Schimbare de gardă la Palat? Încă nu …

Cei numiţi recent şi care stârnesc îngrijorări sunt: generalul Anthony Tata, Ezra Cohen-Watnick, Kashyap Patel, Michael Ellis. Se aşteaptă ca şi Gina Haspel, directorul CIA, să facă parte dintr-un val de schimbări aflat abia la început.

Preconizatele înlocuiri ale şefilor CIA şi FBI

Cu câteva săptămâni înainte de data alegerilor, preşedintele Donald Trump şi unii din aliaţii săi conservatori au reproşat directorului CIA, Gina Haspel, că întârzie în mod deliberat publicarea documentelor despre care se crede că ar expune comploturile aşa-numitului deep state, acţiuni îndreptate împotriva campaniei şi perioadei de tranziţie a lui Trump, la final de Administraţie Obama.

Nu numai şeful CIA s-ar afla în vizorul lui Donald Trump, ci şi directorul FBI, Christopher Wray, consideră CNN, citând o sursă apropiată preşedintelui Trump, potrivit căreia acesta şi colaboratorii săi au avut discuţii despre demiterea lui Wray înainte de alegeri.

O preconizată concediere a Ginei Haspel şi a lui Christopher Wray contribuie la „sentimentul de haos din interiorul Administraţiei”.

Gina Haspel şi-a exprimat, în mod constant, opinia potrivit căreia declasificarea documentelor legate de ancheta FBI din Rusia ar putea compromite surse şi metode ale serviciilor secrete.

Dezvăluirea conform căreia directorul CIA, Gina Haspel, dar şi directorul NSA, Paul Nakasone, s-a opus unui astfel de demers, a apărut în presă după ce oficiali democraţi şi un fost membru al serviciilor secrete americane au susţinut că directorul naţional de informaţii, John Ratcliffe, acţionează politic în scopul realegerii preşedintelui Donald Trump.

Despre ce este vorba?

În luna septembrie, cu doar câteva ore înainte de prima dezbatere prezidenţială destinată alegerilor prezidenţiale, într-o scrisoare adresată preşedintelui Comitetului judiciar al Senatului, Lindsey Graham (critic al investigaţiei FBI “Crossfire Hurricane”), John Ratcliffe a declarat că, la sfârşitul lunii iulie 2016, agenţiile americane de intelligence au obţinut „informaţii din interiorul spionajului rus”. În conformitate cu aceste informaţii, candidatul democrat de la acea vreme, Hillary Clinton, „a aprobat un plan de campanie pentru a genera un scandal împotriva lui Trump, care să vizeze legăturile sale cu Vladimir Putin şi hackingul rus din computerele Comitetului Naţional Democrat”.

Afirmaţiile lui John Ratcliffe contraziceau rapoartele comunităţii americane de informaţii şi constatările anchetei Comitetului de informaţii al Senatului, în conformitate cu care Rusia nu a influenţat votul din 2016 în favoarea luiTrump.

În scrisoarea adresată comitetului, Ratcliffe a susţinut că, potrivit notelor olografe ale fostului director al CIA, John Brennan, preşedintele Barack Obama şi alţi înalţi oficiali din intelligence au fost informaţi despre „presupusa aprobare dată de Hillary Clinton propunerii unuia dintre consilierii săi de politică externă de a-l denigra pe Donald Trump, provocând un scandal legat de intervenţia serviciilor de securitate ruse”.

Adam Schiff, preşedintele Comitetului de Informaţii al Camerei Reprezentanţilor, l-a acuzat la acel moment pe Ratcliffe de „declasificare selectivă” a „informaţiilor despre care chiar el recunoaşte că pot fi fabricate” în scopuri politice, şi a căror eliberare ar fi putut compromite metodele de spionaj ale SUA.

Atacurile din partea Administraţiei asupra şefului CIA au devenit mai acute în zilele şi săptămânile premergătoare alegerilor, alimentând semnele de întrebare cu privire la statutul ei, indiferent dacă Trump urma sau nu să fie reales.

În timp ce John Ratcliffe şi fostul DNI interimar, Richard Grenell, au încercat să declasifice documente legate de ancheta cu privire la imixtiunea Rusiei şi e-mailurile lui Hillary Clinton, directorul CIA, Gina Haspel, şi şeful Agenţiei Naţionale de Securitate, generalul Paul Nakasone, s-au împotrivit acestor acţiuni.

Potrivit CNN, în culise, Haspel a apărat munca oficialilor de carieră care au fost supuşi criticilor din partea lui Trump şi a aliaţilor săi în legătură cu activitatea de informaţii şi ancheta privind interferenţa rusă la alegerile din 2016.

Slujba lui Haspel „este în pericol”, iar „parlamentarii de ambele părţi, inclusiv liderul majorităţii din Senat, republicanul Mitch McConnell, au încercat în ultimele zile să o protejeze pe şefa CIA de mânia lui Trump, oferindu-i susţinere publică, pe fondul speculaţiilor cu privire la posibila ei destituire”.

Se pare, însă, că există puncte de vedere contradictorii în preajma lui Donald Trump cu privire la îndepărtarea Ginei Haspel, fiind făcute presiuni în consecinţă asupra preşedintelui.

Cei care susţin îndepărtarea ei consideră că Gina Haspel a fost insubordonată atât faţă de preşedinte, cât şi faţă de John Ratcliffe, şi eludează, în mod obişnuit, lanţul de comandă pentru a-şi promova propria agendă şi cea a CIA.

În plus, „rezistenţa” lui Haspel faţă de declasificarea documentelor sensibile legate de investigaţia FBI privind ingerinţa rusă în alegerile din 2016 indică „tendinţa ei mai largă de a opera în afara canalelor adecvate, uneori subminându-l pe Ratcliffe şi alţi factori principali din proces”.

Mutările … strategice ale preşedintelui

Recent, un fost asistent al republicanului Devin Nunes, fost preşedinte al Comitetului de Informaţii al Camerei, Kashyap Patel, a fost numit şef de cabinet al secretarului Apărării, Chris Miller.

Potrivit New York Times, Kashyap Patel este admirat de către mulţi republicani, în timp ce „democraţii îl privesc ca pe un agent politic sfidător, cu puţină consideraţie pentru protocol sau opinia experţilor”.

Kashyap Patel este cunoscut pentru faptul că a lucrat îndeaproape cu Devin Nunes „pentru a discredita ancheta Departamentului Justiţiei privind legăturile dintre campania Trump din 2016 şi Rusia”.

După ce cu un an în urmă, Kashyap Patel s-a alăturat Consiliului Naţional de Securitate (National Security Council, NSC), în februarie 2020, a părăsit Casa Albă şi a devenit consilier principal pentru directorul interimar al securităţii naţionale, Richard Grenell.

Adam Schiff l-a numit pe Kashyap Patel drept „sursă de furnizare a informaţiilor cu privire la Ucraina direct către Trump, ocolind personalul Consiliului Naţional de Securitate”.

În timpul procedurii de punere sub acuzare a preşedintelui Donald Trump, Fiona Hill, care a ocupat funcţia de director principal pentru Afaceri eurasiatice şi Ruse de la Casa Albă, a declarat anchetatorilor că „Patel a preluat un rol necorespunzător în politica Ucrainei şi trimite informaţii către Donald Trump”.

Ulterior, Comitetul de Informaţii al Camerei Reprezentanţilor a publicat înregistrări telefonice care includeau un apel de 25 de minute între Kashyap Patel şi avocatul lui Trump, Rudolph Giuliani, care a condus efortul de convingere a guvernului ucrainean „să dezgroape murdăria lui Biden”.

Un alt personaj loial lui Donald Trump, aflat, de asemenea, în legătură cu Devin Nunes, şi anume Ezra Cohen-Watnick, a fost, de asemenea, numit subsecretar al Apărării pentru Informaţii, funcţie civilă de rang înalt în Biroul secretarului de apărare (OSD) din cadrul Departamentului Apărării al SUA, destinată consilierii secretarului şi adjunctului secretarului Apărării pe probleme legate de intelligence militar.

Mai întâi asistent la Agenţia de Informaţii a Apărării (Defense Intelligence Agency), Ezra Cohen-Watnick, a atras atenţia, la începutul anului 2017, după ce a ocupat funcţia de director al Consiliului de Securitate Naţională pentru programele de intelligence, în timp ce Michael Flynn era consilier pe probleme de securitate naţională. Din acea calitate, el le-a comunicat altor oficiali ai administraţiei că „speră să folosească acţiuni sub acoperire pentru a ajuta la răsturnarea guvernului clerical al Iranului”.

Cohen-Watnick a câştigat notorietate pentru presupusa implicare în furnizarea către Devin Nunes, în aceeaşi anchetă la adresa campaniei lui Trump, de materiale de informaţii legate de comportamentul necorespunzător al oficialilor Administraţiei Obama.

Ezra Cohen-Watnick a lucrat, ulterior, în biroul din Washington al companiei software Oracle, iar, în aprilie 2018, a fost numit consilier de securitate naţională al procurorului general Jeff Sessions.

CNN consideră că, în noul său post în cadrul Pentagonului, Cohen-Watnick s-ar putea afla în contradicţie cu Paul Nakasone, dacă va face presiuni pentru ca materiale clasificate suplimentare să fie eliberate.

După ce James Anderson a renunţat la funcţia de subsecretar interimar al Apărării pentru politici, locul i-a fost luat de Anthony J. Tata.

General în retragere, devenit „comentatorul Fox News”, a fost acum instalat într-o funcţie temporară care nu a necesitat aprobarea Senatului.

Opiniile generalului Tata, exprimate într-o serie de tweeturi, au atras „atât furia democraţilor, cât şi a republicanilor. El a numit Islamul „cea mai opresivă şi violentă religie şi pe preşedintele Barack Obama drept lider terorist”.

În august, tot pe Twitter, senatorul Kamala Harris, vicepreşedintele ales, reacţiona: „Anthony Tata nu are nicio treabă cu activitatea la Pentagon în nici un fel… comentariile sale dezgustătoare islamofobe sunt descalificatoare … Membrii serviciului nostru merită ceva mai bun la conducerea lor.”

O altă schimbare recentă este legată de numele lui Michael Ellis (implicat şi acesta în investigaţiile derulate de Devin Nunes), care, deşi „este recunoscut de conservatori şi moderaţi drept un tânăr şi inteligent avocat”, nedumereşte prin ascensiunea sa rapidă de la Comitetul de informaţii al Camerei Reprezentanţilor la personalul juridic al Consiliului de Securitate Naţională.

Michell Ellis este cel care a evaluat, oficial, memoriile fostului consilier pentru securitate naţională, John R. Bolton, „The Room Where it Happened”, apreciind că include materiale clasificate. O intervenţie considerată necorespunzătoare, evaluarea sa fiind făcută după ce un oficial stabilise, deja, că John Bolton a eliminat informaţiile clasificate din manuscrisul său.

Michael Ellis a primit rolul de consilier general al Agenţiei Naţionale de Securitate, poziţie influentă în comunitatea de informaţii.

Numit „după ce Casa Albă a făcut presiuni asupra Pentagonului”, Michael Ellis va continua să deţină această funcţie şi în următoarea administraţie şi chiar dacă viitorul preşedinte ar dispune îndepărtarea acestuia, „ar fi greu de concediat şi ar trebui să i se acorde un alt loc de muncă în Departamentul Apărării”.

„Un profesionist de carieră care a supravieţuit schimbărilor de personal” se află „pe gheaţă subţire”

În august, The Intercept scria despre Gina Haspel:

„Directorul Agenţiei Centrale de Informaţii este o raritate în aparatul de securitate naţională al administraţiei Trump: un profesionist de carieră care a supravieţuit schimbărilor de personal. Preşedintele este la al patrulea director de informaţii naţionale şi al şaselea consilier de securitate naţională … Dar, deşi cochetează cu teorii ale conspiraţiei despre aşa-numitul stat paralel şi spune adesea că cei din comunitatea de informaţii vor să-l prindă, Trump nu a demis niciodată un director al CIA”.

Şi totuşi, după cum susţin foşti şi actuali oficiali din intelligence, „se pare că Haspel l-a enervat pe Trump, nefiind dispusă să discute public rapoartele despre informaţii şi probleme de securitate naţională care l-au făcut să arate rău pe preşedinte”. Ea „l-a supărat pe preşedinte nereuşind să discrediteze public rapoartele de informaţii care arată că Rusia s-a amestecat în sistemul electoral al SUA pentru a-l ajuta să câştige realegerea în 2020, o repetiţie a intervenţiei Moscovei din 2016” şi, de asemenea, a refuzat să nege rapoartele potrivit cărora Rusia a plătit recompense talibanilor pentru a ucide soldaţi americani în Afganistan.

În plus, Gina Haspel „nu are un sprijin semnificativ în rândul democraţilor, din cauza implicării sale în programul de tortură al CIA în timpul administraţiei George W. Bush”, iar senatorul Kamala Harris „a fost unul dintre cei mai mari critici ai săi în timpul audierilor de confirmare din 2018”, astfel că „dacă Joe Biden şi Harris vor câştiga alegerile, Haspel va fi cu siguranţă pe dinafară”.

Dar şi dacă Trump va câştiga alegerile, „Haspel, ca şi Esper, va fi eliminată”, iar Trump „va fi liber să plaseze un partizan loial la conducerea CIA”.

Deşi rămâne de văzut dacă Trump o va concedia în cele din urmă pe Haspel, Marc Polymeropoulos, fost ofiţer CIA care a supravegheat operaţiunile în Europa şi Rusia înainte de a se retrage vara trecută, consideră că „motivele mişcărilor recente făcute de preşedinte la Departamentul Apărării şi NSA rămân neclare şi, desigur, sunt speculative, deşi personalul partizan pe care l-a pus, cu siguranţă sugerează că este ceea ce aruncă în joc pentru ultima dată pentru a câştiga lupta pentru declasificarea ulterioară a informaţiilor legate de 2016”.

Un „amănunt” de …servicii secrete, cu privire la cel care face astfel de presupuneri: Marc Polymeropoulos este protagonist într-o anchetă jurnalistică apărută cu câteva zile înaintea alegerilor din SUA, într-o perioadă marcată de o mulţime de dezvăluiri privind încercările din exterior de imixtiune în procesul electoral american, Rusia fiind unul dintre candidaţii principali. O poveste cu agenţi secreţi adusă în prim plan de două cunoscute publicaţii americane, GQ şi New York Times, ce au reamintit istorisirile unor diplomaţi şi agenţi de informaţii, care, aflaţi în misiune în străinătate, au fost afectaţi de o suferinţă … misterioasă: Sindromul Havana.

Dincolo de orice mister, republicanii conduc campania de declasificare a documentelor secrete şi acreditează ideea că „serviciile de informaţii au fost corupte de partidul democrat şi de braţul lor de propagandă în mass-media” (Devin Nunes).

Şi, deşi oficialii serviciilor de informaţii consideră că dacă ar exista ceva revelator în documentele care rămân clasificate, ar fi fost inclus în rapoartele neclasificate ale Camerei ori Senatului, într-un mod care să nu compromită sursele şi metodele, CNN susţine că republicanii şi Trump încă mai cred că informaţiile din aceste documente secrete vor contribui la validarea criticilor lor cu privire la modul în care CIA şi FBI gestionează lucrurile.

Ca atare, Gina Haspel se află pe „gheaţă subţire”, aşa cum este, de altfel, de luni de zile.

Iar ce se întâmplă cu şeful CIA este urmărit îndeaproape şi de conducerea FBI, unii dintre membrii agenţiei fiind de părere că demiterea lui Haspel ar duce, probabil, şi la încetarea activităţii directorului FBI, Christopher Wray.