Simbolistica recentelor momente diplomatice franco-americane
Adriean PÂRLOGVizita de stat a preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, ar putea să sublinieze că SUA ar fi ales ca Franţa să devină partener occidental privilegiat alaturi de Marea Britanie.

“Şampanie pentru Franţa, muncă din greu pentru Germania“
Gerard Araud – Ambasadorul Franţei în SUA
În ziua de 20 aprilie 2018, anterior începerii vizitei de stat a lui Emmanuel Macron în SUA, The German Marshall Fund, organizaţie americană implicată major în proiecte europene, a organizat o conferinţă dedicate vizitei de stat a preşedintelui Emmanuel Macron. În cadrul acestui eveniment, în alocuţiunea sa ambasadorul Franţei în SUA, Gerard Araud, a stârnit zâmbete cu subînţeles participanţilor la eveniment cu afirmaţia “…..şampanie pentru Franţa, muncă din greu pentru Germania“.
Vizita de stat a Preşedintelui francez, Emmanuel Macron, în SUA, la invitaţia omologului său american Donald Trump, s-a încheiat dar reverberaţiile acesteia continuă. Semnificaţia reală a celor convenite de cei doi lideri urmează a a fi analizată în perioada următoare, mai ales după ce se va încheia şi vizita Cancelarului Germaniei, Angela Merkel, programata să înceapă în 27 aprilie a.c.
În esenţă, agendele de discuţii ale celor doi lideri europeni cu Donald Trump sunt similare şi se referă la problematica taxelor reciproce SUA – UE, referitoare la oţel şi aluminiu, contribuţiile naţionale la bugetele apărării, Acordul cu Iranul referitor la programul nuclear şi sancţiunile impuse acestuia şi situaţia din Siria. De altfel, în ziua de 26 aprilie a.c., la Berlin, preşedintele francez şi cancelarul german se vor întâlni pentru informare reciprocă şi coordonare în legătură cu relaţiile ţărilor lor cu SUA.
În contextul relaţiilor tradiţionale dintre cele mai mari state UE cu SUA, întâlnirile la nivel înalt între acestea reprezinte momente de evaluare a stadiului real al dialogului transatlantic şi a influenţei acestuia asupra altor direcţii de politică externă ale marilor jucători ai politicii de securitate globală.
Pentru că analizele pre şi post astfel de vizite sunt numeroase şi de regulă, urmăresc agendele de discuţii convenite în astfel de cazuri, în articolul de faţă ne vom opri asupra unor momente diplomatice cu simbolistică mai aparte.
Deşi nu este public acceptat de nici una dintre marile cancelarii, competiţia strategică existentă între marii actori ai scenei politicii internaţionale a existat, există şi va mai exista încă o lungă perioadă de timp, dictată de considerente istorice, culturale, economice, politice, politico-militare şi strategice curente. Aceste considerente pot fi de tip directe, indirecte dar şi considerate prin angajamente faţă de terţi cum ar fi cele faţă de NATO, UE, parteneriate strategice bilaterale sau angajamente în diverse regiuni ale globului.
De la venirea lui Donald Trump la Casa Albă şi mai ales urmare a sloganului electoral “America first”, pe care se pare că îl consideră element de natură programatică, SUA au o altă abordare referitoare la sensul conceptelor de angajament şi obligaţii, precum şi la nivelul de materializare a acestora. Probabil că, urmare a abilităţilor sale de bun comunicator, preşedintele american utilizează cu eficienţă evidentă mesajele de tip subliminal pe care comunicarea diplomatică le permite cu prisosinţă.
Să ne reamintim momentul 14 iulie 2017, când la Paris, cu prilejul zilei naţionale a Franţei, preşedintele american a participat la parada militară organizată cu acest prilej, în calitate de invitat de onoare. În marea piaţă pariziană unde era amenajata tribuna oficială, în faţa unei mulţimi de oameni şi a zeci de camere de televiziune, preşedinţii Trump şi Macron şi-au strâns mâinile o lungă perioadă de timp, caracterizată de jurnalişti şi analişti drept un moment “fară sfârsit“. Probabil că a fost semnalul trecerii de la politica externă americană, lansată de Condoleezza Rice, cunoscută sub sintagma “pedepseşte Franţa, ignoră Germania şi acordă circumstanţe atenuante Rusiei“ la noua formă de proiectare a prezenţei externe americane definite de “acordă credit Franţei, ignore Rusia şi pedepseşte Germania“.
Deşi o astfel de conduită a Casei Albe nu este evidentă, probabil că Donald Trump este îngrijorat de lipsa de apetit a Germaniei pentru creşterea la 2 % a alocaţiilor bugetare pentru apărare, de surplusul commercial al Germaniei în relaţia cu SUA, de faptul că Germania, prin susţinerea celei de a doua conducte, care aprovizioneaza cu gaze Berlinul (North Stream2), plasează într-o zona de discomfort strategic Polonia şi ţările baltice. Este posibil ca SUA să fi luat notă de lipsa de interes a Germaniei de a se alătura coaliţiei ce a participat la loviturile aeriene din 14 aprilie a.c. asupra Siriei.
În acest context, va fi interesant de urmărit, analizat şi înţeles atmosfera în care se va desfăşura vizita doamnei Merkel în SUA, mai ales prin comparaţie u anterioara vizită a acesteia la Washington, în anul 2017, dar şi cu modul în care a fost primit preşedintele Franşei în vizita sa din 23-24 aprilie a.c. Vizita cancelarului Merkel din 2017 a fost considerată mai degrabă, una strict protocolar-diplomatică şi nu una în care s-a perceput o atmosră de prietenie reciprocă. Merită subliniat şi faptul că discuţia telefonică Merkel – Trump, din 1 martie 2018, dedicată situaţiei din Siria şi problematicii nucleare ruse a durat aproximativ 5 minute.
În încheierea articolului un element de culoare, preluat şi dezvoltat de unul dintre cele mai influente ziare americane, Washington Post.
- Starter:
Prăjitură cu creamă de brânză de capră cu gem de tomate
Crutoane de biscuiţi cu unt
Salata de primăvară
- Felul principal:
Costiţe de miel cu piure de ceapă cara melizată
Garnitură Jambalaya - orez bob lung Carolina Gold cu jambon
- Desert:
Tarte cu nectarine şi cream de îngheţată
- Selecţie de vinuri:
Vin alb Chardonay 2015, Serene Evenstat – Oregon
Pinot Noir 2014, Drouhin
Şampanie demi sec, Chamberg Cremant
Pe timpul dineului stat, oaspeţii francezi au primit informaţii în legatură cu unele detalii ce au contribuit la întregirea atmosferei, cum ar fi:
- Garnitura Jambalaya – este specifică statului Louisiana şi urmează o veche reţetă franţuzească
- Orezul Carolina Gold – este considerat cel mai gustos orez cunoscut
- Vinul Chardonay – este vin cu origine Franţa, cultivat pe solurile vulnice din statul Oregon
- Pinot-ul Noir Drouhin – obligatoriu maturat în bariculi din stejar franţuzesc.
Deşi foarte mulţi participanţi la eveniment aşteptau să identifice o amprentă Trump, au fost surprinşi să constate că au lipsit vinurile din podgoria familiei preşedintelui American. Mai mult chiar, au fost făcute remarci apreciative la adresa aranjamentelor florale şi a condimentelor folosite la prepararea produselor – toate culese din gradina Casei Albe, gradină amenajată de Michelle Obama.
Deşi multă lume a considerat că vizita lui Macron în SUA poate fi riscantă pentru viitorul relaţiilor SUA – UE, se pare că aceasta a reprezentat un success pentru ambele părţi. Pentru specialişti în studiul mesajelor transmise pe segmentul limbajului trupului, întâlnirile au fost evidenţiate ca dominate de multe momente de exprimare a încrederii şi aprecierii reciproce. Rămâne ca viitorul să confirme această percepţie.
