25 mai 2018

Summitul UE de la Sofia. Consecinţe pentru integrarea europeană a Balcanilor de Vest

Stelian Teodorescu

La 15 ani de la reuniunea Uniunii Europeane (UE) cu partenerii din regiunea Balcanilor de Vest, desfăşurată la Salonic (eveniment în cadrul căruia Consiliul European şi-a afirmat pe deplin hotărârea de a sprijini perspectiva europeană a Balcanilor de Vest), la 17.05.2018, la Sofia, a avut loc un nou Summit UE-Balcanii de Vest, eveniment care a reunit liderii statelor membre ale UE şi ai celor şase entităţi partenere din Balcanii de Vest, cu excepţia Spaniei, care nu a participat la eveniment în contextul poziţiei Madridului de a nu recunoaşte independenţa Kosovo şi, implicit, a prezenţei liderilor kosovari la summit (cu toate că nu a participat la lucrările summitului, premierul spaniol Mariano Rajoy a efectuat o vizită de două zile în Bulgaria şi a participat la cina informală din data de 16.05.2018).

Sursă foto: HEPTA

Evenimentul s-a finalizat cu o declaraţie comună a liderilor statelor membre UE, care au convenit şi asupra unei agende cu priorităţi, acest ultim document având în cuprins măsuri noi de cooperare consolidată cu regiunea. De remarcat că, în cadrul summitului, liderii statelor membre ale UE şi-au reafirmat sprijinul pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest şi, implicit, disponibilitatea de a consolida sprijinul pentru transformarea politică, economică şi socială a regiunii, ca parte integrantă a Europei. În acest context, UE a subliniat importanţa relaţiilor de bună vecinătate între statele din Balcanii de Vest, a stabilităţii regionale şi a cooperării reciproce, toate acestea incluzând şi intensificarea eforturilor pentru reconciliere. La rândul lor, cele şase entităţi partenere din Balcanii de Vest şi-au menţinut poziţia favorabilă perspectivei de integrare în UE, cât şi angajamentul faţă de valorile şi principiile europene şi faţă de viziunea unei Europe puternice, stabile şi unite.

Drept urmare, putem spune că, în general, summitul a scos în evidenţă dorinţa îmbunătăţirii legăturilor Balcanilor de Vest cu Europa, dar şi în interiorul regiunii între cele şase entităţi partenere, promovându-se ideea că intensificarea conexiunilor ar putea să susţină stabilitatea politică, prosperitatea economică şi dezvoltarea culturală şi socială în regiune şi în afara ei. În acest context, este de remarcat că, printre altele, agenda de priorităţi de la Sofia promovează activităţi concrete ce au ca obiectiv consolidarea statului de drept şi a bunei guvernări, întărirea angajamentului în materie de securitate, sprijinirea dezvoltării socio-economice şi sprijinirea reconcilierii şi a relaţiilor de bună vecinătate în Balcanii de Vest.

Cu toate că 2018 pare a fi un an cu posibile noi oportunităţi pentru regiune, după summit, cum era şi firesc, au apărut numeroase întrebări cu privire la argumentele şi semnalele reale ce ar putea sta la baza încrederii într-o nouă viziune şi într-un nou impuls pentru procesul de integrare europeană a Balcanilor de Vest şi, implicit, într-o „perspectivă de extindere credibilă pentru Balcanii de Vest“ aşa cum evidenţia în discursul său despre starea Uniunii, în septembrie 2017, Jean-Claude Juncker.

Este clar că o evoluţie spre democratizare şi europenizare, marcată de ritmuri discontinue de reformă şi de progrese insuficiente, a generat o mare doză de scepticism în cadrul UE, în ceea ce priveşte stabilirea unor termene clare pentru planul aderării regiunii Balcanilor de Vest. Acest scepticism este amplificat de o dinamică accentuată în interiorul UE, fenomen generat de evoluţia relaţiilor cu SUA şi Rusia, în contextul repoziţionării principalilor actori internaţionali la nivel geopolitic, de evoluţiile din Orientul Mijlociu şi punctele de vedere diferite exprimate în interiorul Uniunii cu privire la evoluţiea situaţiei la nivel global şi de efectele generate de Brexit. Într-un astfel de context, este din ce în ce mai dificil să ne imaginăm că vor exista evoluţii şi progrese semnificative în derularea procesului de integrare a Balcanilor de Vest, dar să şi identificăm originile obstacolelor ce stau în calea reformelor pro-UE în regiune.

Cu toate acestea, estimăm că, în perioada următoare, un punct important al procesului de aderare va fi dezvoltarea cooperării în domeniul securităţii la nivelul regiunii, provocările comune de securitate generând un interes deosebit pentru punerea în operă a unor răspunsuri prin acţiuni comune.
În acelaşi context, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate se dovedeşte a fi esenţială pentru stabilitatea şi securitatea Balcanilor de Vest, participanţii la summit convenind să colaboreze mai strâns pentru a reduce dezinformarea şi ameninţările hibride. Un alt punct important pentru viitorul procesului de pregătire a aderării Balcanilor de Vest la UE va fi focalizarea pe îmbunătăţirea şi sprijinirea reformei sistemului de justiţie şi pe construirea unor capacităţi de prevenire a corupţiei, aceasta incluzând extinderea misiunilor de consiliere juridică, cu sprijin sporit din partea ţărilor membre UE, dar şi monitorizarea sporită a întregului pachet de reforme prin misiuni sistematice pentru fiecare caz şi dezvoltarea cooperarii pentru o mai bună evaluare a rezultatelor obţinute.

Drept urmare, putem aprecia că finalul Summitului UE-Balcanii de Vest a generat percepţia unor rezultate notabile şi promisiuni de sprijin european pentru infrastructura regiunii, vorbindu-se mult despre "perspectiva europeană", "conectivitate" şi "reconciliere" (cu toate că preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a ţinut să precizeze că agenda de conectivitate nu reprezintă un substitut pentru extindere) şi mai puţin despre "integrare" şi "extindere" la modul concret. O analiză detaliată a abordărilor din timpul summitului face dovada existenţei atât a "euro-entuziasmului", cât şi a unui "optimism prudent" în rândurile oficialilor şi statelor membre UE în ceea ce priveşte integrarea Balcanilor de Vest.
În acest context, merită a fi subliniată noutatea din declaraţia finală a summitului conform căreia statele membre ale UE fac referire la naţiunile din Balcanii de Vest prin apelativul "parteneri" şi nu prin apelativul "state", în acest fel dorindu-se a se face un compromis pentru realizarea unităţii la nivelul UE, atât pentru asigurarea participării la lucrările summitului, cât şi pentru adoptarea deciziilor finale în ceea ce priveşte perspectiva de integrare a Balcanilor de Vest.

Într-un asemenea cadru de desfăşurare, cu toate că rezultatele Summitului de la Sofia au generat şi un oarecare optimism, UE a evidenţiat din nou hotărârea de a nu face compromisuri şi de a fi intransigentă cu privire la îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, progresele realizate fiind apreciate ca esenţiale pentru luarea în considerare a cererilor de aderare pentru fiecare entitate din regiune.

Această poziţie a UE a fost confirmată şi de comisarul UE pentru Extindere, Johannes Hahn, care a rezumat Summitul de la Sofia într-o singură propoziţie "Aderare, dar mai întâi trebuie făcute temele", acesta subliniind că scopul principal al acestui proces de integrare este, în primul rând, de a creşte randamentul economic al tuturor statelor candidate, astfel încât acestea să poată face faţă competiţiei.

Şi preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a făcut cunoscută dorinţa ca regiunea Balcanilor de Vest "să fie ancorată la UE", deoarece nu crede că ar fi o situaţie favorabilă pentru Uniune dacă regiunea ar putea intra în aria de influenţă a Federaţiei Ruse sau Turciei. Mai mult, oficialul francez a subliniat necesitatea motivării şi "recompensării" acelor state din regiune care obţin rezultatele aşteptate în ceea ce priveşte realizarea reformelor şi progreselor în cadrul procesului de integrare europeană.

Cu toate acestea, preşedintele francez a evidenţiat că, în pofida faptului că extinderea UE trebuie încurajată, un astfel de proces trebuie să se desfăşoare numai în contextul reformării şi modernizării însăşi a UE. Macron a transmis astfel un mesaj clar entităţilor din Balcanii de Vest, susţinând că o viitoare extindere a UE nu se poate face înainte de a fi realizate "toate certitudinile şi reformele", dar nici "înainte de a se face o reformă reală care să permită o aprofundare şi o mai bună funcţionare a Uniunii Europene".

La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a făcut dovada scepticismului şi a subliniat că "nu s-a făcut niciun progres în ceea ce priveşte extinderea, aceasta fiind o chestiune care rămâne pentru Summitul UE, din iunie 2018". Mai mult, oficialul german a subliniat că "nu crede că 2025 este o dată realistă pentru extinderea UE, mai important fiind progresul realizat de candidaţi".

Cu toate că Franţa şi Germania par a exprima cel mai bine dinamica interioară a Uniunii şi, implicit, manifestând cea mai mare doză de sceptiscism, pentru a sprijini punerea în aplicare a Declaraţiei de la Summitul de la Sofia, document care are la bază şi strategia UE pentru Balcanii de Vest, preşedintele Juncker a anunţat un nou pachet de măsuri care vor spori conectivitatea în interiorul regiunii, dar şi între UE şi Balcanii de Vest, în special prin Cadrul de investiţii pentru Balcanii de Vest:

- UE va acorda subvenţii pentru alte 11 proiecte de transport prioritare (rutiere, feroviare, porturi) în valoare de 190 de milioane de euro, această investiţie putând genera pârghii de accesare a până la un miliard de euro în împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale. Măsura include finanţarea primelor două secţiuni ale "Autostrăzii de pace" (Nis-Pristina-Durres) şi a "Autostrăzii albastre" de-a lungul coastei Mării Adriatice;

- Pentru a dezvolta noua agendă digitală pentru Balcanii de Vest, UE a alocat 30 de milioane de euro pentru investiţii în infrastructura de bandă largă în regiune. Partenerii au convenit să extindă aranjamentele regiunii pentru a reduce costurile de roaming pentru toţi cei şase parteneri, în timp ce UE va elabora o foaie de parcurs pentru reducerea costului de roaming între Balcanii de Vest şi UE;

- UE va sprijini tranziţia energetică a regiunii prin promovarea surselor regenerabile de energie, inclusiv utilizarea durabilă a energiei hidroelectrice;

- În domeniul conectivităţii economice, se continuă susţinerea planului propriu al regiunii de a dezvolta un spaţiu economic regional, iar Summitul de la Sofia a salutat angajamentele de intensificare a activităţilor privind recunoaşterea calificărilor, precum şi facilitarea comerţului în Balcanii de Vest;

- Comisia Europeană îşi va spori sprijinul pentru tineret şi educaţie, în special prin creşterea finanţării pentru programul "Erasmus+" pentru regiune şi prin lansarea unui proiect pilot de mobilitate în domeniul educaţiei şi formării profesionale. De asemenea, în 2018, va fi construit mediul favorabil pentru a oferi spaţiu pentru elaborarea politicilor inovatoare care să răspundă nevoilor tinerilor. Mai mult, va fi sprijinită extinderea Biroului Regional pentru Cooperare pentru Tineret şi se va introduce o schemă de mobilitate intraregională.

Pe fondul acestor evoluţii, ideea de a soluţiona problemele cu care se confruntă entităţile partenere din Balcanii de Vest (incuzând aici şi conflictele teritoriale) prin integrare în orice condiţii, scade în importanţă şi devine din ce în ce mai puţin vizibilă în prezent, deoarece se conştietizează faptul că vulnerabilităţile cu care se confruntă regiunea pot genera tensiuni şi riscuri sub diverse alte forme şi, implicit, un nivel de impredictibilitate ridicat.

Concluzionând, putem aprecia că UE şi partenerii din Balcanii de Vest recunosc că rezultatele şi progresele realizate în planul reformelor sunt esenţiale atât pentru transformarea politică şi socio-economică, cât şi pentru stabilitatea şi securitatea regională.

Cu toate acestea, Sumitul de la Sofia nu a reuşit să vină cu soluţii concrete pentru rezolvarea unor probleme importante cum ar fi cele care derivă din influenţa Rusiei asupra regiunii, în contextul intereselor economice şi strategice ale acesteia, sau a acelor probleme care sunt generate de tensiunile etnice şi naţionaliste latente, situaţia fragilă din Bosnia şi Herţegovina şi Kosovo, povara naţionalismului, extremismului şi a radicalizării, toate acestea având o importanţă covârşitoare pentru regiunea Balcanilor de Vest.

Se poate aprecia că summitul a fost marcat şi de realizarea unor paşi înainte, fiind sugestive în acest sens inclusiv întâlnirile sub egida UE a liderilor Greciei şi Macedoniei, sau ale liderilor Serbiei şi Kosovo pentru identificarea unor soluţii reciproc acceptate în vederea rezolvării acelor probleme ce privesc relaţiile bilaterale şi reconcilierea, cum ar fi problema numelui statului macedonean şi, respectiv, recunoaşterea independenţei Kosovo, litigii care constituie obstacole majore în cadrul procesului de aderare a regiunii la UE. Astfel, Summitul UE, din iunie 2018, ar putea constitui momentul unui bilanţ detaliat al progreselor înregistrate în negocierile de aderare cu Serbia şi Muntenegru şi s-ar putea decide începerea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia.

Drept urmare, se consolidează din ce în ce mai mult ideea că regiunea Balcanilor de Vest trebuie să se angajeze într-un mod mult mai activ, atât în procesul de identificare a variantelor decizionale cele mai bune pentru soluţionarea problemelor regiunii şi a celor mai potrivite răspunsuri la provocările actuale, cât şi să demonstreze capacitatea de a implementa reformele necesare.

Este foarte clar că la nivelul UE regiunea Balcanilor de Vest este considerată ca una de importanţă strategică dar, în acelaşi timp, se apreciază că pentru asigurarea securităţii Europei este imperios necesar ca regiunea să fie una stabilă şi cu o bună dezvoltare economică. Astfel, în perioada următoare, din perspectiva Uniunii Europene, răspunsurile la următoarele trei provocări vor căpăta o importanţă deosebită: "dacă" cei şase parteneri din Balcanii de Vest sunt pregătiţi pentru aderarea la UE, "cum" ar trebui să fie integrate cele şase entităţi (împreună sau individual) şi, bineînţeles, "când" să se realizeze procesul de aderare (calendarul extinderii)?.

Din păcate, încă există elemente insuficiente care să vină în sprijinul identificării unor răspunsuri exacte şi clare la cele trei întrebări, deoarece procesul de transformare şi adaptare rămâne o provocare pentru orice stat care îşi doreşte să devină membru al UE, iar realizarea consensului la nivelul Uniunii ar putea constitui cheia pentru găsirea acestor răspunsuri şi, implicit, pentru creşterea nivelului de predictibilitate a perspectivei de aderare a Balcanilor de Vest.

Raport Anual: Agenda de Securitate a anului 2018, pe scurt

Evenimente care au marcat anul 2018, pe diverse niveluri ale securității

  • National
  • European
  • Internațional