14 martie 2020

Starea de urgenţă pentru liniştea noastră

Stefan Danila

Statele din jurul nostru au anunţat deja Stare de urgenţă. Ieri a fost declarată Urgenţă Naţională în SUA, de către Preşedintele Trump, printr-o declaraţie publică însoţită de argumentele celor responsabili de gestionarea situaţiei.

Sursă foto: Mediafax

Măsurile transmise, care implică atât instituţiile federale, cât şi parteneriate cu instituţii private, vizează protejarea cetăţenilor, oprirea răspândirii virusului, ce trebuie să facă deţinătorii de lanţuri de magazine, etc.

La noi, situaţia epidemiologică nu pare atât de gravă ca în statele care au luat aceste măsuri. Nu pare!

Statul cu cele mai multe cazuri confirmate şi cu o rată a mortalităţii din ce în ce mai mare este Italia. Acolo unde se află o comunitate de peste un milion de români. Măsurile de carantină, de izolare a unor localităţi, i-a determinat pe mulţi dintre conaţionalii noştri să revină în România, mai devreme decât îşi propuseseră, adică la sărbătorile de Paşte. Mai mult, în România sunt destul de mulţi antreprenori italieni, care au călătorit din Italia în România în ultimele două luni.

Depistarea celor infectaţi este dificilă, iar numărul celor din evidenţă oficială este relativ, deoarece depinde de solicitarea de a fi testat sau de conexarea cu alte cazuri, deja confirmate. Cazurile celor doi foşti militari sunt edificatoare privind siguranţa fiecăruia că „lui nu i se poate întâmpla”. Mai mult, cele două cazuri vin după călătorii în state care nu erau, în acel moment, periculoase – Israel, respectiv Belgia.

Guvernul interimar a constituit Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, conform HG 94/2014 şi s-a trecut la aplicarea „Procedurii de sistem privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de producerea unei epidemii – cod PS-24-CON”. Cu rezerva că încă nu erau întrunite condiţiile pentru declararea epidemiei.

Comitetul a emis câteva hotărâri, pe care ministrul de interne le-a prezentat cu mare prudenţă, ca decizii democratice, votate, sau ca recomandări ale Grupului Tehnico-Ştiinţific.

Între timp, bursele din întreaga lume au dat semnalul unei noi crize, mai gravă decât pandemia însăşi, criza economică. Lebăda neagră a noii crize a fost un virus, SARS-COV-2, care a dus la volatilizarea acţiunilor majorităţii companiilor, indiferent de domeniul de activitate.

Lipsa unui guvern cu toate prerogativelor a devenit din ce în ce mai evidentă, în special atunci când s-a identificat necesitatea unor achiziţii de urgenţă. Ordonanţe de urgenţă nu se pot emite, guvernul nu poate lua măsuri fiscale, iar bursa a înregistrat căderi succesive.

Mai mult, persoana desemnată să formeze noul guvern şi-a depus mandatul chiar în ziua în care ar fi trebuit să fie supus votului de aprobare.

Un argument în plus pentru declararea Stării de urgenţă.

Şi pentru că nu era suficient, întreg guvernul interimar şi conducerea partidului la putere intră sub suspiciunea de a fi fost infectaţi. Aşadar, toată conducerea situaţiei se va face din poziţii izolate, timp de 14 zile. În mod firesc, majoritatea sarcinilor ar fi trebuit delegate poziţiilor ierarhice imediat următoare, cu unele excepţii.

Dar de ce această reţinere pentru declararea Stării de urgenţă?

Ce ar presupune această situaţie? Răspunsul este simplu: ar asigura cadrul legal pentru luarea măsurilor necesare prevenirii unui dezastru, adică răspândirii virusului şi pierderea de vieţi. Prevenirea pierderii vieţii, atunci când se poate face, când sunt informaţii şi circumstanţe care permit luarea unor măsuri de prevenţie este obligatorie. Neluarea la timp a acestor măsuri poate avea consecinţe foarte grave, care ar putea fi invocate chiar în justiţie de către urmaşii celor decedaţi.

Aşadar, procedurile există, măsurile pot fi luate, dar trebuie asigurat cadrul legal.

Există şi un risc, cel al măsurilor abuzive. Dar aceasta nu justifică întârzierea unei decizii, dimpotrivă.

În situaţii de criză, mai mult ca oricând, abuzurile trebuie sancţionate drastic. Egalitatea tuturor în faţa legii şi aplicarea fermă a legii şi regulilor trebuie să fie urmărită de către instituţiile abilitate, dar şi de către presă. Media are un rol deosebit în timpul unei crize. Informarea corectă trebuie să fie conjugată cu monitorizarea măsurilor luate şi semnalarea imediată a abuzurilor.

Astăzi vom avea, probabil, un guvern. Parţial inapt, dat jos în urmă cu mai bine de o lună, obligat să gestioneze o criză din poziţia de interimat, singura speranţă a românilor, de la cel mai înalt nivel, în jos.

Doamne, ocroteşte-i pe români!