05 decembrie 2025

Strategia SUA de apărare naţională: în tot ceea ce facem punem America pe primul loc

Florin Jipa

Administraţia Trump a publicat noua Strategie naţională de apărare care se bazează pe o politică externă pragmatică, sprijinul aliaţilor şi evitarea conflictelor.

Sursă foto: X

Conform documentului, SUA doresc să „ne asigurăm că emisfera vestică rămâne în mod rezonabil stabilă şi suficient de bine guvernată pentru a preveni şi a descuraja migraţia în masă către Statele Unite.Dorim să sprijinim aliaţii noştri în păstrarea libertăţii şi securităţii Europei, restabilind în acelaşi timp încrederea în sine civilizaţională şi identitatea occidentală a Europei”.

În strategie se arată că preşedintele Trump şi-a valorificat capacitatea de a face înţelegeri pentru a asigura o pace fără precedent în opt conflicte din întreaga lume, pe parcursul a doar opt luni ale celui de-al doilea mandat. El a negociat pacea între Cambodgia şi Thailanda, Kosovo şi Serbia, RDC şi Rwanda, Pakistan şi India, Israel şi Iran, Egipt şi Etiopia, Armenia şi Azerbaidjan şi a pus capăt războiului din Gaza cu toţi ostaticii vii înapoiaţi familiilor lor.

Oprirea conflictelor regionale înainte ca acestea să se transforme în războaie globale care trag de-a lungul continentelor întregi este demnă de atenţia comandantului şef şi o prioritate pentru această administraţie.

Pace prin putere – Forţa este cel mai bun factor de descurajare

„Ţările sau alţi actori suficient de descurajaţi de a ameninţa interesele americane nu vor face acest lucru. În plus, puterea ne poate permite să atingem pacea, deoarece părţile care ne respectă puterea adesea ne caută ajutorul şi sunt receptive la eforturile noastre de a rezolva conflictele şi de a menţine pacea,” se mai arată în document.

Epoca migraţiei în masă s-a încheiat

Orice ţară care se consideră suverană are dreptul şi datoria de a-şi defini viitorul. De-a lungul istoriei, naţiunile suverane au interzis migraţia necontrolată şi au acordat cetăţenia doar rar străinilor, care trebuiau să îndeplinească şi criterii exigente, se mai arată în strategie.

Emisfera vestică: corolarul lui Trump la doctrina Monroe

După ani de neglijare, Statele Unite vor reafirma şi vor aplica doctrina Monroe pentru a restabili preeminenţa americană în emisfera vestică şi pentru a ne proteja patria şi accesul la geografiile cheie din întreaga regiune. Vom refuza concurenţilor non-emisferici capacitatea de a poziţiona forţe sau alte capacităţi ameninţătoare, sau de a deţine sau controla active vitale strategic, în emisfera noastră.

Asia: Câştigă viitorul economic, previne confruntarea militară

Regiunea Indo-Pacificul este deja sursa a aproape jumătate din PIB-ul mondial bazat pe paritatea puterii de cumpărare (PPP) şi a unei treimi pe baza PIB-ului nominal. Această pondere va creşte cu siguranţă în secolul XXI. Ceea ce înseamnă că Indo-Pacificul este deja şi va continua să fie printre principalele câmpuri de luptă economice şi geopolitice ale secolului următor.

De asemenea, ne vom menţine politica declarativă de lungă durată cu privire la Taiwan, ceea ce înseamnă că Statele Unite nu sprijină nicio modificare unilaterală a status quo-ului în strâmtoarea Taiwan. Vom construi o armată capabilă să nege agresiunea oriunde în primul lanţ de insule. Dar armata americană nu poate şi nu trebuie să facă asta singură. Aliaţii noştri trebuie să intensifice şi să cheltuiască – şi mai important să facă – mult mai mult pentru apărarea colectivă.

Promovarea măreţiei europene

Oficialii americani s-au obişnuit să se gândească la problemele europene în ceea ce priveşte cheltuielile militare insuficiente şi stagnarea economică. Există adevăr în acest lucru, dar problemele reale ale Europei sunt şi mai profunde. Europa continentală a pierdut cota din PIB-ul global – de la 25% în 1990 la 14% în prezent – ​​parţial din cauza reglementărilor naţionale şi transnaţionale care subminează creativitatea şi hărnicia.

Dar acest declin economic este eclipsat de perspectiva reală şi mai cruntă a ştergerii civilizaţiei. Problemele mai mari cu care se confruntă Europa includ activităţile Uniunii Europene şi ale altor organisme transnaţionale care subminează libertatea şi suveranitatea politică, politicile de migraţie care transformă continentul şi creează conflicte, cenzura libertăţii de exprimare şi suprimarea opoziţiei politice, craterizarea natalităţii şi pierderea identităţii naţionale şi a încrederii în sine. Dacă tendinţele actuale vor continua, continentul va fi de nerecunoscut în 20 de ani sau mai puţin.

Relaţiile europene cu Rusia sunt acum profund atenuate, iar mulţi europeni consideră Rusia ca pe o ameninţare existenţială. Gestionarea relaţiilor europene cu Rusia va necesita un angajament diplomatic semnificativ al SUA, atât pentru restabilirea condiţiilor de stabilitate strategică pe teritoriul Eurasiatic, cât şi pentru atenuarea riscului de conflict între Rusia şi statele europene.

Este un interes de bază al Statelor Unite să negocieze o încetare rapidă a ostilităţilor în Ucraina, pentru a stabiliza economiile europene, pentru a preveni escaladarea sau extinderea neintenţionată a războiului şi pentru a restabili stabilitatea strategică cu Rusia, precum şi pentru a permite reconstrucţia post-ostilităţi a Ucrainei pentru a-i permite supravieţuirea ca stat viabil.

Scopul nostru ar trebui să fie să ajutăm Europa să-şi corecteze traiectoria actuală. Vom avea nevoie de o Europă puternică care să ne ajute să concuram cu succes şi să lucrăm împreună cu noi pentru a împiedica orice adversar să domine Europa.

Permiterea Europei să stea pe propriile picioare şi să funcţioneze ca un grup de naţiuni suverane aliniate, inclusiv prin asumarea responsabilităţii principale pentru propria sa apărare, fără a fi dominată de vreo putere adversă, se mai arată în obiectivele strategiei americane.

Încheierea percepţiei şi prevenirea realităţii despre NATO ca o alianţă în continuă expansiune şi încurajarea Europei să ia măsuri pentru a combate supracapacitatea mercantilistă, furtul tehnologic, spionajul cibernetic şi alte practici economice ostile sunt alte elemente trecute în strategia americană referitoare la continentul nostru.

Conflictul rămâne cea mai supărătoare dinamică a Orientului Mijlociu

Iranul – principala forţă de destabilizare a regiunii – a fost foarte slăbit de acţiunile israeliene începând cu 7 octombrie 2023 şi de operaţiunea preşedintelui Trump din iunie 2025 Midnight Hammer, care a degradat semnificativ programul nuclear al Iranului. Conflictul israeliano-palestinian rămâne spinos, dar datorită încetării focului şi eliberării ostaticilor negociate de preşedintele Trump, s-au făcut progrese către o pace mai permanentă.

Colaborarea cu Africa

De mult prea mult timp, politica americană în Africa s-a concentrat pe furnizarea, iar mai târziu pe răspândirea ideologiei liberale. Statele Unite ar trebui, în schimb, să caute să colaboreze cu anumite ţări pentru a ameliora conflictele, a promova relaţii comerciale reciproc avantajoase şi a trece de la o paradigmă de ajutor extern la o paradigmă de investiţii şi creştere capabilă să valorifice resursele naturale abundente ale Africii şi potenţialul economic latent.