Strategia României pentru întărirea industriei de apărare româneşti: ia câteva zeci de milioane din banii promişi la MAI companiilor private româneşti şi le dă companiei germane gigant Quantum
Andreea SoareMinisterul Afacerilor de Interne a transmis, în luna mai, Parlamentului României că se va dota cu drone şi sisteme antidrone care ar putea fi produse de 5 companii româneşti: Oves Enterprise şi Qoanifly, AFT Technologies şi BraveX în colaborare cu Orbotix. Termenul de semnare a contractelor cu aceste companii ar fi fost 31 mai, la fel ca la MApN, însă contractele nu au fost semnate. Ce s-a întâmplat, însă, a fost că producătorii români au fost „seduşi” de promisiunile ministerului afacerilor interne, ministerului economiei şi cancelariei prim-ministrului, care au dat asigurări că vor începe negocierile pentru semnarea contractelor. De atunci până acum companiile româneşti primesc de la MAI doar „gaslighting”.
La câteva luni distanţă, se pare că lucrurile stau puţin diferit. Potrivit surselor Monitorului Apărării şi Securităţii, din suma totală de 116 milioane de euro, care erau dedicate înzestrării MAI cu drone şi sisteme antidrone şi promise companiilor româneşti, acum doar 60-70 de milioane de euro le-ar mai rămâne acestora, restul fiind redirecţionaţi către compania germană Quantum, cu care România deja colaborează pe unele programe şi care a primit şi de la MApN câteva zeci de milioane de euro, tot pe programe cu drone, în ultima perioadă.
Mai precis, MApN a semnat, în urmă cu o lună, cu Quantum un contract de 30,7 milioane de euro (fără TVA) pentru livrarea a 34 de sisteme de drone (sistem mini UAS clasa I VECTOR), care ar urma să fie livrate Armatei începând cu 2027. Vorbim şi despre 15 kituri Scorpion flexibile, pentru că pot fi modificate sistemele din aripă fixă în multicopter. Dronele VECTOR sunt folosite la scară largă în Ucraina, deşi unii operatori de drone s-au plâns de riscurile de prăbuşire rapidă a acestora, precum şi de existenţa multor sisteme de bruiaj care le pot doborî cu uşurinţă. În 2024, aceeaşi companie anunţa un contract de alte 18,4 milioane de euro cu MApN pentru 100 de drone Vector de supraveghere. Termenul de livrare pe atunci era de 36 de luni.
Încă de la lansarea programului SAFE, atât de la MAI, cât şi de la MApN au venit asigurări că industria de apărare din România va fi încurajată şi susţinută să intre în parteneriate cu industria naţională de apărare, cu Guvernul şi structurile din subordinea sa. Oficiali români s-au pozat cu produsele româneşti, le-au vizitat standurile pe la expoziţii de armament, dar când vine vorba de semnarea de contracte tot marile companii străine sunt favorizate.
Potrivit surselor noastre, sunt oficiali în cadrul ministerului economiei care pun sub semnul întrebării capacitatea companiilor româneşti de a produce aceste produse dorite, însă, dacă ar fi aşa, de ce ar fi fost notificat Parlamentul cu privire la posibila colaborare cu aceste companii? Şi-a dat, oare, seama Guvernul prea târziu că nu pot fi livrate aceste produse de companiile româneşti? Sau a fost doar o strategie de promovare a programului SAFE, iar realitatea este că se va proceda, ca până acum, adică se va ignora industria de apărare?
Războiul din Ucraina ne-a arătat că pentru supravieţuire într-un război modern este esenţială producţia internă de armament. Ucrainenii au aşteptat mult timp livrările de arme din alte ţări, dependente de relaţia dintre state, de bugetele acelor state şi susţinerea popoarelor respective faţă de acest război. Ulterior, şi-au dat seama că doar prin producţie internă pot avea constant armele de care militarii au nevoie pe front.
România nu este în stare de război, dar ar putea să se pregătească pentru cel mai nefericit scenariu prin punerea pe picioare a industriei naţionale de apărare, în colaborare cu companiile private. Ignorarea acestora şi lansarea de promisiuni în spaţiul public nu întăreşte industria privată de apărare, ci o fac să îşi îndrepte atenţia spre parteneriate cu alte companii, să producă arme pentru alte ţări, pe care, ulterior, România să ajungă să le importe.
