Serbia reacţionează ferm la vizita neanunţată a preşedintelui kosovar în nordul Kosovo

Tensiuni şi incidente ca urmare a vizitei preşedintelui kosovar la Brnjak, în nordul Kosovo

La 29.09.2018, preşedintele ”R.Kosovo”, Hashim Thaçi, s-a deplasat în zona lacului ”Gazivode” (Municipalitatea Zubin Potok, Kosovo şi Metohija/KiM)[i], iar protecţia acestuia a fost asigurată de către efective ale poliţiei speciale kosovare. Potrivit relatărilor mass-mediei din Serbia Centrală şi de la Priština, preşedintele H.Thaçi s-a deplasat mai întâi la Punctul de Control ”Brnjak”, iar la întoarcere ”a trecut pe la Gazivode”, unde s-a plimbat pe lac şi ”s-a simţit bine” în compania etnicilor sârbi.

Relatările mass-mediei sârbe, însă, au fost dramatice, s-a vorbit de câteva zeci de luptători ai forţelor speciale ale Poliţiei Kosovo (KP), care au ocupat poziţii în zonă şi au pătruns în forţă în Centrul de ecologie şi dezvoltare a sportului din Zubin Potok, unde ar fi reţinut patru persoane de etnie sârbă.

În urma acestor relatări, preşedintele R.Serbia, A.Vučić, a dispus trecerea Armatei Serbiei într-o treaptă superioară de alertă şi pregătire pentru luptă. Aceleaşi măsuri au fost dispuse de către ministrul sârb de interne, Nebojša Stefanović, pentru forţele de poliţie specială şi cele de intervenţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne al R.Serbia. Totodată, structurile abilitate de la Belgrad au continuat monitorizarea evoluţiei situaţiei din (nordul) KiM.

La 29.09, ministrul sârb al apărării, Aleksandar Vulin, şi şeful Statului Major General al Armatei Serbiei, general-locotenent Milan Mojsilović, au inspectat Batalionul 63 paraşutişti din Niš, parte a Brigăzii Speciale din Pančevo, verificând capacitatea de reacţie şi de pregătire pentru luptă a paraşutiştilor. Totodată, cei doi au avut o şedinţă de urgenţă cu conducerea Comandamentului Forţelor Terestre din Niš, transmiţând comandantului acestei categorii de forţe, general-locotenent Milosav Simović, o serie de dispoziţii.

La ora locală 16.00, poliţia specială kosovară s-a retras de pe poziţiile ocupate anterior în zona Zubin Potok, după ce preşedintele H.Thaçi plecase din zonă cu puţin înainte de ora locală 15.00.

După ora 16.00, etnici sârbi din Zubin Potok au blocat temporar (cu un buldozer şi câteva camioane) comunicaţia Ribariće-Kosovska Mitrovica, în semn de protest faţă de incursiunea în zona Zubin Potok din aceeaşi zi a trupelor speciale ale KP. Protestul a fost paşnic.

Reprezentanţii misiunii NATO din Kosovo, KFOR, au confirmat prezenţa poliţiei speciale kosovare în nordul Kosovo pentru asigurarea protecţiei preşedintelui kosovar şi au admis că nu a fost informaţi cu privire la aceste activităţi, dar că monitorizează situaţia.

Autorităţile de la Belgrad au adresat un protest secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, din cauza prezenţei în nordul KiM a poliţiei speciale kosovare.

În acest timp, la Priština s-a desfăşurat un protest împotriva propunerilor preşedintelui H.Thaçi de ”corecţie a graniţelor” dintre ”Kosovo” şi Serbia. Pe timpul protestului nu s-au înregistrat incidente.

În seara de 29.09, preşedintele A.Vučić s-a adresat naţiunii, subliniind că la acţiunile violente asupra sârbilor din KiM din 29.09 Serbia a reacţionat măsurat, paşnic şi cu calm, dar a avertizat clar că nu va tolera violenţa împotriva sârbilor. Potrivit preşedintelui sârb, dacă partea albaneză va decide la vreun moment dat sa acţioneze cu violenţă împotriva sârbilor, Serbia va găsi o modalitate să protejeze populaţia. Preşedintele a făcut apel la sârbi să fie calmi şi să înlăture baricadele. Totodată, A.Vučić a avertizat Priština că Serbia va acţiona ca un stat suveran şi va prezerva pacea ”aproape cu orice preţ”, iar reprezentanţilor comunităţii internaţionale le-a reamintit să citească atent Rezoluţia 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU şi ”Acordul de la Bruxelles”, să înţeleagă exact despre ce a vorbit înainte.

Tot în seara de 29.09, preşedintele a mulţumit personalului armatei şi poliţiei pentru responsabilitatea cu care au executat ordinele comandanţilor lor şi pentru că au arătat cât este Serbia de serioasă şi că niciodată nu va periclita pacea şi că este pregătită să apere populaţia neînarmată. În finalul mesajului, preşedintele A.Vučić a subliniat că nu se vor repeta operaţiile militaro-poliţieneşti „Fulgerul” şi „Furtuna” (din mai şi, respectiv, august 1995, din Croaţia)[iv], atât timp cât el este preşedinte al Serbiei.

În dimineaţa de 30.09, ministrul apărării şi şeful SMG al Armatei Serbiei i-au raportat preşedintelui ţării în legătură cu activităţile armatei sârbe şi nivelul de alertă şi pregătire pentru luptă atins, iar preşedintele a dispus prezervarea acestei stări.

La o conferinţă de presă la Priština, preşedintele H.Thaçi a declarat (30.09) că vizita lui la ”Gazivode” a fost transparentă şi că va continua să viziteze nordul Kosovo, ”dacă agenda sa o va impune”. Totodată, acesta a reiterat apelul la demarcarea graniţei dintre ”R.Kosovo” şi Serbia, simultan cu recunoaşterea reciprocă. Preşedintele kosovar nu a comentat informaţiile şi reacţiile din presa sârbă despre vizita sa la ”Gazivode” şi a reconfirmat proprietatea statului kosovar asupra (lacului şi hidrocentralei) ”Gazivode”.

       ♦     

♦        ♦

Vizita preşedintelui kosovar la ”Gazivode” şi scandalul mediatic aferent trebuie puse în următorul context:

• vizita are loc după vizita preşedintelui R.Serbia, A.Vučić, la lacul de acumulare, barajul şi hidrocentrala de la Gazivode şi Centrul de ecologie şi dezvoltare a sportului din Zubin Potok (toate din Municipalitatea Zubin Potok), la 08.09.2018, ceea ce a provocat frustrarea autorităţilor de la Priština, deoarece acestea au permis vizita ”in extremis”, după presiunile partenerilor occidentali (mai ales de la Washington)[v];
• vizita delegaţiei kosovare la sediul ONU din New York în perioada celei de-a 73-a reuniuni a Adunării Generale a ONU (23-27.09.2018), compusa din preşedintele H.Thaçi, premierul Ramush Haradinaj şi ministrul de externe Behgjet Pacolli, a fost discreditată în presa din Serbia, prin evidenţierea repetată a faptului că delegaţia Prištinei nu s-a aflat acolo în mod oficial şi că nu a participat la nicio dezbatere oficială, încercând doar să prezinte deplasarea ca o acţiune reuşită de lobby în favoarea afirmării independenţei ”R.Kosovo”;
• dramatismul relatărilor, care a fost accentuat de lipsa unor comunicate oficiale de la Priština, precum şi de informaţiile că personalul poliţiei speciale kosovare a reţinut fără motiv patru etnici sârbi şi că poliţiştii de la Priština, toţi de etnie albaneză, erau înarmaţi cu arme cu ţeavă lungă, iar unii luptători purtau cagule;
• preşedintele H.Thaçi este puternic contestat pe scena politică albaneză din KiM, pentru propunerile, de altfel, confuze, privind necesitatea unor ”corecţii” ale frontierei cu Serbia, respectiv că ”R.Kosovo” nu s-ar opune dacă R.Serbia i-ar ceda trei municipalităţi din sud (Preševo, Bujanovac şi Medveđa)[vi];
• recenta schimbare a poziţiei SUA privind ”dosarul kosovar”, în sensul că în prezent administraţia de la Washington este dispusă să permită Belgradului şi Prištinei să ajungă la un acord, care apoi să fie evaluat de către oficialii americani. Aceasta este o modificare majoră, care are efecte atât în interiorul KiM, cât şi pe scena politică internaţională. Noua poziţie americană creează un sentiment major de frustrare în rândul clasei politice albaneze din KiM, iar în plan extern generează frustrarea unor capitale importante din UE[vii] care sprijină independenţa ”R.Kosovo”, se opun oricăror modificări ale frontierelor între Serbia Centrală şi ”R.Kosovo” şi voiau încheierea unui tratat obligatoriu din punct de vedere juridic între Belgrad şi Priština înainte de încheierea mandatului actualei Comisii Europene.

Incidentul din 29.09 are o serie de efecte negative, atât pentru relaţiile în ansamblu între Belgrad şi Priština, dar şi pentru ”dialogul” dintre cele două capitale, mediat de UE. Astfel, incidentul poate avea ca efect revizuirea de către Belgrad, dacă nu a ”Acordului de la Bruxelles” în ansamblu, atunci cel puţin a acordurilor privind poliţia şi protecţia civilă ale R.Serbia de pe teritoriul KiM. Cel mai important lucru, însă, este că incidentul din 29.09 nu s-a soldat cu victime omeneşti. În caz contrar, situaţia ar fi putut escalada.

În teren, incidentul a provocat spaimă în rândul etnicilor sârbi din nordul KiM, aceştia conştientizând, încă o dată, că nu au la dispoziţie capacităţi (personal şi mijloace) pentru a împiedica astfel de acţiuni ale KP. Belgradul acuză Priština că ar fi reţinut ilegal, fără niciun motiv, patru etnici sârbi, în Centrul pentru ecologie şi dezvoltarea sportului, din Zubin Potok.

După apelul preşedintelui A.Vučić din seara de 29.09, sârbii au înlăturat baricadele din localitatea Zubin Potok. Acest demers reduce semnificativ găsirea de către Priština a unui pretext pentru o eventuală nouă intervenţie a forţelor sale de poliţie specială în nordul KiM.

Reacţia întârziată a KFOR, pe de-o parte, afectează, în ochii sârbilor din KiM şi ai Belgradului, imaginea KFOR de principal garant al securităţii în KiM, iar pe de altă parte, readuce în atenţie disputa politico-diplomatică între Belgrad şi NATO privind ”garanţiile verbale” acordate de Alianţă înainte ca Belgradul să parafeze ”Acordul de la Bruxelles” (19.04.2013). În timp ce Belgradul a înţeles prin acele garanţii că nu se pot deplasa ”la nord de râul Ibar” nici Forţele de Securitate ale Kosovo” (KSF), şi nici forţele speciale ale KP, în interpretarea KFOR forţele KP se pot deplasa liber pe întregul teritoriu kosovar şi doar efectivele KSF au nevoie de aprobarea KFOR şi a autorităţilor locale (sârbe) din nordul KiM. Foarte probabil, tema va fi reluată în contactele dintre oficialii de la Belgrad şi cei ai Alianţei Nord-Atlantice.

În context, mass-media sârbă anunţă o vizită la Belgrad a secretarului general al NATO, J.Stoltenberg, în prima parte a lunii octombrie a.c.

Este de aşteptat ca noul şef al SMG al Armatei Serbiei, general-locotenent M.Mojsilović, să abordeze cu comandantul KFOR, general-maior Salvatore Cuoci, deficienţele pe linia comunicării între Armata Serbiei şi KFOR în situaţii de urgenţă, cu ocazia primei întâlniri la nivel înalt a Comisiei Comune de Implementare (JIC)[viii].

Între efectele probabile ale acestui incident putem include actualizarea ”planurilor de contingenţă” ale Belgradului privind o intervenţie, limitată, în (nordul) KiM, în cazul unei deteriorări dramatice a situaţiei de securitate din KiM, pentru prevenirea repetării violenţelor din martie 2004 sau preluării controlului prin forţă de către Priština a unor obiective considerate strategice de către conducerea de la Belgrad şi disputate cu Priština, cum ar fi hidrocentrala de la ”Gazivode” sau staţia de transformare ”Valač”, ambele aflate la nord de râul Ibar şi controlate de partea sârbă.

Între forţele sârbe care ar putea participa la o astfel de intervenţie se numără subunităţi din Forţele de Reacţie ale Armatei Serbiei (Brigada Specială din Pančevo, batalioanele de poliţie militară, companiile de cercetare din brigăzile de forţe terestre) şi subunităţi ale Jandarmeriei Serbiei şi ale Unităţii Speciale Antiteroriste/SAJ[ix] din Poliţia Serbiei. Este mai mult decât sugestivă în acest sens inspectarea la 29.09 de către ministrul apărării şi şeful SMG a Batalionului 63 paraşutişti din Niš, care este antrenat şi responsabil să execute sarcini şi misiuni pe întregul teritoriu naţional, inclusiv în spatele frontului adversarului. În prezent, armata sârbă dispune de tehnică şi mijloace (un avion An-2, mai multe elicoptere de transport) pentru transportul şi desantarea forţelor sale speciale în KiM. De capacităţi similare dispun şi forţele speciale ale poliţiei sârbe.

Cel mai probabil, Forţele de Reacţie ale Armatei Serbiei şi forţele speciale ale Poliţiei Serbiei vor rămâne o perioadă într-o treaptă ridicată de pregătire de luptă şi alertă

Un alt efect posibil este întreprinderea de către Belgrad de măsuri pentru consolidarea capacităţilor sale informativ-operative de pe şi în legătură cu teritoriul KiM. Nu poate fi exclusă nici întreprinderea de măsuri legate de mobilizarea sârbilor din KiM pentru ”autoapărare”, după ce structurile de protecţie civilă de sub autoritatea R.Serbia au fost desfiinţate, în baza prevederilor ”Acordului de la Bruxelles”. O soluţie negativă pe termen lung ar fi să se apeleze, din nou, la persoane din lumea interlopă, ca în anii precedenţi, cu ocazia ”baricadelor” sau pentru apărarea podului principal dintre ”Mitrovica Nord” şi ”Mitrovica Sud”.

Pe termen lung, Belgradul va continua să-şi consolideze şi modernizeze forţele din sistemul de securitate şi apărare, fiind de aşteptat să solicite urgentarea realizării donaţiei ruse (promisă în decembrie 2016) de 30 de tancuri T-72 modernizate şi 30 de vehicule blindate de cercetare BRDM-2 modernizate. Cu atât mai actuală devine şi achiziţia celor patru elicoptere de luptă ruseşti Mi-35[x] şi a trei elicoptere de transport ruseşti Mi-17, în timp ce elicopterele ”Airbus” H145M (nouă în total, pentru armată şi poliţie, dintre care patru pentru armată sunt configurate pentru luptă) trebuie livrate până la sfârşitul anului 2019. Mai mult ca sigur, situaţia livrărilor ruse de tehnică militară va fi abordată de preşedintele A.Vučić cu ocazia proximei sale întâlniri cu omologul rus, Vladimir Putin, la Moscova (la 02.10.2018). Riscurile de securitate legate de KiM ar putea accelera şi programul Belgradului de achiziţii de drone din China.

Chiar şi modificarea priorităţii programelor de modernizare a avioanelor ”Orao” şi, respectiv, G-4 ”Super Galeb”, în favoarea primului, ar putea avea legătură cu evaluarea că este prioritară modernizarea unui avion care să fie folosit ca sprijin aerian pentru forţele terestre în lupta împotriva unor formaţiuni de gherilă.

În plan politico-diplomatic, Belgradul va protesta pe lângă SUA şi statele membre ale UE şi NATO faţă de această acţiune a Prištinei, care va fi calificată drept o provocare. În acest sens, va fi adresată o notă şi reprezentanţilor ONU (inclusiv UNMIK).

Este improbabilă o reacţie dură a SUA, UE şi NATO la adresa Prištinei[xi], dar aceste organizaţii vor face apel la ambele părţi să se abţină de la provocări sau acţiuni unilaterale, care pot afecta climatul de securitate şi dialogul dintre Belgrad şi Priština. Este improbabil, de asemenea, ca ONU sau UNMIK să întreprindă vreo măsură concretă semnificativă în urma acestui incident.

Belgradul va încerca, totodată, să nu sperie populaţia şi va dispune continuarea de către instituţiile armatei şi poliţiei a activităţilor obişnuite. În încercarea de a sugera o activitate normală a acestor instituţii, la 30.09, ministrul apărării şi şeful SMG au asistat la faza finală a cupei ”Karađorđevo”, concurs de echitaţie desfăşurat sub patronajul ministerului sârb al apărării. Cei doi oficiali au înmânat premii câştigătorilor a două curse.

Referinţe:

http://www.rts.rs/page/stories/ci/story/1/politika/3273791/stoltenberg-uskoro-s-vucicem-u-beogradu.html

http://www.rtklive.com/sq/news-single.php?ID=298136

http://www.rts.rs/page/stories/ci/story/1/politika/3273937/naredba-vucica--ocuvati-nivo-borbene-gotovosti-do-daljeg.html

http://www.rts.rs/page/stories/ci/story/1/politika/3273187/kosovski-specijalci-usli-u-centar-za-ekologiju-i-razvoj-sporta-u-zubinom-potoku.html

http://www.rts.rs/page/stories/ci/story/1/politika/3274082/taci-poseta-severu-kosova-bila-transparentna.html

http://www.rts.rs/page/stories/ci/story/1/politika/3273617/na-severu-kosova-mirno-srbi-se-povukli-sa-barikada.html

www.mod.gov.rs/cir/13083/ministar-vulin-vojska-srbije-je-spremna-da-brzo-i-odlucno-izvrsi-naredjenja-vrhovnog-komandanta-13083