şomajului ridicat. Mai mult, a devenit imperios necesar ca toate ţările să se angajeze fără echivoc într-un astfel de proces, să depăşească moştenirea trecutului şi să asigure reconcilierea şi rezolvarea tuturor aspectelor nesoluţionate, în special a celor legate de litigiile de frontieră şi normalizarea relaţiilor bilaterale.

Drept urmare, se confimă încă o dată că Strategia Politică de extindere a UE este parte integrantă dintr-o strategie mai amplă de consolidare a Uniunii Europene până în 2025, fiind subliniat faptul că liderii din regiunea Balcanilor de Vest sunt cei care trebuie să îşi asume, în ultimă instanţă, responsabilitatea pentru ca această ocazie istorică să devină realitate.

Mai mult ca oricând, se poate prognoza că 2018 va fi un an crucial pentru Balcanii de Vest, deoarece viitorul statelor din această regiune va depinde de o serie de factori:

- dezvoltarea cooperării şi sprijinului la nivel regional, în vederea creşterii încrederii, reducerii riscurilor şi gestionării proactive a ameninţărilor ce ar putea pune sub semnul întrebării securitatea şi stabilitatea Balcanilor de Vest;

- evoluţia procesului decizional în cadrul UE şi influenţa deciziilor adoptate asupra strategiei de extindere, perspectiva integrării putând fi decisiv influenţată de performanţele obţinute de cei şase parteneri din regiune;

- creşterea interesului Rusiei pentru statele panslave, cum sunt Serbia şi Muntenegru, a creşterii influenţei Turciei, Iranului şi Arabiei Saudite în comunităţile musulmane din Bosnia şi Herţegovina şi Kosovo, dar şi creşterea interesului Chinei pentru regiune.

În acest context, putem aprecia că singura variantă decizională este adoptarea unei politici europeane de extindere mai ambiţioase, fiind necesar ca elitele din statele membre UE, dar şi cele din statele din Balcanii de Vest să manifeste acelaşi apetit geopolitic şi geostrategic şi să înţeleagă că provocărilor regionale şi globale comune trebuie să li se răspundă prin acţiuni comune, care să contribuie la realizarea unor progrese semnificative în procesul de integrare a regiunii.