19 martie 2021

Silviu Predoiu, la „ÎN SECURITATE”: „Unde apare o criză, se apelează la persoanele în uniformă. Că-i vorba de un spital, de alt tip de centru medical, că e vorba de programul de vaccinare naţional”

Bogdan Nicolae

Silviu Predoiu a explicat că elementele sistemului naţional de apărare sunt calificate să acţioneze la criză, dar nu şi cele civile, deoarece în administraţie oamenii nu sunt angajaţi şi promovaţi corect.

Sursă foto: Mediafax

Silviu Predoiu a precizat că după 22 de ani de când funcţionează comisiile parlamentare de control a serviciilor de informaţii, nu s-a făcut niciun pas înainte pe linia credibilizării activităţii serviciilor, considerând că este profund îngrijorător, şi a criticat faptul că aceste comisii nu au realizat rapoarte despre acuzaţiile aduse serviciilor.

Silviu Predoiu a criticat desele modificări la legislaţia pensiilor militare şi faptul că în legea salarizării, salariile militarilor sunt grupate în treimea inferioară a grilei de salarizare.

Prezentăm principalele declaraţii ale generalului Silviu Predoiu, joi seara seara, la „ÎN SECURITATE”, alături de Bogdan Nicolae, la Aleph News:

Siguranţa românilor după un an de pandemie

Silviu Predoiu: Nu-mi dau seama dacă suntem mai în siguranţă. Ştiu că nu mă simt mai în siguranţă. Nu ştiu dacă este aşa sau nu este aşa. Ştiu că starea de siguranţă vine şi din informare. Aici apare problema în a defini dacă sunt mai în siguranţă sau nu. Mă simt mai în siguranţă că au apărut vaccinurile, pentru că a început programul de vaccinare. Meritul nostru în apariţia vaccinurilor este egal cu zero. Noi ce facem este să încurcăm treaba, în programul de vaccinare.

Guvernanţii şi-au încălcat promisiunile referitoare la suplimentarea paturilor ATI şi producerea de ventilatoare

Silviu Predoiu: Ca să definim starea de siguranţă ar trebui să ne raportăm la nişte elemente concrete. Concrete sunt faptele că anul trecut premierul Orban ne anunţa că avem 1.300 de locuri în secţiile ATI, şi-şi propune ca în regim de urgenţă să crească numărul acestora, şi anul acesta premierul Câţu ne anunţă că speră să ajungem la 1.600 de locuri în secţiile ATI. Deci nu cred că s-a schimbat ceva. Un element concret este faptul că eram anunţaţi de premierul Orban şi de ministrul Ciucă despre începerea glorioasă a producerii de ventilatoare în uzinele româneşti într-un program special monitorizat de armată. Încă nu am auzit de niciun ventilator pe piaţă.

Comunicare incompletă în situaţie de criză

Silviu Predoiu: Într-o situaţie de criză este la fel de important ceea ce faci, pe cât este şi cum comunici ceea ce faci. În comunicare intrând şi justificarea şi avertismentele şi prognozele. Cred că neglijăm acest lucru. S-ar putea ca la nivel practic, cei care se ocupă de acest lucru, specialiştii, să ştie ce să facă. Chiar îmi doresc şi vreau să cred că ştiu ce au de făcut. Problema este: de unde să ştiu, dacă nu ştiu să-mi spună ce fac?

Silviu Predoiu: Aş întreba cine sunt persoanele responsabile de forma în care se transmit mesajele. Cine sunt psihologii sau sociologii care consiliază Grupul (n.r. de Comunicare Stragetică), astfel încât să se asigure că mesajele lor sunt pe măsura muncii lor?

Libertăţi şi drepturi cetăţeneşti suspendate comunicate cu lipsă de empatie

Silviu Predoiu: Cât despre libertăţi şi drepturi cetăţeneşti suspendate, problema nu este în sine măsura. S-au luat şi în alte părţi. Din punctul meu de vedere, problema o reprezintă modul în care au fost comunicate. Şi aş face o comparaţie: uitaţi-vă la modul în care a comunicat Angela Merkel, atunci când s-au luat măsuri care vizau suspendarea sau limitarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale. Empatia cu care a comunicat. Modul în care le-a justificat. La noi, se comunică cu o suficienţă, cu o duritate, cu o lipsă totală de empatie, parcă i-ar face plăcere cuiva să comunice aceste limitări fără să se explice.

Silviu Predoiu: Se abordează cu intransigenţă problemele. Cu o anumită formă de aroganţă intelectuală. Aroganţa intelectuală la individ nu este atât de problematică, pe cât este aroganţa intelectuală ca ideologie, care începe să se contureze, în sensul de: noi ştim, voi nu ştiţi. Ştim noi mai bine decât voi. Nu ai voie să faci altfel decât îţi spunem noi, nu ai voie să gândeşti altfel decât îţi spunem noi.

Sistemul naţional de apărare la criză are de suferit din cauza unor funcţionari nepregătiţi

Silviu Predoiu: Aşa cum arată la noi situaţia, elementele sistemului naţional de apărare sunt calificate. Mă refer aici la pandemie. Problema e că sunt singurele adaptate deocamdată. Pentru că ce vedem: unde apare o criză, se apelează la persoanele în uniformă. Că-i vorba de un spital, de alt tip de centru medical, că e vorba de programul de vaccinare naţional. Peste tot pe unde este nevoie de organizare, planificare, de viziune, se apelează la militari. Ştiţi care este problema reală? Că aceste atribute nu sunt strict ale armatei. Sunt atribute ale managementului. Ele ar trebui să fie peste tot în administraţia de stat, dacă oamenii ar fi numiţi corect, promovaţi corect, nu pe pile.

Comisiile parlamentare de control a serviciilor nu au realizat rapoarte despre acuzaţiile aduse serviciilor

Silviu Predoiu: Evenimente publice recente arată nevoia de comisii parlamentare, de control. Este vorba de nevoia de a acoperi distanţa aparent ireductibilă dintre transparenţa justificată cerută de public asupra serviciilor de informaţii, plătite din banul public, şi principiul secretului promovat şi apărat de servicii, repet, la fel de justificat. Această distanţă nu poate fi acoperită altfel decât printr-un control democratic, foarte clar statuat în activitatea comisiilor de control parlamentar, ele fiind o componentă a controlului democratic.

Silviu Predoiu: Aici apar o serie de disfuncţionalităţi. După 22 de ani de când funcţionează comisiile, nu s-a făcut niciun pas înainte pe linia credibilizării activităţii serviciilor, ceea ce este profund îngrijorător.

Silviu Predoiu: Credibilitatea şi expertiza comisiei sunt date de credibilitatea şi expertiza membrilor. Ştiind cât de delicat este domeniul acesta, al securităţii şi informaţiilor militare, mie mi se pare extrem de important ca partidele, atunci când îşi nominalizează reprezentanţii în aceste comisii, să-i aleagă în primul rând pe cei mai credibili. Vor avea acces la informaţii deosebit de sensibile şi vor gestiona un domeniu extrem de disputat public, în care suspiciunea este la ordinea zilei. Prezumţia de vinovăţie este elementul de la care se pleacă, nu prezumţia de nevinovăţie.

Silviu Predoiu: Uitaţi-vă pe site-ul comisiei de control SIE sau SRI şi vedeţi câte rapoarte ale comisiei veţi găsi pe site. Trei-patru în cazul comisiei de control al SIE, toate referindu-se la aprobarea bugetului. Ca şi cum numai asta ar fi făcut, în 3-4 ani. În rest, nimic? Uitaţi-vă la CIA, MI6, au rapoarte periodice, uneori săptămânale. Găseşti clar că cineva se preocupă de ce se întâmplă în structuri.

Acoperiţii şi firmele acoperite din servicii

Silviu Predoiu: Vorbeam despre firmele acoperite ale serviciilor, dacă sunt sau nu sunt. Oricât ne-am chinui noi cei din servicii, n-avem voie să vorbim, pentru că sunt nişte prevederi foarte clare. Dezbaterea aceasta e în societate de aproape 20 de ani, despre firmele acoperite ale serviciilor. De ce nu a apărut nicio comisie să lămurească: domnule am parcurs 4.000 de rapoarte solicitate serviciilor, am intervievat 20, 30, 100 de cadre ale serviciilor, am discutat şi am stabilit următoarele: există sau nu există? Există în condiţii legale şi scopul pentru care există este acesta, deci se justifică, sau nu există şi aşa mai departe. N-are rost să spun eu că firmele de fapt reprezintă o formă de acoperire şi ele au activitate economică simulată şi aşa mai departe, pentru că indiferent ce aş spune eu, publicul nu va crede, pentru că trăim într-o zonă a teoriei conspiraţiei. În absenţa informaţiei credibile şi autorizate, fake news-ul şi teoria conspiraţiei găsesc teren propice.

Legislaţia pensiilor militare, modificată de cinci ori în zece ani

Silviu Predoiu: A apărut din nou iniţiativa reformulării legii pensiilor militare. Dacă se reuşeşte acest lucru, acum în 2021, ar fi pentru a treia oară în ultimii 10 ani când se fac schimbări majore. Niciodată nu s-a ajuns cu calculul pensiilor integral până la sfârşit, pentru că au apărut mereu schimbări, în 2010, în 2015 şi acum în 2021. În afară de aceste trei, a treia fiind deja anunţată, am avut de două ori modificări nu minore, ci semnificative. Ar fi cinci schimbări. Asta înseamnă orice, numai predictibilitate nu. Şi înseamnă orice, numai respect nu. Şi înseamnă lipsă de corectitudine, pentru că nu se anunţă că schimbăm legea şi va fi valabilă pentru cei care intră astăzi, astfel încât să le dai dreptul la o opţiune, să ştie asta va fi pensia mea peste 20 sau 25 de ani. Hotărăsc dacă rămân sau nu. Dacă accept sau nu privaţiunile. Aceste prevederi vizează oameni care şi-au încheiat contractul, care nu mai sunt în teren, care nu mai au ce să facă.

Salariile militarilor sunt grupate în treimea inferioară a grilei de salarizare

Silviu Predoiu: Mi se pare ca semnificativă abordarea guvernantului faţă de structurile militare că e reflectată cel mai bine nu atât de pensii, căci guvernantul mă îngrijorează, nu populaţia, ci de salarizare, faptul că în legea salarizării, salariile militarilor sunt grupate în treimea inferioară a grilei de salarizare. Foarte puţini înţeleg ce înseamnă ca şeful statului major, cea mai înaltă funcţie profesională în armata română, echivalat cu prim-adjunctul de la SRI, prim-adjunctul de la SIE, să aibă coeficientul de salarizare de 4,35, egal cu al unui magistrat cu vechime zero ani, cu un viceprimar de comună medie, cu un secretar de universitate. Am tot respectul pentru aceste categorii, dar mi se pare că atunci când tu pui cea mai înaltă funcţie la 4,35, în prima treime de jos a grilei şi spui că oricum restul luaţi din sporuri, e ceva în neregulă. Sporurile sunt şi la noi, ca la toţi ceilalţi în aceeaşi anvelopă: 30 la sută. Mi se pare că arată foarte clar atitudinea şi neasumarea: în rest vă descurcaţi voi.

Disputa MAI – Ministerul Sănătăţii este mai degrabă una politică

Silviu Predoiu: Nimeni nu a sesizat o comisie de control şi nicio comisie de control nu s-a autosesizat în legătură cu afirmaţia ministrului Bode că se pune în pericol activitatea unui serviciu şi aşa mai departe. Mi se pare că este doar o dispută între membrii guvernului. Lecţia din toate aceste schimburi de replici din cazul Lehliu, parcă aşa e definit de presă, ar trebui să fie că atunci când cineva ia funcţia ar trebui să vină cineva de la STS să-i explice cum se folosesc telefoanele Inter-MAI şi Guvernamental. Există acolo, în cabinetul fiecărui ministru, o măsuţă cu câteva aparate telefonice, care îi permit să ridice receptorul şi să spună cu cine doreşte. Şi să înveţe să vorbească între dumnealor. Fiindcă am ajuns tot la vinovatul de servici: la servicii.

Politicieni foşti militari în armată şi servicii

Silviu Predoiu: O să vă împărtăşesc două aspecte din experienţa mea politică din ultimul an şi un pic. Mi se aduce tot timpul aminte că provin din armată şi armata reprezintă un sistem bazat pe obedienţă. Pentru cei care chiar vor să afle, în armată nu există obedienţă, există respect reciproc şi există consultare, iar la sfârşitul fiecărei consultări, cineva îşi asumă o decizie. Şi când şi-o asumă, şi-o asumă şi cu bune şi cu rele, nu dă vina pe altcineva. Eu n-am întâlnit niciodată atâta obedienţă pe câtă am văzut în politică şi nu mă refer la Pro România, sau doar la Pro România. Mă refer la ceea ce văd în politică uitându-mă cu alţi ochi. Nu există opinie alternativă, am văzut că sunt eliminaţi din partid pentru opinii diferite faţă de cele precizate de lideri.