Submarinul "Krasnodar", echipat cu sistemul de rachete "Kalibr", a ieşit din Marea Neagră

Submarinul purtător de rachete ”Krasnodar” a tranzitat în 14 martie strâmtorile Bosfor şi Dardanele în drum spre Marea Mediterană.

Garda de Coastă turcă a însoţit submarinul pe timpul tranzitării strâmtorilor.

***

Submarinul ”Krasnodar” (număr de bord B-265) este un submarin diesel electric din generaţia a treia (Proiect 636.3), clasa Kilo+ în clasificare NATO. Submarinul are un deplasament de 2350 de tone la suprafaţa apei şi de 3100 tone în imersie. Viteza maximă la suprafaţa apei este de 12 noduri, iar în imersie de 19,8 noduri. Submarinele din clasa Kilo+ au o autonomie de 400 de mile marine la o viteză de 3 noduri în imersiune şi de 7.500 de mile marine la o viteză de 7 noduri la suprafaţa apei. Adâncimea maximă de submersie este de 300 de metri. Echipajul este format din 52 de militari.

Submarinul are un grad ridicat de invizibilitate acustică. La fel ca toate submarinele clasa Kilo+, ”Krasnodar” este echipat cu sistemul de lovire de înaltă precizie ”Kalibr” care poate lovi ţinte maritime de suprafaţă (cu rachete model PKR 3M-54 şi 3M-541) şi ţinte terestre (cu rachete de croazieră 3M-14).

Submarinul a fost construit la şantierul naval al Amiralităţii din Sankt Petersburg şi a intrat oficial în înzestrarea Flotei Ruse a Mării Negre la 05.11.2015. Ulterior acestei date, a efectuat teste pe uscat şi pe mare, iar la data de 06.05.2017 a început marşul către baza sa de dislocare permanentă, portul Novorossiysk.

Pe 31.05.2017 şi 22.06.2017, aflat în Marea Mediterană, a executat lovituri cu câte două rachete asupra unor obiective de infrastructură de pe teritoriul Siriei. Pe 08.08.2017, a ajuns în portul Novorossiysk, pentru ca în următoarea zi să fie relocate în portul Sevastopol. Submarinul face parte din Brigada 4 Submarine – Novorossiysk. 

Conform articolului 12 al Tratatului de la Montreux semnat în 1936, au dreptul să intre în Marea Neagră numai submarinele statelor riverane, care au bazele de dislocare permanentă în Marea Neagră, după notificarea Turciei despre acest aspect. De asemenea, submarinele statelor riverane Mării Negre pot ieşi din Marea Neagră numai pentru reparaţii şi numai după notificarea Turciei. Referitor la acest articol, ruşii speculează faptul că nu este specificat că, după ieşirea din Marea Neagră, submarinul trebuie să se îndrepte direct spre portul unde se vor executa reparaţii. În acest sens, Rusia consideră că submarinele pot ieşi din Marea Neagră chiar dacă reparaţia poate avea loc după o lungă perioadă de timp după ieşirea din Marea Neagră.

Cel mai probabil, autorităţile militare ruse vor declara că acesta se îndreaptă spre şantierul naval din Sankt Petersburg. Este posibil ca sub această ”umbrelă” submarinul să lanseze rachete de croazieră asupra unor elemente de infrastructură din Siria, aşa cum a mai făcut-o în 2017? Dar împotriva cui? După căderea ultimei enclave a organizaţiei teroriste Statul Islamic din Irak şi Levant de pe teritoriul Siriei, ţintele de natură teroristă au dispărut de pe radare. Oficial.

În aceste condiţii şi luând în considerare apropierea Ankarei de Moscova, mai este Convenţia de la Montreux actuală? Convenţia a fost gândită pentru contextul militar şi tehnologic al anului 1936. În consecinţă, ceea ce nu este interzis, este permis?