Şeful Operaţiilor din NATO vorbeşte de cinci lecţii învăţate din războiul din Ucraina

Tom Goffus, Secretarul General Adjunct al NATO pentru Operaţii, a prezentat cinci astfel de lecţii în cadrul unui panel din această săptămână la Simpozionul de Război Aerian al Forţelor Aeriene şi Spaţiale (AFA) din Aurora, Colorado.  "Am ajuns la NATO cu o lună înainte de invazie, aşa că am avut un loc în primul rând urmărind totul", a spus Goffus publicului. "Cred că este un subiect critic."  Înainte de aceasta, Goffus, fost pilot de F-15 al Forţelor Aeriene ale SUA, a ocupat funcţia de director de politici în cadrul Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului SUA, secretar adjunct adjunct al apărării pentru politica europeană şi NATO, director al Statului Major de Securitate Naţională pentru Afaceri Strategice şi Est-Europene şi consilier militar principal pentru afaceri europene şi eurasiatice la Departamentul de Stat.

Înainte de a-şi dezvălui propriile concluzii, Goffus a vorbit despre valoarea reţelei de senzori acustici ai Ucrainei pentru detectarea la joasă altitudine a dronelor şi a rachetelor de croazieră.  

„În esenţă, Ucraina îşi acoperă întreaga naţiune, la 1.000 de metri şi mai jos, cu senzori acustici pentru mai puţin de 50 de milioane de euro (aproape 54 de milioane de dolari)", a spus Goffus. „Este o nebunie ce fac cu asta."

„Tocmai am deschis centrul de lecţii învăţate în Bydgoszcz, Polonia", a explicat Goffus. „Este prima organizaţie condusă de NATO şi Ucraina pe care o avem. Nu avem alţi parteneri care să conducă o astfel de organizaţie. Va fi sub Comandamentul Aliat pentru Transformare, dar va exista şi un element civil. Voi avea câţiva dintre oamenii mei acolo care vor lucra pentru comandantul de pe teren, pentru unitatea de comandă, dar acesta va fi un vehicul pentru mai mulţi dintre aceştia." 

Goffus a oferit apoi cinci lecţii învăţate din acest război.

Lecţia 1: Acţiunea colectivă se bazează pe baza conştientizării comune şi este nevoie de muncă reală pentru a obţine acea conştientizare comună. Şi spre deosebire de 2014, când ambasadorii se certau, se uitau la poze, spunând: „Vedeţi că ruşii sunt în Crimeea", iar următorul ambasador spunea: „Nu, mi se pare". Şi, ca urmare, nu am făcut nimic pentru că nu aveam o conştientizare comună a ceea ce se întâmplă. Răspunsul nostru din 2022 nu ar fi putut fi mai diferit decât răspunsul din 2014, în primă parte, datorită informaţiilor partajate între aliaţi, în special din SUA."

Lecţia 2: Nu ceea ce facem îl provoacă pe Putin, ci ceea ce nu facem. Ar fi trebuit să învăţăm asta în 2014.

Lecţia 3: Putin nu este un strateg. Este un oportunist. Împinge nişte uşi şi, când nimeni nu se întoarce, intră înăuntru. Ceea ce l-a învăţat 2014 a fost că nu există consecinţe semnificative pentru utilizarea forţei. Acest lucru a dus la invazia lui Putin din 2022, în opinia mea. În propriile sale cuvinte, Putin crede că, citez, „se desfăşoară o luptă serioasă şi ireconciliabilă pentru formarea unei noi ordini mondiale"

Lecţia 4: Suntem într-o confruntare strategică. Cred că prietenii noştri australieni văd aceeaşi dinamică cu premierului chinez Xi Jingping în Indo-Pacific. Putin a spus în mod explicit că va folosi criza şi conflictul în timpul păcii pentru a câştiga confruntarea strategică. Pacea, criza, conflictul erau o secvenţă, parte a modelului nostru. Acum, este un spectru. După cum a spus secretarul general al NATO Mark Rutte, „nu suntem în război, dar cu siguranţă nici în pace".

Lecţia 5: Avem foarte puţine investiţi în baza noastră industrială de apărare transatlantică pentru a produce capabilităţile de care avem nevoie în ritm şi la scară. Rusia, cu o economie de 5% din mărimea NATO, produce în trei luni multe muniţii critice decât 32 de aliaţi pe an. Ştiu că nu îmi fac prieteni în industrie în acest moment, dar ceva nu este în regulă aici şi trebuie să o reparăm.

Goffus a dezvoltat această ultimă lecţie, adăugând că SUA trebuie să-şi sporească capacitatea de a produce arme. Lituania vrea „să cumpere rachete AMRAAMS pentru NASAMS", a declarat el. „Aşteptare de cinci ani. Am vorbit cu şeful apărării bulgar. Vor să cumpere Javelin pentru Stryker-urile lor. Aşteptare de şapte ani. Am vorbit cu unii dintre marii aliaţi care vor să cumpere sisteme Patriot. Aşteptare de 10 ani. Asta trebuie rezolvat.