SUA au suspendat ajutorul militar oferit Gabonului, după lovitura de stat de luna trecută. În ultimii trei ani, au avut loc peste 8 lovituri de stat în Africa
Andreea SoareSUA au suspendat majoritatea ajutorului militar neumanitar oferit Gabonului, după ce armata a preluat conducerea ţării, luna trecută, într-o serie de lovituri de stat care a ajuns la numărul 8 în ultimii trei ani, în Africa, scrie The Hill.
Într-o declaraţie de presă, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că guvernul „suspendă anumite programe de asistenţă externă de care se bucură guvernul Gabonului”, întrucât evaluează „intervenţia neconstituţională a membrilor armatei ţării”.
„Măsura temporară se realizează în conformitate cu cele ale Comunităţii Economice a Statelor Centrafricane, Uniunii Africii şi a altor parteneri internaţionali şi va continua până când vor fi revizuite acţiunile din teren, din Gabon”, a spus Blinken.
„Continuăm activităţile operaţionale ale guvernului SUA în Gabon, inclusiv operaţiunile consulare şi diplomatice, care sprijină cetăţenii SUA”, a precizat oficialul american.
Lovitura de stat din Gabon, care a avut loc luna trecută, este a doua din acest an, din Africa, după Niger, şi a opta în ultimii trei ani. Şi ajutorul oferit de SUA Nigerului a fost, în mare parte, suspendat, deşi Statele Unite nu s-au decis încă, formal, dacă ceea ce s-a întâmplat în Niger a fost lovitură de stat.
În Gabon, la conducerea ţării se află acum generalul Brice Clotaire Ologui Nguema, şeful unei unităţi militare de elită.
În ultimii trei ani, au avut loc 8 lovituri de stat în Africa
În 2020, pe 18 august, a avut loc o lovitură de stat în Mali, care a dus la îndepărtarea preşedintelui Ibrahim Boubacar Keita de la conducerea ţării şi la formarea unui guvern interimar. Însă, pe 24 mai 2021, a avut loc o a doua lovitură de stat, când armata l-a arestat pe preşedinte şi pe prim-ministru, iar colonelul Assimi Goita a fost inaugurat ca preşedinte temporar.
Pe 5 septembrie 2021, în Guineea a fost îndepărtat de la putere preşedintele Alpha Conde, în urma unei lovituri de stat, care a dus la instalarea la putere a colonelului Mamady Doumbouya.
În acelaşi an, în Sudan, pe 25 octombrie, militari conduşi de generalul Abdel Fattah al Bourhane au început un conflict cu liderii civili de tranziţie, care urmau să scoată ţara din dictatură, după 30 de ani sub conducerea dictatorului Omar al Bashir. Din 15 aprilie 2023, în Sudan are loc un război între generalul Burhane şi fostul său adjunct, Mohamed Hamdane Daglo. Războiul a provocat cel puţin 5.000 de victime.
Şi în Burkina Faso au avut loc 2 lovituri de stat. Prima a avut loc pe 24 ianuarie 2022, când colonelul-locotenent Paul Henri Sandaogo Damiba l-a îndepărtat de la conducerea ţării pe preşedintele Roch Marc Kabore. Pe 30 septembrie, însă, însuşi colonelul Damiba a fost dat jos de la putere şi înlocuit cu căpitanul Ibrahim Traore.
A şaptea lovitură de stat, înaintea Gabonului, a avut loc anul acesta, pe 26 iulie, când armata nigeriană a anunţat preluarea conducerii statului de la preşedintele Mohamed Bazoum şi instalarea la conducerea ţării a generalului Abdourahamane Tiani.
Loviturile de stat din ţările africane sunt primite cu optimism de către cetăţeni. Susţinerea acestora pentru liderii militari, exprimată prin adunări în pieţe sau pe străzi pentru celebrarea loviturilor de stat, reprezintă, însă, exprimarea nemulţumirii acestora faţă de foştii lideri civili şi încrederea că noii lider vor conduce ţările spre democraţie.