Schimbarea strategiei ”Statului Islamic” pentru Europa? Este România afectată?
Sorin ButiriÎn perioada 2012 – 2017, statele membre ale Uniunii Europene erau martorii, dar şi victimele, unui val de atentate violente. Numai în ultimii trei ani ai perioadei amintite au murit 347 de europeni, iar alţi peste 400 au fost răniţi. Ulterior, numărul atacurilor a scăzut, iar instituţiile de impunere a legii au dejucat mai multe atentate şi au arestat mai multe persoane. Prin modul său de desfăşurare, atacul de la Viena ne aduce aminte de aceea perioadă tristă pentru Europa. Autorul atacului, era "soldat al califatului", a comunicat organizaţia teroristă ”Statul Islamic din Irak şi Levant”, prin intermediul propriului site de comunicare, Amaq. Să fie oare atacul de la Viena un punct de cotitură în terorismul european?

Dacă pornim de la statistici...
Conform raportului anual al Europol privind terorismul, numărul deceselor din Europa cauzate de toate formele de terorism a scăzut în 2019 cu 70% faţă de 2012. Conform aceleiaşi surse, în 2019 au fost planificate 21 de atacuri teroriste, comparativ cu 24, planificate în 2018, sau cu 33, în 2017. Dintre cele 21, patru au eşuat, 14 au fost dejucate de autorităţi, iar trei au fost executate.
Nisa şi Viena – două atentate total diferite
În perioada 2012-2017, atacurile teroriste au fost executate cu bombe - pe stadioane, în aeroporturi, cu arme automate - în zonele aglomerate ale marilor capitale europene sau cu autovehicule - cu care s-a intrat în mari aglomerări de oameni. Ulterior, atacurile s-au rezumat la utilizarea armelor de foc mici sau a cuţitelor, fiind vizate persoane alese la întâmplare.
Privind la cele trei atacuri recente – cel din suburbiile Parisului împotriva unui profesor, cel de la Nisa şi cel din Viena, executate la numai câteva zile distanţă - diferă substanţial între ele. Principalele elemente de diferenţiere sunt:
- în cazul atentatului din Nisa, atentatorul era un tunisian care a intrat în Europa cu valul de migranţi ilegali care traversează, periodic, Marea Mediterană. În cazul cel puţin al unuia dintre atentatorii de la Viena, acesta era cetăţean austriac şi nord-macedonean de etnie albaneză. Primul era de abia ajuns pe teritoriul european, cel de al doilea era născut şi crescut în Austria;
- atentatorul de la Nisa a acţionat într-un mod nesofisticat, cu un cuţit, metodă utilizată frecvent în Europa după anul 2017. În cazul atacului terorist de la Viena teroriştii au acţionat cu arme automate (AK-47), dar aveau asupra lor şi alte tipuri de arme, dar şi o cantitate mare de muniţie;
- dacă în cazul atacului terorist din Nisa putem vorbi de aşa numiţii ”lupi-singuratici”, în cazul Vienei a fost un atac bine planificat al unui grup, sincronizat cu scopul de a produce numeroase pierderi de vieţi omeneşti;
- atacatorul identificat din Viena - un tânăr de 20 de ani - era în vizorul autorităţilor, fiind chiar condamnat la 22 de luni de închisoare pentru activităţi asociate terorismului. Ulterior, după numai 8 luni, acesta a fost eliberat condiţionat, beneficiind de prevederile Legii penale juvenile. Autorităţile au considerat, la aceea vreme, că tânărul „nu este capabil de acţiuni violente.” Aceeaşi greşeală au făcut şi autorităţile din Marea Britanie cu atentatorul din Londra (Sudesh Amman) care, anterior atentatului, a pledat vinovat pentru organizarea unei celule teroriste, a fost condamnat trei ani şi patru luni de închisoare, dar a fost eliberat după ispăşirea unei treimi din pedeapsă, pentru ca, la numai câteva zile de la ieşirea din închisoare, să execute singur un atac terorist;
- o altă diferenţă constă în ţintele alese. Dacă atentatorul din Nisa şi-a ales ţinta dintre enoriaşii aflaţi la un moment dat într-o biserică, atentatorii din Viena au acţionat nediscriminatoriu. Mai mult decât atât, momentul atacului din Viena a fost ales astfel încât să asigure uciderea unui număr cât mai mare de persoane. Atacul a avut loc cu numai câteva ore înainte de impunerea carantinei parţiale şi interzicerea deplasării pe timp de noapte în Austria.
Atentatul de la Viena – o schimbare a strategiei SIIL pe teritoriul european?
După cum am afirmat anterior, atentatul de la Viena are caracteristicile atacurilor sângeroase comise pe teritoriul european în perioada 2012 - 2017.
Cu un nou lider, Abu Ibrahim al-Hashimi al-Quraishi, organizaţia teroristă ”Statul Islamic din Irak şi Levant” (SIIL sau ISIS) şi-a mutat centrul de greutate al activităţilor în Africa şi Asia, dar dorinţa de a ”lovi” statele europene a rămas vie.
SIIL a organizat acţiuni în Filipine, ucigând 11 soldaţi ai armatei filipineze în luna aprilie a acestui an. De asemenea, a continuat să fie foarte activ în Afganistan şi este posibil să fie responsabil pentru uciderea a 19 persoane pe timpul atacului de la Universitatea din Kabul (2 noiembrie).
De asemenea, SIIL este foarte activ în toată Africa de Vest, Africa Centrală, Egipt şi Yemen. Potrivit şefului departamentului ONU pentru combaterea terorismului, SIIL continuă să se reorganizeze şi să recruteze direct luptători în Siria, Irak, sau prin franciza sa din Africa de Vest (ISWAP). Valul de migranţi ilegali care traversează zilnic Marea Mediterană este o oportunitate pentru SIIL. Astfel printre migranţi se pot infiltra şi tineri ”curaţi”, abia recrutaţi, care doresc să ”servească” organizaţia prin organizarea de atentate pe teritoriul european.
În cazul atacului din Viena, deşi nu este dovedit până în prezent, este foarte posibil ca cel puţin doi factori să fi stat la originea atacului – radicalizarea on-line şi în închisori.
Această teorie este susţinută de imaginile postate, înainte de atac, de atentatorul cunoscut de la Viena. Kujtim Fejzulai a postat imagini pe reţelele de socializare: un selfie cu un pistol-mitralieră AK-47, o macetă şi o cantitate semnificativă de muniţie, dar şi jurământul său de loialitate faţă de Abu Ibrahim al-Hashimi al-Quraishi, actualul lider al SIIL.
Măsurile adoptate în cadrul Strategiei de acţiune anti-teroristă a UE, printre care se numără şi contracararea radicalizării on-line şi în închisori, sunt în mare parte anihilate de climatul profund polarizat al Europei, care se manifestă prin fenomene de ură, criminalitate şi radicalizare. Aceste rezultate sunt consecvente derivei naţionaliste a esticilor (Ungaria şi Polonia), liberalismului ultra-umanist al vesticilor, dezechilibrelor sociale, încetinirii dezvoltării economice, crizei refugiaţilor, continuării atacurilor teroriste, lipsei încrederii populaţiei în instituţiile statului şi în partidele politice, precum şi influenţa tot mai mare a dreptei, a partidelor populiste şi ideologiilor naţionaliste. La toate acestea se adaugă şi criza noului coronavirus care a ridicat ”bariere” între ţările europene.
Alerta anti-teroristă rămâne de actualitate
Atentatele teroriste comise recent în Europa, în Franţa (Paris, Nisa) şi Austria (Viena), confirmă actualitatea ameninţării teroriste la adresa Europei, chiar şi în condiţiile în care continentul se confruntă cu o criză sanitară profundă, pe un trend ascendent.
”Faptul că numărul de atacuri inspirate de SIIL a scăzut în UE nu înseamnă că ameninţarea a dispărut. În primul rând, înseamnă că am reuşit să identificăm şi să dejucăm mai multe atacuri teroriste”, declara Gilles de Kerchove, coordonatorul UE împotriva terorismului, într-un interviu, la începutul acestui an.
Există multe dovezi ale încercărilor continue, chiar dacă sporadice, ale SIIL de a atrage potenţiali atacatori sau organizatori de celule în Europa. Spania şi Polonia au arestat mai multe persoane suspectate de planificare a acţiunilor teroriste şi recrutare.
Dar sărbătorile de iarnă se apropie. Autorităţile din mai multe ţări europene au impus din timp carantina totală sau parţială cu scopul de a scădea numărul infectărilor cu noul coronavirus şi de a oferi propriilor cetăţeni posibilitatea de a se bucura de sărbătorile de iarnă. Dar tocmai această ”libertate” de a ieşi la cumpărături poate constitui o oportunitate pentru SIIL. Întotdeauna teroriştii doresc să câştige atenţie maximă din partea mass-media, să nu fie ”pierduţi” printre alte ştiri.
În aceste condiţii, nu putem exclude ipoteza în care alţi ”lupi-singuratici” sau chiar ”celule adormite” ale SIIL să profite de scăderea vigilenţei populaţiei după expirarea carantinei, de aglomeraţia din magazine sau pieţe, pentru a executa atacuri teroriste.
În România, potrivit Serviciului Român de Informaţii (SRI), nivelul de alertă teroristă rămâne Albastru-Precaut. Conform aceleaşi surse, SRI cooperează permanent instituţiile din cadrul Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT), cât şi cu cei externi, pentru a preveni materializarea oricăror ameninţări teroriste pe teritoriul naţional.
