Şeful Pentagonului: Aliaţii NATO nu se mai pot baza pe America pentru apărarea lor. Ce se întâmplă cu securitatea României, unde şeful Apărării a declarat că armata nu poate apăra singură tot teritoriul

SUA lasă apărarea Europei pe mâna europenilor

„Statele Unite sunt mândre că sunt aici, că sunt alături de aliaţii noştri, dar mesajul nostru va continua să fie clar: este descurajare şi pace prin putere, dar nu poate fi încredere doar în sistemele americane”, a declarat Hegseth reporterilor înaintea reuniunii miniştrilor apărării NATO, joi, la Bruxelles. „Nu poate fi şi nu va fi dependenţă de America. Nu pot fi doar capabilităţile SUA”, a spus el, conform Politico.

Miniştrii apărării din statele membre NATO se reunesc la Bruxelles cu câteva săptămâni înainte de un summit cu mize mari ale liderilor NATO de la Haga.

La întâlnirea de joi, miniştrii sunt aşteptaţi pe scară largă să convină asupra obiectivelor actualizate de capacitate – adică noi cerinţe pentru echipamentele militare – şi să deschidă calea către un acord mai târziu în această lună cu privire la o nouă ţintă de cheltuieli pentru apărare de 5% din produsul intern brut.

În ultimele luni, preşedintele american Donald Trump a pus în mod repetat îndoieli cu privire la angajamentul Washingtonului faţă de clauza de apărare reciprocă a NATO, cunoscută sub numele de Articolul 5.

„Angajamentul nostru faţă de Articolul 5 rămâne, dar credem, de asemenea, că este rezonabil ca aliaţii noştri să fie angajaţi şi cu Articolul 3”, a declarat miercuri ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, referindu-se la cerinţa alianţei militare de a construi capacitatea de a rezista unui atac armat.

Hegseth a insistat că toţi aliaţii NATO au avut rolul lor în apărarea continentului. „Motivul pentru care sunt aici este să mă asigur că fiecare ţară din NATO înţelege că fiecare umăr trebuie să fie la plug, fiecare ţară trebuie să contribuie la acel nivel de 5%”, a spus el, adăugând că este încrezător că se va ajunge la un acord la Haga.

La această reuniune, miniştrii apărării din ţările aliate sunt chemaţi să pună la dispoziţia NATO mai mulţi militari. În acest moment, în jur de 300.000 de militari sunt trecuţi în planurile de apărare, dar ambiţia alianţei este de 500.000. Dacă SUA îşi vor retrage o parte dintre trupe, este clar că greutatea va cădea pe armatele europene. De exemplu, Germania a anunţat că va trebui să crească cu 50-60.000 numărul militarilor pentru a se încadra în noile ţinte.

Ţările europene trebuie în viitorul apropiat să se descurce singure şi să înlocuiască militarii americani dislocaţi în estul continentului. Aproximativ 20.000 de militari americani sunt în ţările din est, din statele baltice, Polonia, până în România, Bulgaria şi Grecia. Va avea Europa voinţa să asigure acest gol, după retragerea americană, şi în ce fel?

Ţările NATO din Europa au o armată de peste 2 milioane de militari, cu un buget al apărării de aproape 500 miliarde de euro. Militari şi bani ar fi, dar trebuie şi voinţă politică. Nu ar strica dacă România îşi va reorienta achiziţiile militare pe viitor către companii europene şi va dezvolta relaţii la fel de bune în domeniul apărării cum a avut cu Statele Unite.

România nu se poate apăra singură

Generalul Gheorghiţă Vlad a declarat pentru Digi 24, luna trecută, că armata română este pregătită pentru retragerea militarilor americani din Europa, dar el consideră că acest lucru nu se va întâmpla „cât ţara rusă este persistenă. Graniţa noastră este foarte mare cu Ucraina, avem cea mai mare graniţă, 800 de km, pericolul există şi nu putem să acoperim. Nicio naţiune din lume nu poate să acopere această suprafaţă cu mijloacele antiaeriene la dispoziţie.”

România are o graniţă de 649,4 km cu Ucraina, dintre care 273,8 km este frontieră terestră, 343,9 km frontieră fluvială şi 31,7 km frontieră maritimă, conform Wikipedia. La aceasta se adaugă şi graniţa de 1.222 km cu Republica Moldova.

Generalul român dă de înţeles că ţara noastră nu are cum să apere o astfel de frontieră, mai ales din punct de vedere al apărării aeriene. România are doar trei sisteme PATRIOT operaţionale, în concluzie poate apăra Bucureştiul şi maxim alte două oraşe mari. La acestea se adaugă cele două escadrile de F-16 şi sisteme mai vechi antiaeriene cu rază mică şi medie.

Referitor la sisteme cu rază mică şi medie, există o licitaţie, care trenează de peste un an la MapN, pentru astfel de echipamente pentru 2,1 miliarde euro.

Generalul Gheorghiţă Vlad nu spune, însă, dacă Armata României poate apăra terestru graniţa de nord şi în special pe cea din est cu doar opt brigăzi de manevră.

Oficialul militar român a cerut încă din februarie 2024 urgentarea legii privind serviciul militar voluntar, pentru a creşte rezerva operaţională, dar şi acest proiect este blocat tot la MapN. Ministrul Apărării a vorbit despre creşterea numărului de militari la 100.000, dar nu s-a întreprins nimic în acest sens până acum.