28 noiembrie 2020

Summit al "Procesului de la Berlin" - Plan de creare a unei pieţe economice comune şi a unei Agende Verzi pentru Balcanii de Vest

Stelian Teodorescu

Sursă foto: Profimedia

Summit desfăşurat sub co-preşedinţia Bulgariei şi Macedoniei de Nord

În ziua de 10 noiembrie 2020, la Sofia, a avut loc summitul Balcanilor de Vest în cadrul „Procesului de la Berlin”[i], întâlnire care a reunit virtual lideri ai entităţilor din Balcanii de Vest şi de la nivelul Uniunii Europeane (UE), cu această ocazie fiind adoptat un Plan pentru crearea unei pieţe economice comune în regiune. Premierul bulgar, Boiko Metodiev Borisov, a subliniat importanţa simbolică a desfăşurării acestei întâlniri, mai ales în contextul organizării acestui summit atât sub co-preşedinţia Bulgariei, stat membru al UE, cât şi sub co-preşedinţia Macedoniei de Nord, stat aspirant la integrare, putându-se astfel evidenţia sprijinul foarte clar acordat de UE pentru dezvoltarea regiunii Balcanilor de Vest.

În acelaşi context, este semnificativ de evidenţiat că, în data de 09 noiembrie, Fondul European pentru Balcani, Consiliul European pentru Relaţii Externe - biroul de la Sofia şi Institutul pentru Democraţie „Societas Civilis” Skopje au organizat în comun Think Tank şi Forumul Societăţii Civile, activitate care a precedat summitul de la Sofia. În contextul creat, pe lângă cooperarea la nivel regional şi un plan de formare a unei pieţe comune, UE a hotărât acordarea unui sprijin financiar pentru Balcanii de Vest în valoare de nouă miliarde de euro.

Având în vedere că Balcanii de Vest constituie o piaţă cu o populaţie de 20 de milioane de locuitori, B.Borisov a subliniat că acest potenţial va crea o perspectivă pentru tineri, va vindeca criza demografică şi va consolida cooperarea regională, împreună cu relaţiile de bună vecinătate. Astfel, a fost pus în operă planul UE de a stabili o comunitate economică regională în Balcanii de Vest, care va aduce beneficii tangibile companiilor şi cetăţenilor entităţilor din regiune. Liderii din Albania, Bosnia şi Herţegovina (BiH), Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia au fost de acord şi au adoptat Planul pentru o piaţă economică comună regională, planul prevăzând un set de măsuri precum reducerea taxelor transfrontaliere, eliminarea barierelor comerciale, coordonarea politicilor de investiţii, recunoaşterea calificărilor profesionale în întreaga regiune şi promovarea comerţului electronic. Ţările balcanice au convenit şi asupra aşa-numitei Agende Verzi, care, printre altele, îşi propune să reducă emisiile de carbon la zero până în 2050 în întreaga regiune.

La 10 noiembrie, în cadul summitului organizat la Sofia a fost prezentat şi documentul „Piaţa regională comună - un catalizator pentru o integrare economică regională mai profundă şi o piatră de temelie către piaţa unică a UE”, acesta constituind un plan de acţiune care se doreşte a fi pus în aplicare în perioada 2021-2024. Planul de acţiune a fost pregătit de Consiliul Regional de Cooperare (CCR), împreună cu guvernele entităţilor din regiune, UE, CEFTA şi alţi parteneri.

În întregul context creat, este semnificativ de remarcat că un adjunct al secretarului general al CCR, Tanja Miščević, a declarat că va prezenta un document conform căruia o piaţă regională comună nu poate înlocui procesul de integrare în UE pentru Balcanii de Vest, subliniind şi faptul că standardele impuse de UE şi angajamentele existente şi acceptate în procesul de aderare au fost incluse în document.

Se doreşte intensificarea procesului de integrare în UE a Balcanilor de Vest până la următorul summit de la Berlin în 2021

Comisia Europeană (CE) salută angajamentul exprimat la summitul de la Sofia de către liderii din Balcanii de Vest de a consolida în continuare cooperarea regională ca modalitate de a avansa pe calea lor europeană. Răspunsul pozitiv al regiunii la planul economic şi de investiţii, angajamentul său pentru o conectivitate sporită şi aprobarea iniţiativelor cheie, cum ar fi Planul de înfiinţare a unei pieţe regionale comune şi lansarea unei Agende Verzi pentru Balcanii de Vest vor contribui la redresarea post-pandemică prin stimularea unei creşteri economice durabile.

Având în vedere poziţia exprimată de preşedintele CE, Ursula von der Leyen, înainte de summit, Balcanii de Vest constituie o prioritate absolută pentru CE, viitorul regiunii este în UE, 2020 a fost un an provocator, planul economic şi de investiţii adoptat recent va accelera dezvoltarea economică a Balcanilor de Vest şi va stimula convergenţa acestuia cu UE, va sprijini punerea în aplicare a reformelor fundamentale şi va apropia regiunea de piaţa unică a UE.

La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell Fontelles, salută poziţia liderilor din Balcanii de Vest care îmbrăţişează rolul vital al cooperării, reconcilierii şi redresării economice regionale. Mai mult, a fost subliniat şi faptul că nu trebuie să se omită că recuperarea trebuie să fie durabilă şi justă din punct de vedere social şi, de aceea, Planul economic şi de investiţii şi Agenda Verde pentru Balcanii de Vest se concentrează pe investiţii moderne şi orientate către oameni, acest lucru înseamnând, de asemenea, că investiţiile trebuie să fie susţinute de reformele fundamentale necesare pe calea integrării europeane

Premierul bulgar, B.Borisov, a subliniat că: „Declaraţia pentru o piaţă regională comună are o mare importanţă pentru cei 20 de milioane de oameni care trăiesc în ţările balcanice. Va ajuta la prosperitatea economică a ţărilor şi va menţine cetăţenii în această regiune".

La rândul său, prim-ministrul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, a scos în evidenţă că au făcut schimb de idei cu privire la principalele aspecte strategice ale regiunii, precum şi la planul regional de acţiune pentru o piaţă comună. Principiul esenţial al acestui proces este acela de a se asigura continuitatea iniţiativelor puse în operă şi concentrarea pe rezultatele care au efecte pozitive în regiune, oficialul macedonean exprimându-şi satisfacţia că procesul „a evoluat mult mai mult decât o iniţiativă de cooperare economică şi este, de asemenea, o platformă de dialog şi conexiune culturală între societăţile civile”.

Cancelarul german, Angela Merkel a cerut dezvoltarea spiritului de reconciliere, exprimându-şi satisfacţia cu privire la progresele înregistrate în sistemul de relaţii regionale ca parte a „Procesului de la Berlin” şi subliniind: "Acestea includ crearea unei pieţe comune. Aceasta este o etapă importantă şi un mesaj bun pentru comunitatea economică, mai ales atunci când economia este sub presiune. Acest lucru va da un impuls semnificativ oamenilor şi companiilor din regiune". În acest context, nu trebuie să omitem a sublinia ca fiind una foarte importantă această poziţie adoptată la nivelul liderilor germani mai ales în contextul în care, în 2021, Summitul Balcanilor de Vest va avea loc la Berlin.

La rândul său, Comisarul UE pentru vecinătate şi extindere, Olivér Várhelyi, a declarat la summit că o piaţă regională comună va „creşte atractivitatea şi competitivitatea regiunii şi o va transforma într-un centru de investiţii interesant şi pentru investitorii globali care doresc să reducă distanţa faţă de pieţele UE”. El a mai subliniat că există deja un plan robust de investiţii pentru regiune, care să sprijine procesul de dezvoltare completat de noi facilităţi de garantare a dezvoltării Balcanilor de Vest, care s-ar dori să poată creşte investiţiile la 20 de miliarde de euro, făcându-se cunoscut şi faptul că PIB-ul real al regiunii ar putea creşte cu 3,6%.

Oficialul UE a mai scos în evidenţă că: „Angajamentul cu partenerii din Balcanii de Vest rămâne o prioritate cheie pentru UE, iar perspectiva europeană rămâne un factor de schimbare în regiune. Angajamentul liderilor regiunii de a dezvolta o piaţă regională comună şi de a pune în aplicare o tranziţie verde şi digitală este crucială pentru apropierea regiunii de UE. Împreună cu investiţiile în conectivitate şi capitalul uman, acestea sunt elemente cheie ale planului economic pentru Balcanii de Vest, acest lucru aducând beneficii tangibile oamenilor din Balcanii de Vest şi consolidând legăturile UE cu regiunea.”

Liderii participanţi au salutat şi introducerea „Agendei pentru Balcanii de Vest privind inovaţia, cercetarea, educaţia, cultura, tineretul şi sportul” în comunicatul CE intitulat „Un plan economic şi de investiţii pentru Balcanii de Vest”, progresul în aceste sectoare fiind considerat esenţial pentru calea europeană a Balcanilor de Vest şi pentru o mai bună cooperare regională în sud-estul Europei.

Legat de acest plan a fost acordul unanim al liderilor entităţilor din Balcanii de Vest de a stabili o piaţă regională comună (CRM). Acest lucru se speră să pregătească regiunea pentru piaţa unică a UE, împulsionând procesul de integrare al întregii regiuni.

Planul de stabilire şi consolidare a CRM în următorii patru ani acoperă patru domenii:

• Zona comercială regională: libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor.

• Zona de investiţii regionale, pentru a alinia politicile de investiţii la standardele UE şi pentru a promova regiunea în faţa investitorilor străini;

• Zona digitală regională, pentru a integra Balcanii de Vest pe piaţa digitală pan-europeană;

• Zona regională industrială şi de inovare, pentru a transforma sectoarele industriale.

Zona comercială regională pare să acopere pe deplin obiectivele declarate ale aşa-numitei iniţiative „mini-Schengen” lansată de liderii Albaniei, Serbiei şi Macedoniei de Nord. Aceştia din urmă au declarat libera circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi capitalului ca obiective ale iniţiativei lor, fiind semnat în data de 09 noiembrie un acord pentru a permite libera circulaţie a cetăţenilor lor. Acest lucru a marcat primul pas concret făcut de la lansarea iniţiativei în urmă cu un an şi după câteva reuniuni la nivel înalt între liderii Albaniei, Serbiei şi Macedoniei de Nord. Este de remarcat că Muntenegru şi BiH nu s-au alăturat acestei iniţiativei până acum, în timp ce Kosovo a refuzat acest lucru.

Viitorul integrării Balcanilor de Vest ar putea fi influenţat de disputa Bulgaria-Macedonia de Nord?

În pofida realizărilor menţionate şi optimismului generat, este extrem de important a sublinia că accentul pus pe dezvoltarea cooperării regionale pe timpul summitului din data de 10 noiembrie a fost umbrit de disputa bilaterală între Bulgaria şi Macedonia de Nord. Deşi arată că sprijină aderarea statului aspirant la integrare în UE şi vecin al său, Bulgaria ameninţă să blocheze începerea oficială a negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord, proces pe care Germania şi alte ţări membre ale UE ar dori să îl înceapă înainte de sfârşitul anului 2020. Cu toate acestea, trebuie evidenţiat faptul că resursa de timp pentru depăşirea dezacordurilor între cele două state se apropie de final, Bulgaria şi Macedonia de Nord având la dispoziţie o perioadă de timp foarte scurtă să îşi reducă diferendele. Numai astfel, la nivelul UE s-ar putea adopta în unanimitate cadrul de negociere pentru Macedonia de Nord, permiţându-se să aibă loc prima sesiune interguvernamentală, care să marcheze oficial începutul negocierilor de aderare la UE a statului macedonean.

Este de remarcat că Bulgaria a citat şi a evidenţiat o serie de obstacole bilaterale nerezolvate, cum ar fi dezacordul cu privire la existenţa limbii macedonene, dezacordul asupra unor părţi ale istoriei lor comune, precum şi alte probleme existente despre care Bulgaria susţine că sunt promisiuni neîndeplinite din partea Macedoniei de Nord.

Mai mult, înainte de începerea oficială a summitului de la Sofia, ministrul bulgar de externe, Ekaterina Spasova Gecheva-Zakharieva, a declarat publicităţii că Sofia nu numai că are o problemă cu aspectele istorice în relaţiile cu Macedonia de Nord, ci şi cu presupusele răspunsuri date cu întârziere de autorităţile de la Skopje proiectelor comune de infrastructură şi celor din domeniul cultural şi educaţional. Într-un astfel de context, E.Zakharieva a subliniat că va propune premierilor ambelor ţări să convoace o reuniune a comisiei interguvernamentale mixte, înfiinţate în 2017, pentru a pune în aplicare acordul lor de prietenie bilaterală.

Concluzii

Concluzia că „liderii participanţi au felicitat Planul economic şi de investiţii al CE însoţit de Agenda Verde pentru Balcanii de Vest” a fost menţionată în documentul final al summitului de la Sofia. Mai mult, a fost făcută menţiunea că acestea sunt destinate să stimuleze redresarea economică pe termen lung a regiunii bazându-se pe tranziţia verde şi digitală şi printr-un pachet de investiţii substanţial, ducând la o creştere economică susţinută, punerea în aplicare a reformelor necesare pentru a merge mai departe pe calea UE şi apropierea Balcanilor de Vest de piaţa unică a UE. Prin declaraţia finală, liderii din Balcanii de Vest au recunoscut importanţa cooperării regionale şi şi-au confirmat hotărârea de a lucra în vederea îmbunătăţirii bunăstării cetăţenilor din regiune prin aderarea la eforturile UE.

Ţările din Balcanii de Vest se angajează să pună în aplicare acţiuni în cinci domenii cheie: climă, energie, mobilitate; economie circulară; curăţarea aerului, a apei şi a solului; agricultură durabilă şi producţie de alimente; biodiversitate. Acest lucru va permite ţărilor din regiune să fie participanţii activi care contribuie la dezvoltarea politicilor UE şi nu numai la implementarea lor.

CE salută angajamentul liderilor din Balcanii de Vest de a consolida în continuare cooperarea regională ca modalitate de a avansa pe calea lor europeană. Răspunsul pozitiv al regiunii la planul economic şi de investiţii, angajamentul său pentru o conectivitate sporită şi aprobarea iniţiativelor cheie, cum ar fi Planul înfiinţării unei pieţe regionale comune şi lansarea unei Agende Verzi pentru Balcanii de Vest va contribui la accelerarea redresării post-pandemice prin stimularea unei creşteri economice durabile.

guvernul bulgar catalogând semnarea celor două documente drept un succes imens, întrucât semnatarii şi-au unit eforturile pentru o integrare mai strânsă în realizarea standardelor UE.


[i] Procesul de la Berlin a început în 2014, scopul procesului, iniţiat de cancelarul german Angela Merkel, fiind să se ajungă la un acord comun privind consolidarea cooperării regionale în Balcanii de Vest şi rezolvarea problemelor rămase deschise în regiune. Summitul a avut loc în cadrul Procesului de la Berlin, o iniţiativă susţinută de UE pentru a stimula cooperarea regională între ţările din Balcanii de Vest şi pentru a le ajuta eforturile de integrare europeană.

În cadrul Procesului de la Berlin au fost create trei platforme pentru consolidarea cooperării între ţările din Balcanii de Vest şi UE:

Forumul societăţii civile - o platformă prin care societatea civilă din Balcanii de Vest oferă contribuţii prin elaborarea de elemente şi politici relevante la nivel regional şi prin monitorizarea progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor şi iniţiativelor procesului.

Forumul de afaceri - un forum care reuneşte reprezentanţii întreprinderilor şi asociaţiilor acestora din Balcanii de Vest cu specialişti economişti şi factori de decizie din regiune, UE şi statele membre.
Forumul tinerilor - o platformă pentru schimburi şi dialog în care tinerii, organizaţiile de tineret, mediul academic, precum şi factorii de decizie din Balcanii de Vest şi din statele membre ale UE discută despre provocările comune şi depun eforturi pentru găsirea unor soluţii comune.