13 martie 2020

Ştefan Dănilă, fost şef al Armatei: România ar avea nevoie de instituţii puternice în vremea pandemiei, care să declare stare de urgenţă

Petriana Condrut

Generalul Ştefan Dănilă, fost şef al Statului Major al Apărării, spune că România ar avea nevoie de instituţii puternice în vremea pandemiei, care să declare stare de urgenţă, nu pentru a panica oamenii, ci pentru aplicarea unor măsuri care să aducă siguranţă.

Sursă foto: Mediafax

"Ne păstrăm optimismul. Din celelalte state se raportează numărul de infectaţi şi decesele, la noi avem infectaţi şi vindecaţi. Este adevărat ca ar fi grav sa se închidă accesul în ţară propriilor cetăţeni, dar ar putea fi transmisă, din timp, o perioadă de timp în care se vor închide toate punctele de acces. Iar în acea perioadă, cu măsuri drastice de reducere a deplasărilor şi a contactelor, se poate trece peste acest pericol. Un stat cu măsuri ferme, sigurantat privind extinderea acestui virus ar putea fi un factor declanşator pentru o creştere economică pe fond de criza", spune Ştefan Dănilă, fost şef al Statului Major al Apărării, pentru MEDIAFAX şi Monitorul Apărării.

"Avem şansa asta, dacă nu cumva vom fi copleşit-o de miile de cazuri care ar putea să se manifeste peste noapte, pe fondul fluxului masiv de intrări, din ce în ce mai dificil de gestionat. Desigur, dacă măsurile se vor lua împreună cu celelalte state din UE şi cu statele vecine, rezultatele ar fi pe măsură. Este adevărat, cel puţin trei săptămâni ar trebui sa îngheţăm aproape tot. O pierdere în economie. Asumată, controlată. În acest timp de pauza operaţională, se pot face planuri, strategii care sa permită revenirea la o viaţa socială normală. Dar pentru aceste măsuri ar fi fost bine să avem Guvern şi Preşedinte. Pentru a declara starea de urgenţă, ferm şi cu responsabilitate. Asta nu înseamnă a panica populaţia, ci din contră, aplicarea unor măsuri care să aducă siguranţă populaţiei să arate că autorităţile ştiu ce au de făcut. Foarte probabil vom rata şansa de a nu fi fost cea mai afectată tara din Europa",a mai spus generalul Dănilă.

Parlamentul de la Sofia a votat în unanimitate declararea unei stări de urgenţă, din cauza pandemiei de coronavirus. Măsura intră în vigoare vineri şi va fi valabilă până la 13 aprilie.

În România, starea de urgenţă este reglementată de articolul 93 al Constituţiei României, dar şi de Ordonanţa de urgenţă numărul 1 din 1999 şi poate fi convocată de preşedintele României. Dacă Parlamentul încuviinţează această stare de urgenţă, cadrul legal după care vor funcţiona lucrurile este dat de OUG 1/1999.

Acest ultim act normativ stabileşte foarte clar faptul că „starea de asediu şi starea de urgenţă sunt măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi siguranţei naţionale sau a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre”.

Articolul 3 al OUG spune că vor fi impuse măsuri cu caracter politic, economic, social şi de ordine publică, instituit în întreaga ţară sau în anumite zone ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, în următoarele situaţii:

a) existenţa unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau democraţiei constituţionale, ceea ce face necesare apărarea instituţiilor statului de drept şi menţinerea sau restabilirea stării de legalitate;

b) iminenţa producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea şi înlăturarea efectelor acestora.

„Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă, proporţional cu gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în Constituţie, cu acordul ministrului justiţiei”, spune OUG menţionată anterior.

Ordonanţa de urgenţă spune că starea de urgenţă se poate impune pe o perioadă de cel mult 30 de zile.

„În raport cu evoluţia situaţiilor de pericol se poate trece de la starea de urgenţă la starea de asediu şi de la starea de asediu la mobilizare sau la starea de război, cu respectarea prevederilor constituţionale şi ale prezentei ordonanţe de urgenţă”, conform actului normativ.

Decretul de instituire a stării de urgenţă trebuie să prevadă următoarele:

a) motivele care au impus instituirea stării;
b) zona în care se instituie;
c) perioada pentru care se instituie;
d) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă;
e) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora;
f) alte prevederi, dacă se consideră necesare.

Responsabilul de gestionarea măsurilor, în cazul instituirii stării de urgenţă, revine, în principal, Ministerului de Interne.

„Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi a măsurilor prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă, autorităţile civile şi militare au următoarele atribuţii şi răspunderi:
a) să întocmească planurile de acţiune şi planurile de ridicare graduală a capacităţii de luptă, în conformitate cu ordinele şi instrucţiunile proprii;
b) să dispună depunerea temporară a armelor, muniţiilor şi materialelor explozive aflate asupra populaţiei şi să procedeze la căutarea şi ridicarea lor; la încetarea măsurii excepţionale, acestea vor fi înapoiate celor în drept să le deţină; să dispună închiderea temporară a societăţilor care comercializează arme şi muniţii şi să instituie paza acestora;
c) să limiteze sau să interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie;
d) să efectueze percheziţii oriunde şi oricând este nevoie;
e) să efectueze razii;
f) să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor;
g) să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezentă nu se justifică;
h) să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcţiile şi în zonele stabilite şi să ţină evidenţa acestora;
i) să protejeze informaţiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informaţiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgenţă, cu excepţia celor referitoare la dezastre, se dau publicităţii numai cu avizul autorităţilor militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura şi de forma de proprietate; sunt obligate să transmită; cu prioritate, mesajele autorităţilor militare, la cererea acestora;
j) să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
k) să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;
I) să asigure paza militară a sediilor autorităţilor publice centrale şi locale, a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio şi de televiziune, precum şi a unor agenţi economici sau obiective de importanţă naţională; când situaţia impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie şi apă potabilă, după caz;
m) să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate;
n) să emită ordonanţe militare;
o) să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute;
p) dreptul de a ordona unităţilor Ministerului de Interne competente să efectueze reţineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei reţinute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat”, arată Articolul 20 al OUG 1/1999.