Strategia Franţei contra dronelor: Radare, lasere şi energie dirijată. Pe timp de pace, în comandament se află permanent o persoană în legătură directă cu prim-ministrul, cu care se consultă înaintea doborârii dronelor

În acest context şi încă de la începutul războiului din Ucraina, Franţa a dezvoltat treptat o strategie contra dronelor, care ar putea servi drept model şi altor state.

Pentru generalul Poncet, şeful Comandamentului Apărării Aeriene şi Operaţiunilor Aeriene, problema dronelor depăşeşte cu mult tehnologia: „Ameninţările cu care se confruntă spaţiul nostru aerian astăzi sunt multiple şi afectează toate straturile atmosferei. Acestea variază de la drone şi mini-drone până la obiecte care zboară la altitudini foarte mari. Provocarea este simplă: păstrarea suveranităţii Franţei, adică controlul teritoriului nostru în a treia dimensiune.”

Identificarea unei drone rămâne o sarcină complexă. Generalul Poncet recunoaşte că „pentru aproximativ 50% din rapoartele despre drone pe care le primim astăzi, suntem capabili să dovedim că acestea nu sunt reale”.

Confuzia este constantă: „Noaptea, o dronă poate fi uşor confundată cu un avion sau un satelit. În timpul zilei, poate fi confundată cu o pasăre. Mai mult, ecoul radar al unei păsări este adesea foarte apropiat de cel al unei drone”, explică generalul.

Pentru a rezolva această problemă, armatele se bazează pe sisteme sofisticate care combină radar, camere video şi inteligenţă artificială. Aceste instrumente permit acum diferenţierea unui simplu bătăi de aripi al unei păsări de un zbor suspect.

„Dacă o dronă reprezintă o ameninţare, nu vom ezita să o distrugem.”

Generalul Poncet vorbeşte despre o „plasă de radare”, compusă din aproximativ 70 de radare, despre avioane şi elicoptere care sunt mereu în alertă şi gata să intervină în orice minut pentru a combate o ameninţare cu drone.

Odată ce drona a fost identificată, sunt disponibile mai multe opţiuni. Bruierea rămâne cea mai comună metodă. „Când bruiezi o dronă dintr-un elicopter, funcţionează foarte, foarte bine”, explică generalul, amintind că această tehnică a fost deja utilizată în timpul Jocurilor Olimpice şi al Conferinţei Naţiunilor Unite privind Oceanul.

O altă soluţie este captura electronică, care permite preluarea controlului asupra unei aeronave şi obligarea acesteia să se întoarcă sau să aterizeze. Ca ultimă soluţie, distrugerea rămâne posibilă.

„Dacă situaţia o impune şi există o ameninţare reală la adresa unui lucru sensibil, avem acum mijloacele tehnice, cadrul juridic şi voinţa de a-l distruge. Nu vom ezita să facem acest lucru”, a zis generalul Poncet.

Mijloacele sunt variate: arme de bruiaj, artilerie uşoară şi chiar tunul de 30 mm al Rafale, capabil să doboare o dronă de dimensiuni medii.

O inovaţie majoră: utilizarea armelor cu energie dirijată. În timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, a fost testat şi validat un laser.

 „Am avut un laser capabil, cu o eficienţă formidabilă şi o precizie deosebit de formidabilă, să străpungă şi să prăjească o dronă în câteva secunde”, descrie generalul.

Avantajul său: precizia chirurgicală. „Laserul pe care îl avem ne permite, pe o dronă, să vedem dacă transportă o încărcătură utilă. Putem detona încărcătura utilă în zbor, ceea ce este mai avantajos decât distrugerea învelişului dronei şi urmărirea acesteia cum cade la sol, iar încărcătura utilă explodează ulterior”, a spus Poncet.

În timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, au fost detectate aproape 400 de drone care zburau ilegal. Aproximativ 100 au făcut obiectul unor măsuri de aplicare a legii, de la bruiaj la confiscare şi chiar arestarea piloţilor de la distanţă. Rezultatul: nu s-a observat nicio perturbare a traficului aerian.

Dar cele mai temute scenarii rămân cele ale unor atacuri masive sau ale unor roiuri de drone, ca în Ucraina. „Dacă ameninţarea ar deveni realitate în ţara noastră, ne-am adapta operaţiunile pentru a contracara acest tip de ameninţare prin creşterea numărului de aeronave aflate în alertă, implementarea de alerte în zbor, dacă este necesar, elicoptere şi apărare sol-aer”, avertizează generalul Poncet.

În ceea ce priveşte roiurile de drone, el subliniază: „Dacă bruiezi o dronă, le bruiezi pe toate, deci funcţionează destul de bine. Dar rolul cheie este cel al comandamentului, capabil să prioritizeze ameninţările într-un interval foarte scurt”.

În cele din urmă, lupta împotriva dronelor depăşeşte cadrul strict militar. Bazele de date partajate, coordonarea interministerială şi cooperarea europeană sunt acum norma. După cum rezumă generalul, „astăzi, lupta împotriva dronelor este treaba tuturor”.

Toate acţiunile contra dronelor sunt concentrate într-un singur centru, într-o singură autoritate unică, care se află în Lyon (Verdun). Este vorba despre Centrul de Conduită şi Pregătire a Operaţiunilor Aeriene şi Apărării Aeriene. Misiunea este una interministerială. Există o cooperare permanentă între forţele de securitate, centrele armatei, jandarmerie, poliţie etc.

„În stare de pace, există o linie directă de comandă între prim-ministru  şi o persoană care se numeşte înalta autoritate a apărării aeriene (fr. HADA), o persoană care se află în fiecare zi la Lyon (Verdun) şi care este acolo în numele prim-ministrului pentru a fi la curent cu toate măsurile aplicate în spaţiul nostru aerian şi care îl apelează pe primul-ministru dacă este necesar în cazul în care se ajunge la măsurile de angajare, în ultimă instanţă”, a spus generalul Poncet.