UPDATE 2/ Secretarul general al NATO şi preşedintele Iohannis au vorbit la Cotroceni despre prezenţa românească , de excepţie, în Afganistan/ Despre licitaţia pentru corvete, preşedintele a pasat răspunsul la Ministerul Apărării, iar secretarul general al NATO a făcut referire la respectarea lui 2 la sută

Secretarul general al NATO şi preşedintele Iohannis au vorbit joi la Cotroceni despre prezenţa românească, de excepţie, în Afganistan.

"România menţine o contribuţie substanţială la operaţiile şi misiunile aliate, şi aici exemplul cel mai elocvent este, sigur, prezenţa noastră în Afganistan. În Afganistan suntem foarte prezenţi, militarii noştri sunt foarte respectaţi şi fac o treabă excelentă acolo. Toate aceste eforturi confirmă importanţa pe care o acordăm solidarităţii aliate şi unei abordări cuprinzătoare a riscurilor, a spus preşedintele Iohannis.

"Anul acesta, România aniversează 15 ani în calitate de membru NATO şi, astăzi, contribuiţi la efortul nostru de apărare comună în multe maniere şi în foarte multe locuri diferite. În Afganistan, sute de militari români ajută la stabilizarea ţării şi a împiedica acesta să devină un adăpost al teroriştilor.

Militarii români contribuie şi în alte părţi. KFOR, de exemplu, tot aşa, stabilitate la descurajare. Aici, în România, găzduiţi o bază de apărare antibalistică. Aveţi contribuţii esenţiale şi la securitatea regiunii Mării Negre, inclusiv Brigada Multinaţională, condusă de România, de la Craiova, Poliţie Aeriană şi o prezenţă puternică navală", a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a făcut şi referiri precise la Tratatul INF şi ameninţarea rusă: 

"Domnul Preşedinte Klaus Iohannis şi cu mine am discutat, de asemenea, şi Tratatul INF. Rusia a implementat un nou tip de rachetă, care încalcă Tratatul. Această rachetă, SSC-8, are capacitate nucleară, este dificil de depistat, poate ajunge în oraşele europene.

La întâlnirea din decembrie a miniştrilor de externe NATO, Statele Unite ale Americii, care sprijină, sigur, toţi aliaţii, au anunţat că vor da Rusiei 60 de zile la dispoziţie pentru a reveni în limitele tratatului. Această perioadă expiră în două zile şi, din nefericire, constatăm că nu există nici un semn de progres în această direcţie.

Trebuie să ne pregătim, deci, pentru o lume fără Tratatul INF şi autorităţile militare NATO au început deja să se intereseze de consecinţe. NATO trebuie să menţină un element eficient de descurajare, precum şi o apărare foarte credibilă şi puternică.

Trebuie să avem în vedere însă şi noi iniţiative, pentru că o nouă cursă a înarmărilor nu ar fi în interesul nimănui". 

Despre licitaţia pentru înzestrarea cu corvete a Forţelor Navale Române, preşedintele Iohannis a spus: 

„România şi-a asumat 2% pentru apărare. În CSAT am luat aceste chestiuni în discuţie la început şi avem o mare oportunitate de tip strategic, putem să abordăm înzestrarea armatei din punct de vedere strategic, aproape lung. Avem un plan pentru 10 ani. Acest lucru face posibile achiziţii care nu au fost la îndemâna programelor de înzestrare. Unele au demarat foarte bine şi sunt în desfăşurare. Deci nu trebuie să spunem că nu se întâmplă nimic. Sigur neavând practic de la Revoluţie încoace exerciţiul unor programe mari de înzestrare de tip strategic, lucrurile se mişcă parţial mai greu. Apar sincope, probleme neprevăzute şi toate acestea trebuie depăşite. În CSAT am discutat în fiecare an cum adaptăm aceste programe strategice. Suntem în grafic.

De ce nu se progresează pe corvete? E o întrebare la care Ministerul Apărării trebuie să răspundă. Din punctul meu de vedere lucrurile sunt clare. MApN trebuie să livreze. Sper că această abordare se regăseşte şi la MapN. Răspunsul cu corvetele o să îl primim probabil când va primi răspuns la acea sesizare. Dar în ansamblu avem la dispoziţie fondurile, pentru că e un angajament al României, nu doar al CSAT, al Ministerului”, a afirmat Klaus Iohannis, într-o declaraţie de presă susţinută alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

La rândul său, secretarul general al NATO şi-a exprimat speranţa că România va reuşi în acest an să îşi respecte angajamentul de 2% din PIB alocat pentru apărare.

„Mai întâi de toate aş vrea să spun că mă bucur să văd o creştere semnificativă a cheltuielilor în România pentru a investi fonduri în capacităţi moderne. Sunt bucuros să văd o creştere mare a cheltuielilor. În ceea ce priveşte planul de atinge 2%, înţeleg că cifra e aşteptată pentru 2019 şi sper ca anul acesta va reuşi să atingă 2%. Alianţii europeni şi Canada au aloca 41 miliarde în plus la bugetul de apărare. Pe baza planurilor naţionale ne aşteptăm ca această cifră să ajungă la 100 miliarde anul viitor”, a spus Jens Stoltenberg.