Statul Islamic din Irak şi Levant - Terorism 3.0

După aproximativ cinci ani, liderul SIIL, Abu Bakr al-Baghdadi, şi-a reluat apariţia, printr-un mesaj video, postat pe internet pe 29 aprilie 2019. Conform specialiştilor, realizarea videoclipului, cu o durată de 18 minute, s-a făcut în perioada 10-19 aprilie 2019. Înregistrarea video este editată în mare parte, fapt ce ne permite să afirmăm că aceasta a fost realizată în mai multe etape. Draperiile care acoperă posibilii pereţi sugerează că înregistrarea nu s-a realizat într-un cort, ci într-o încăpere al unui imobil mare. Această ipoteză este susţinută şi de aspectul plat, uniform al pardoselii, precum şi de sunetul clar, fără ecou al înregistrării.

Liderul SIIL şi-a făcut cunoscută intenţia …

Ca orice acţiune militară, planificarea acesteia de către statul-major începe prin exprimarea intenţiei de către comandant. Ceea ce a şi făcut liderul SIIL, Abu Bakr al-Baghdadi.

În condiţiile lipsei unui teritoriu aflat sub control şi a unei administraţii specifice ”Califatului”, liderul SIIL a precizat, în cadrul mesajului video publicat pe Internet, că noua cale de urmat este ”extinderea organizaţiei, conectarea cu grupurile afiliate sau alte grupuri salafist - jihadiste şi epuizarea inamicului printr-un război de uzură”. Modalitatea de transpunere în practică a acestei intenţii rămâne la nivelul liderilor locali, cu consimţământul sau chiar cu sprijinul uman, financiar şi material al organizaţiei ”mamă”.

Şi-a adaptat ”look”-ul la mesaj

Precedenta apariţie video publică a liderului SIIL a avut loc la 29 iunie 2014, când a predicat din minbarul (amvonul) moscheii Al-Nuri din Mosul. Pe timpul acelei ceremonii, Al-Baghdadi a purtat un ceas scump, avea o barbă îngrijită şi a îndemnat musulmanii din întreaga lume să îi jure supunere ca lider al califatul auto-proclamat al grupului … căci celebra înfiinţarea ”Califatului”.

În mesajul din 29 aprilie 2019, liderul SIIL avea o barbă mare uşor neîngrijită, purta o tunică neagră şi o vestă bej în stil militar. Acesta a transmis mesajul stând pe podea, cu un pistol-mitralieră AK-74 lângă el, la fel cum proceda şi Osama bin Laden.

Schimbarea de imagine a fost necesară în condiţiile în care Al-Baghdadi a dorit transmiterea unui alt mesaj, şi anume că nu mai este un simplu administrator al ”Califatului”, ci un lider insurgent care îşi menţine statutul în curentul salafist - jihadist şi care are ca intenţie o confruntare apocaliptică cu Occidentul ”cruciat”. Cu alte cuvinte, Al-Baghdadi a încercat să insufle adepţilor săi ideea reînvierii ”Califatului” din propria cenuşă.

Şi-a riscat apariţia în spaţiul virtual… dar cu ce preţ şi în ce scop?

Pentru cel mai căutat om din lume, orice legătură cu lumea exterioară reprezintă o vulnerabilitate, un posibil indiciu pentru agenţiile de informaţii şi pentru militari de a-l găsi şi elimina. Cu toate acestea, Al-Baghdadi a decis că, în condiţiile în care SIIL se confruntă cu un pericol mult mai mare ca organizaţie decât el ca individ, acesta este momentul în care el trebuie să fie văzut şi auzit.

Primul scop al apariţiei sale a fost întărirea ideii că dispariţia teritorială a ”Califatului” nu este egală cu dispariţia SIIL, care supravieţuieşte prin ideologia sa şi prin adepţii răspândiţi în întreaga lume. În acest moment, Al-Baghdadi ştie că are un uşor avantaj operaţional, în condiţiile în care organizaţia nu mai este una de tip teritorial, iar serviciile de informaţii şi forţele de securitate sunt nevoite să îşi recalibreze eforturile, să intensifice şi să realizeze în mod ”real şi oportun” schimbul de informaţii, să instruiască partenerii care s-au confruntat puţin sau chiar deloc cu ameninţarea teroristă şi să identifice metode eficiente de contracarare a procesului de radicalizare, în special în mediul on-line.

Cel de al doilea scop a fost reafirmarea SIIL ca o comunitate globală, care utilizează internetul ca spaţiu de confruntare, atât pentru partea ideologică a acţiunilor, cât şi pentru cea operaţională. Din nou, Al-Baghdadi este conştient că poate exploata la maxim oportunitatea oferită de spaţiul virtual şi de multitudinea de reţele sociale.

Cum ar putea evolua SIIL?

Pentru că ne aflăm în era tehnologiei informatice am putea numi această etapă a terorismului, ”Terorismul 3.0”.

Prima etapă, ”Terorismul 1.0”, a apărut în perioada anilor ‘70 - ‘80 şi a fost reprezentată de organizaţii naţionale precum ”Brigăzile Roşii” din Italia, ”Baader-Meinhof” din Germania, ”Sendero Luminoso” din Peru şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei.

Ulterior, după anii ’90, au apărut organizaţiile regionale cu aspiraţii globale care au definit etapa ”Terorismului 2.0”. Printre acestea putem enumera Al-Qaida şi afiliaţii săi.

Spectrul virtual - libertatea de a te ascunde

Noua generaţie a terorismului (Terorismul 3.0) este simbolizată de SIIL, o organizaţie extrem de inovatoare şi letală, dispersată la nivel global, cu capabilităţi financiare şi umane semnificative şi care este puternic imersată în mediul on-line şi în mediile sociale virtuale. SIIL a dezvoltat o propagandă specifică celui de al Doilea Război Mondial, dar cu mijloacele şi capabilităţile tehnologice specifice actualului secol. Astfel, SIIL acoperă mediatic partea de ştiri (agenţia AMAQ), canalele video (postări pe YouTube), reţelele de social media (Facebook, Instagram, Snapchat, Twitter, Weibo etc.), campaniile legate de hashtags, dar şi spectrul jocurilor (ARMA 3).

În consecinţă, confruntarea directă de la sol (şi, mai nou, şi din aer, cu drone) va continua, dar pentru combaterea organizaţiilor specifice erei ”Terorismului 3.0” este nevoie de noi strategii de contra-acţiune care să ofere marii mase a populaţiei libertatea de informare şi comunicare, dar, în acelaşi timp, să blocheze postările cu caracter extremist şi terorist. Dacă SIIL poate avea patru reviste media on-line, în plus faţă de postările on-line sofisticate ale unui atac cu dispozitiv exploziv improvizat, atunci ţările / structurile de securitate care doresc într-adevăr să îşi protejeze cetăţenii împotriva acestor acţiuni trebuie să îşi concentreze eforturile tehnologice pentru a elimina lacunele de securitate ale mediului virtual care, în prezent, permit răspândirea postărilor extremiste, barbare şi inumane, promovate de organizaţiile teroriste.

Dar spectrul virtual ne ridică o nouă problemă majoră, deja utilizată de SIIL - cripto-finanţarea, care ocoleşte regulile bancare de identificare şi urmărire a activităţilor de finanţare a terorismului, în forma lor ”clasică”.

Spectrul operaţional - extinderea geografică a terorii

În analiza acestui domeniu ar trebui plecat de la o întrebare simplă, cu două variante de răspuns: odată cu dispariţia teritorială a ”Califatului” ce obiectiv are SIIL – stabilirea unui alt ”stat” sau menţinerea unor focare regionale de instabilitate care să ţină statele din regiune şi Occidentul, ca susţinător al democraţiei, într-un război de uzură caracterizat prin continuitate şi cu un grad scăzut de intensitate şi predictibilitate?

Dacă am lua în considerare declaraţia liderului Al-Baghdadi, atunci cel de al doilea scenariu pare cel mai probabil a se întâmpla. Dar unde? În ce regiuni?

În primul rând, Africa, zonă în care organizaţia este deja prezentă şi care oferă condiţii propice atât pentru finanţare şi atragerea de noi adepţi, cât şi pentru refugiere. În acest context, Libia va fi terenul preferat pentru desfăşurarea acţiunilor SIIL. În plan secund se vor afla statele din Africa de Vest unde SIIL va continua să exploateze conflictele interne şi moralul scăzut al forţelor de securitate. În ultimele două luni s-a observat o intensificare a acţiunilor grupurilor afiliate SIIL din Burkina Faso, Niger şi Mali. Prin materialele sale de propagandă recente, SIIL sugerează că intenţionează o extindere a activităţii în Africa de Vest dincolo de teritoriile Camerunului, Ciadul, Nigerului şi Nigeriei, în ”compensaţie” pentru pierderea teritoriului din Siria şi Irak.

Considerăm că zona Asiei de Sud va fi o altă zonă în care grupările afiliate SIIL vor încerca să câştige teren. Înainte de atacul sângeros din Sri Lanka, ţările din Asia de Sud au fost foarte puţin expuse grupurilor teroriste islamiste. Un astfel de moment a fost cel din 2016, când a avut loc un atac asupra unei brutării din Dhaka, Bangladesh. În acel atac, tineri atentatori sinucigaşi, din familii bogate şi bine educate, au ucis 29 de persoane.

În ciuda atacurilor teroriste invocate în numele SIIL, organizaţia nu are grupări afiliate în proximitatea imediată a regiunii, cu excepţia Afganistanului, unde fiinţează ”Statul Islamic al provinciei Khorasan” (ISKP). Cu toate acestea, din punct de vedere demografic fiecare ţară din Asia de Sud are legături adânc înrădăcinate cu Orientul Mijlociu, în special cu regiunea extinsă a Golfului, datorită conaţionalilor care au emigrat în căutarea unui loc de muncă.

Astfel, de exemplu, naţiunea mică insulară din Maldive a devenit un punct de interes pentru activităţile SIIL. Raportat la numărul total al populaţiei, Maldivele au oferit SIIL cei mai mulţi recruţi. În cifre absolute numărul acestora se ridică la 450.

Pakistanul s-a confruntat cu numeroase atentate revendicate de SIIL în Quetta şi în restul provinciei Balochistan, însă există puţine dovezi care să probeze extinderea ISKP sau a oricărei grupări afiliate organizaţiei în acest stat.

Pe teritoriul Nepalului, SIIL nu a executat niciun atentat, dar graniţele sale deschise cu India şi creşterea numărului nepalezilor care se duc la muncă în regiunea Orientului Mijlociu generează preocupări suplimentare pentru forţele de securitate.

Din punct de vedere demografic şi religios, India ar fi cea mai evidentă ţintă pentru SIIL. În pofida faptului că India a fost victima atacurilor teroriste ale altor grupări, această ţară nu a fost vizată de SIIL.

Pe 10 mai 2019, SIIL a anunţat timid, prin intermediul agenţiei sale de ştiri AMAQ, că a înfiinţat o nouă ramură în India. Anunţul a fost făcut după recentele ciocniri dintre grupuri de militanţi înarmaţi şi forţele de securitate. Un oficial de rang înalt al poliţiei din provincia Jammu şi Kashmir a respins afirmaţia, afirmând că anunţul nu este sprijinit de probe. Rita Katz, directorul grupului SITE Intel, a afirmat că ”SIIL îşi anunţă înfiinţarea unei noi ramuri în India, în condiţiile în care ciocnirile cu forţele de securitate au avut loc în satul Amshipora, într-un district din provincia indiană Jammu şi Kashmir”. Katz a continuat afirmând că ”anunţul este absurd, dar nu trebuie ignorat”.

În aceste condiţii, estimăm că pe măsură ce SIIL se îndreaptă spre atingerea propriilor obiective prin utilizarea grupărilor afiliate sau altor grupări care au nevoie de ”publicitate”, nu putem exclude înfiinţarea unei grupări afiliate şi în această ţară şi creşterea numărului de atentate.

În zona Orientului Mijlociu, cel mai probabil, SIIL va rămâne activă în Irak, în deşertul din provinciile Anbar şi Ninive, precum şi în munţii din provinciile Kirkuk, Salah al-Din şi Diyala. În Siria, SIIL va rămâne activă în provincia nord-vestică Idlib, în zonele din sudul capitalei Damasc şi în regiunea Badiya, o întindere deşertică în sud-estul Siriei.

Revenind la videoclipul liderului Al-Baghdadi, din 29 aprilie 2019, trebuie subliniat că, la un moment dat, acesta ţine în mână un dosar pe a cărui copertă era scris ”Provincia Turcia”. Este greu de estimat la acest moment dacă Turcia va reprezenta una din ţintele viitoare ale organizaţiei, dar acest aspect nu trebuie exclus definitiv.

Concluzii

Atacurile din Sri Lanka şi mesajul transmis de liderul SIIL demonstrează dinamica SIIL care a trecut de la etapa unei organizaţii ”teritoriale” cu ramificaţii multiple, la statutul de ”sponsor” ideologic, poate şi financiar, al terorismului la nivel mondial.

Exploatarea la maxim a oportunităţilor oferite de mediul virtual permite organizaţiei să supravieţuiască prin grupările afiliate, prin alte grupări islamiste în dezvoltare sau prin aşa numiţii ”lupi-singuratici”.

În ciuda faptului că SIIL nu are o amprentă în Sri Lanka, atacurile desfăşurate de National Thowheed Jamath în numele SIIL evidenţiază o formă de francizare a terorismului care ridică noi provocări pentru serviciile de informaţii şi serviciile de securitate din întreaga lume.

De fapt aceasta a fost şi dilema luptei împotriva ”Califatului”. Teritoriul acestui ”stat”, genera o forţă centripetă asupra adepţilor curentului salafist - jihadist. Aşa cum era de aşteptat, odată dispărut, forţa centripetă a fost înlocuită de forţa centrifugă, dispersând adepţii SIIL către zone favorabile intereselor organizaţiei. În aceste condiţii a luat naştere o hidră extrem de mobilă a terorismului, care nu poate fi oprită decât în condiţiile în care se acţionează constant în toate mediile de confruntare, cel virtual devenind primordial.