Şeful SMAp, general Nicolae Ciucă: România participă la o serie de proiecte regionale de cooperare, în care armata noastră constituie vârful de lance al cooperării bilaterale şi multinaţionale

„Aş dori să îmi exprim aprecierea pentru prezenţa la această conferinţă a Comitetului Militar al NATO, precum şi a şefilor Statelor Majore ale Apărării din ţările din Balcani, pe probleme de cooperare militară. Este cea de-a 13-a conferinţă, motiv pentru care doresc, de asemenea, să vă mulţumesc pentru că aţi dat curs invitaţiei noastre de astăzi.

Având în vedere importanţa acestei iniţiative pentru continuarea dezvoltării şi eficientizării cooperarării militare între naţiunile participante, mă bucur că România găzduieşte pentru a doua oară acest eveniment de înalt nivel, după cel din anul 2010.”

Generalul Ciucă a atras atenţia asupra problemelor de securitate internaţionale complexe, accentuând importanţa dezvoltării atât a unor exerciţii militare comune, alături de ţările din regiunea Balcanilor, cât şi a altor evenimente, precum seminarii, schimburi de informaţii şi experienţă sau cursuri.

„Aşa cum ştim cu toţii, naţiunile noaste şi Europa însăşi se confruntă, în prezent, cu un mediu internaţional de securitate foarte complex, definit de provocări importante, care afectează în mod semnificativ stabilitatea internaţională. Spectrul de provocări şi ameninţări cuprinde de la acţiuni agresive în deplină lipsă de respect pentru dreptul internaţional, până la extinderea terorismului la nivel global şi proliferarea armelor de distrugere în masă. Aceste provocări atrag necesitatea de a ne dezvolta capacităţi adecvate de reacţie şi de a ne asuma un rol mai important privind contribuţia la securitatea globală. Mai mult decât atât, putem afirma că schimbările majore ale mediului de securitate internaţional, amplificarea concurenţei pentru resursele strategice şi rutele de transport conexe, simultan cu ameninţări asimetrice crescânde, au atins o valoare extremă. Toate aceste necesită atât o evaluare atentă a modalităţilor de răspuns, aici, în regiunea Balcanilor, a Mării Negre şi a Mării Mediterane, cât şi o abordare comună a ameninţărilor. Agenda forumului a cuprins subiecte legate de modul în care forţele armate ale ţărilor din Balcani lucrează împreună în proiectele comune, pe baza intereselor comune, şi instruirea militarilor noştri  continuă cu scopul creşterii nivelului de interoperabilitate. Capacitatea operaţională comună va putea fi evaluată şi îmbunătăţită prin desfăşurarea unui exerciţiu multinaţional, anual, găzduit prin rotaţie de ţările parte a iniţiativei.”

„Am decis să continuăm dezvoltarea reţelei de exerciţii de instruire din Europa de Sud Est, proiect realizat în scopul de a sprijini planificarea şi conducerea exerciţiilor la nivel regional. Aceasta oferă conexiune înte centrele noastre de instruire, cu sau fără sisteme de simulare, şi are potenţialul de a efectua nu doar exerciţii de instruire şi simulare, ci şi o serie de alte evenimente, cum ar fi: seminarii schimburi de informaţii şi experienţă sau cursuri. Participanţii la forum au agreat, de asemenea, necesitatea identificării unor noi modalităţi de cooperare în spiritul Smart Defence, gruparea resurselor, expertizei şi a iniţiativei foreţelor interconectate, în domenii ca: apărarea cibernetică şi intervenţia în situaţii de urgenţă şi calamităţi. Sprijinul continuu, cooperarea substanţială în termeni practici şi dialogul profund ar putea aduce o mai mare stabilitate la graniţa NATO şi UE, precum şi o valoare semnificatică pentru proiectele de securitate ale Alianţei privind flancurile de Est şi de Sud.”

„În opinia mea, menţinerea unei cooperări militare adecvate şi acordarea sprijinului real ar ajuta ţările din Balcani să construiască instituţii eficiente şi să reformeze sectorul apărării pentru a face faţă provocărilor generate de mediul economic sărac, tensiunile sociale şi interetnice, terorismul şi agresiunile asimetrice. Aş dori să menţionez că România participă la o serie de proiecte regionale de cooperare, în care armata noastră constituie vârful de lance al cooperării bilaterale şi multinaţionale. Un element foarte important al acestei conferinţe a fost discutarea provocărilor şi riscurilor la adresa misiunilor de menţinere a păcii, sub mandat ONU. Toate acestea s-au discutat în prezenţa generalului-locotenent Carlos Humberto Loitey, reprezentant al ONU, căruia îi mulţumesc şi pe această cale, acesta fiind şi militarul cu cel mai mare grad din comandamentul ONU. De asemenea, înţelegem pe deplin şi promovăm importanţa geostrategică a Mării Negre. Prin urmare, ne implicăm profund în dezvoltarea unor mijloace şi modalităţi adecvate de cooperare, capabile să sporească securitatea şi stabilitatea în zona extinsă a Mării Negre.”

Spre finalul conferinţei de presă, generalul a mulţumit participanţilor pentru prezenţa la forum.

„În acest context, aş dori să le mulţumesc tuturor şefilor Apărării pentru că au fost astăzi aici, stabilind un adecvat necesar dezvoltării şi cooperării regionale, pentru consolidatea coeziunii şi încrederii reciproce. Apreziez toate aceste cadru elemente ca fiind vitale pentru eforturile noastre de a depăşi noile provocări de ameninţări şi securitate prin dialog, parteneriat, schimb de informaţii şi acţiuni comune. În final, doresc, încă o dată, să îi mulţumesc chairman-ului de la Comitetul Militar al NATO pentru că a fost alături de noi şi a putut să asiste la tot ceea ce înseamnă preocupările şi dorinţa de cooperare şi întărire a coeziunii între armatele ţărilor din regiunea Balcanilor.”

Cea de-a 13-a ediţie a Conferinţei şefilor apărării din ţările din Balcani pe probleme de cooperare militară a avut loc miercuri, 4 septembrie, în Bucureşti, la Hotelul Marriott.

La activitatea organizată de Statul Major al Apărării au participat cele nouă delegaţii ale iniţiativei - Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia şi Turcia şi, în calitate de observatori, delegaţiile Croaţiei şi Sloveniei.