31 iulie 2020

Schimbările climatice şi terorismul

Sorin Butiri

Pandemia COVID-19 a arătat că problemele de securitate atipice şi transnaţionale trebuie luate în serios. Ameninţările provocate de om nu sunt singurele forţe care pot devasta globul şi pot perturba fundamental viaţa de zi cu zi. Şi schimbările climatice o pot face, iar organizaţiile teroriste pot profita de pe urma acestora.

Sursă foto: Profimedia

Previziuni sumbre

Experţii se referă la schimbările climatice ca la un „multiplicator de forţe”, care generează o creştere a frecvenţei şi intensităţii provocărilor cu care se confruntă astăzi ţările.

După cum se afirmă în Raportul special pentru ştiinţele climatice din 2017, ”atât teoria, cât şi simulările, indică o creştere a intensităţii şi frecvenţei cicloanelor tropicale în contextul încălzirii globale. Pentru uraganele din Atlantic şi estul Pacificului de Nord şi taifunele din vestul Pacificului de Nord, creşterile indică o creştere a cantităţii de precipitaţii şi a vitezei vânturilor”. De asemenea, se estimează că schimbările climatice vor genera cel puţin 200 de milioane de strămutări de persoane până în 2050.

În acest context, putem afirma că schimbările climatice nu sunt doar o problemă viitoare – efectele lor asupra situaţiei de securitate din diferite regiuni ale globului sunt vizibile chiar astăzi. La începutul acestui an, NASA a numit actuala secetă a estului Mediteranei cea mai grea din ultimii 900 de ani. Şi se anticipează că situaţia se va agrava. ONU a afirmat că, până în 2030, un sfert din populaţia lumii va trăi în zone care se confruntă fie cu secete, fie cu inundaţii sau cu o creştere semnificativă a nivelului Oceanului Planetar. Lipsa de apă şi creşterea deşertificării vor duce la deficienţe alimentare globale, migraţie în masă şi conflicte violente. Zeci de milioane de persoane strămutate vor fi în Sahel, regiune care se confruntă cu creşteri semnificative ale temperaturii, mai mari de 1,5 ori decât media globală. Schimbările climatice determină deşertificarea, iar aceasta degradează terenurile arabile, îngreunând creşterea culturilor şi păşunarea animalelor.

Oportunităţi pentru terorişti

Creşterea activităţii organizaţiilor teroriste în Sahel reprezintă un risc strategic major, în special pentru Europa, dar şi pentru SUA. Instabilitatea din Sahel generează o creştere semnificativă a numărului de migranţi care încearcă să traverseze Mediterana, ceea ce creează noi ameninţări asupra statelor europene. De asemenea, instabilitatea din Sahel oferă organizaţiilor teroriste mediul ideal pentru crearea de baze de antrenament, resurse umane şi materiale, dar şi trasee de transfer şi de atac, aşa cum s-a întâmplat în 2015, când 70 de membri ai organizaţiilor teroriste active în Sahel au reuşit să pătrundă în Europa alături de migranţi. Nu în ultimul rând, instabilitatea din Sahel oferă grupurilor de crimă organizată oportunitatea de a-şi creşte profiturile şi de a prospera.

Unele organizaţii teroriste deja profită de efectele schimbărilor climatice. Astfel, recrutarea poate deveni mai eficientă în special în ţările în care economiile sunt bazate pe agricultură. Fermierii sunt deosebit de vulnerabili la evenimentele meteorologice severe şi la schimbările climatice. În consecinţă, este posibil ca aceştia să intre în rândurile organizaţiilor teroriste ca alternativă pentru susţinerea financiară şi materială a familiilor. De exemplu, micşorarea lacului Ciad, situat în Sahel, a contribuit la creşterea numărului de recruţi ai organizaţiei teroriste Boko Haram. Organizaţia teroristă ”Statul Islamic din Irak şi Levant” (SIIL) a valorificat schimbările climatice, dar şi lipsa de acţiune a guvernului irakian pentru a atrage noi membri. Ca urmare a deficitului de apă, mii de fermieri irakieni erau în pragul sărăciei. SIIL a oferit acestora alimente şi 400 de dolari pe lună.

În plus, unele organizaţii teroriste au devenit principalul furnizor de servicii pentru cetăţenii din statele ”eşuate”. Prin natura sa, statul trebuie să ofere cetăţeanului serviciile necesare – educaţie, asistenţă medicală etc. Dacă adăugăm la lipsa acestora şi stresul generat de vremea imprevizibilă putem obţine un ”amestec incendiar” care alimentează violenţa politică, care subminează şi mai mult autoritatea guvernelor deja ”eşuate”. În aceste condiţii, serviciile furnizate de organizaţiile teroriste ameninţă să ducă la pierderea de către aceste state a propriei legitimităţi. În Somalia, de exemplu, Al-Shabaab oferă populaţiei alimente şi bani în timpul secetelor şi inundaţiilor din ce în ce mai frecvente. Aceste acţiuni scad încrederea în guvern şi determină o creştere a  dependenţei cetăţenilor faţă de organizaţia teroristă. Al-Qaida din Peninsula Arabică a reparat reţelele de apă şi puţurile din Yemenul afectat de secetă. Acest lucru a crescut legitimitatea grupului terorist, făcându-l în acelaşi timp proprietar al bunurilor şi serviciilor publice. Nici în Sahel situaţia nu este diferită. Aşa cum scriam la începutul acestui an ”ambele grupuri exploatează nevoile de bază ale populaţiei, încercând să obţină un sprijin popular cât mai mare sau, cel puţin, o rezistenţă cât mai redusă. Acest efort este motivat religios şi ideologic, grupurile salafist-jihadiste asigurându-se că toate obligaţiile funcţionării „statului” sunt asigurate prin prisma variantei lor de islam fundamentalist. Populaţia cu care interacţionează aceste grupuri şi care suferă de efectele instabilităţii economice, lipsei de perspectivă şi nesiguranţei, este „salvată” de „apărătorii islamului” promovat de respectivul grup. Din această perspectivă, atât JNIM (Jama’a Nusrat al Islam wa al Muslimeen), cât şi ISWAP/ ISGS (Statul Islamic din Vestul Africii) sunt implicate în comunităţile locale cu acţiuni concrete în domeniul educaţiei, sănătăţii, alimentaţiei, taxelor şi reducerii activităţilor de tip criminal”.

Activitatea organizaţiilor teroriste şi impactul acesteia asupra populaţiei diferitelor state se va schimba probabil odată cu accentuarea schimbărilor climaterice şi degradarea mediului. Nu putem exclude ca organizaţiile teroriste să identifice noi modalităţi de exploatare a schimbărilor de mediu şi ale efectelor acestora asupra mediului - estompând linia dintre dezastrele naturale şi cele provocate de om.

 

Schimbări de abordare pentru forţele de securitate

Dar schimbările climatice vor afecta şi acţiunile contrateroriste, militarii fiind obligaţi să acţioneze fie în zone deşertificate, fie în zone inundate sau inundabile, iar sprijinul logistic se va face cu dificultate. Acest scenariu a fost vizibil clar în acest an chiar şi în ţara noastră, când vestul, nordul şi centrul ţării au fost ”măturate” de furtuni, vijelii şi ploi torenţiale cu căderi masive de apă într-o perioadă scurtă de timp, iar în sudul şi estul ţării seceta şi-a pus amprenta.

Bătălia ideologică dintre state şi organizaţiile teroriste se va accentua, pe măsură ce cetăţenii statelor eşuate se vor adresa mai degrabă teroriştilor, decât statelor, pentru satisfacerea nevoilor de bază.

În România, actuala Strategie Naţională de Apărare menţionează ”voalat” efectele schimbărilor climatice, menţionând ”dezastrele ecologice, catastrofele naturale şi agresiunea la adresa calităţii factorilor de mediu sau alte calamităţi” la riscuri cu probabilitate redusă de impact major.

Rezolvarea schimbărilor climatice va necesita un efort global. Între timp, pentru a face faţă provocărilor asociate, forţele militare şi de securitate ar trebui să revizuiască programele de pregătire pentru a fi apte să acţioneze împotriva organizaţiilor teroriste şi în condiţiile vitrege generate de actualele schimbări climatice.

Dincolo de protejarea planetei, capacitatea noastră de a combate schimbările climatice ar trebui să fie corelată cu necesitatea de a ne proteja interesele de securitate naţională.